562 matches
-
prin repetate acuze mediatice și batjocoriți prin înjositorul nivel de salarizare, medicii nu vor să mai audă de România. Exodul înspăimîntător de creiere hipocratice în Occident te face să privești cu nostalgie la vremea Eforiei Spitalelor Civile sau la epoca Epitropiei Așeză- mintelor Brâncovenești, cînd entuziamul doctorilor în privința ridicării unor școli de rang european era o constantă generală. Azi? Resemnare, decepție și o nemulțumire dospind sub smalțul tăcerii. În privința limbii, discursurile au o vetustețe ce dă farmec lecturii, ochiul sastisit de
Casta medicilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3484_a_4809]
-
Elveția. La Editura Luchterhand i-au apărut două romane (Epave maritime, 1991, și Scrisoare mării, 1995), iar recent Muzica înghițită 1), în care este evocat Bucureștiul. Romanul este dedicat mamei autorului și a apărut cu sprijinul Fundației Culturale "Pro Helvetia", epitropiei Aargan și Fundației Culturale Landis și Gyr. Autorul întreprinde o călătorie pe urmele bunicilor, ale mamei sale Ruth și ale fratelui acesteia, Curt. Bunicul autorului, inginerul S., a fost director la Societatea română pentru industria de bumbac și au locuit
Un nou roman despre București by Mircea M. Pop () [Corola-journal/Imaginative/15328_a_16653]
-
Neamț beneficiază de spații adecvate (vezi episodul cu pupăza, din care rezultă cu claritate că Ștefan a Petrea nu are o dugheană și își exercită negustoria "din picioare"). Numai din 1863, când Cuza secularizează averile mănăstirești, luând practic satul de sub epitropia mănăstirii și punând-o sub cea a orașului, putem vorbi de schimbarea stăpânului... Dependența față de celebra mănăstire lasă însă un gust amar. La 1743, obligațiile înseamnă douăsprezece zile de muncă (corvada boierescului) și zeciuiala "din pâine, din fânaț, din prisăci
SAT versus ORAȘ () [Corola-journal/Journalistic/7178_a_8503]
-
fost ținute în Muntenia sau Moldova au aparținut călugărilor și preoților școliți în Italia sau Ungaria, în virtutea unei tradiții care le cerea ca, măcar în anii tinereții, înainte de a primi sarcina conducerii unei mînăstiri sau pe cea a administrării unei epitropii, să-și petreacă cîțiva ani povestind cărțile pe care le studiaseră la Roma, Pisa, Buda sau Pesta. Acesta e și unul din motivele pentru care, în miezul filozofiei de aici, există o nostalgie mocnită după rădăcini teologice apusene. E de
Un duios iremediabil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6480_a_7805]
-
a scriitorului. Bun. E și asta. Dar mai e și valoarea estetică imponderabilă, iar sistemul de promotion american pe care îl propovăduiește și admiră Ștefan Caraman nu este o garanție a valorii reale, rezistente. Lucrurile sunt destul de alunecoase la nivelul epitropiilor literare, premiile pot fi acordate aiurea, dar provincialismul resentimentar (pentru că poate exista și unul mai finuț și mai fertil), e de prost gust. Oricum, e valabilă definiția pe care și-o aplică autorul însuși: "noul ego, micul monstru care am
Literatură și alte nebunii by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14514_a_15839]
-
fântâni, vie, livadă și pădure. Din preajma Școlii Normale a decolat Aurel Vlaicu în octombrie 1911, realizând primul zbor aviatic la Iași. Biserica Moara de Vânt, Str. Moara de Vânt, Nr. 24 Inițial a fost capelă pentru prohodirea morților din bolnițele Epitropiei Sfântul Spiridon. Edificarea bisericii se întinde între anii 1803-1840. Printre ctitorii bisericii întâlnim pe: Mihail Sturza, Cantacuzino-Pașcanu, Constantin Ipsilanti, Alexandru Moruzi și Mitropolitul Veniamin Costachi. Biserica este restaurată de Epitropia Spiridoniei ̀între anii 1924-1925. Biserica din Șorogari În capătul
Hoinar în jurul Iaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1200_a_2073]
-
24 Inițial a fost capelă pentru prohodirea morților din bolnițele Epitropiei Sfântul Spiridon. Edificarea bisericii se întinde între anii 1803-1840. Printre ctitorii bisericii întâlnim pe: Mihail Sturza, Cantacuzino-Pașcanu, Constantin Ipsilanti, Alexandru Moruzi și Mitropolitul Veniamin Costachi. Biserica este restaurată de Epitropia Spiridoniei ̀între anii 1924-1925. Biserica din Șorogari În capătul de vest al satului Șorogari se află o biserică înconjurată de cimitir. Actul de fundare glăsuiește: „Această sfântă biserică cu hramul Sfânta Muceniță Varvara s-a zidit din nou pe
Hoinar în jurul Iaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1200_a_2073]
-
a și le procura sub regimul liberului schimb, a-l face să plătească mai scump ceea ce-i trebuie, c-un cuvânt a-i pune restricțiuni - ca la un copil - folositoare după mintea celor ce joacă rolul de epitropi, dar desigur epitropia economică ca și cea politică nu este liberală. Fără îndoială puterea lui de-a produce va crește și această putere e cel mai însemnat rezultat ce-l poate obține colectivitatea. El se va deprinde a face ceea ce nu mai 182
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
neonest pe meseriașul cu zeci de ani de deprindere industrială care-și pune nu numai munca, dar chiar onoarea profesiei în lucrurile ce le produce. Aceasta e libertatea, onorabililor, și vă uitați crezul botezând de liberale idei de protecție, de epitropie, restrîngătoare absolutei libertăți a capitalului și a muncii. Ne vorbiți ca de un amic al protecționismului de John Stuart Mill, care - ar fi radical. Dar radicalismul nu e liberalism. Radicalismul are cele mai diverse nuanțe; unii admit omnipotența statului, alții
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
colegiu și aleg prin scrutin de listă... Alegerea delegaților colegiului al IV [-lea] se face conform dispozițiunilor legii electorale pentru Cameră. Aci vedem sufrajul universal al d-lui C. A. Rosetti, cu cunoscuta svîrlire a colegiului al IV[-lea] sub epitropia delegațiunii. Amestec straniu de demagogie și despotism! 210 {EminescuOpXIII 211} Dar și mai interesant: În comunele rurale primarul și ajutorii săi se aleg de consiliul județean (provizoriu de comitetul permanent). Ceea ce va să zică: se numesc de comitet, recte de prefect. Ei
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
poate elemente mai culte, pe cari adesea și din nefericire nici colegiile superioare nu ni le dau. Dar în mahalaua lui, în orașul lui, pe ulița lui chiar, omul să nu poată să judece isprăvile primăriei, să fie pus sub epitropie, să aleagă prin delegațiune, iată ceea ce nu înțelegem, nu zicem din partea oricui, căci am înțelege-o de la guvern autoritar, absolutist, care vrea să le facă oamenilor bine cu de-a sila, n-o înțelegem însă din partea unei Adunări cari se
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
putem pretinde de la oricine: să respecte naționalitatea noastră cum o respectăm noi pe a lor. Crede oare Austria să câștige preponderanță pe Dunăre permițând ungurilor infamiile câte se comit? Precum nu admitem în dezvoltarea muncii noastre și a economiei noastre epitropia unui negoț exercitat de străini, precum nu admitem în dezvoltarea noastră intelectuală epitropia unei limbi străine - pe chiar sora franceză, necum nemțeasca, slavoneasca sau ungureasca - având noi epitropi naturali limba latină și fiica ei, limba românească din suta a șaptesprecea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
a lor. Crede oare Austria să câștige preponderanță pe Dunăre permițând ungurilor infamiile câte se comit? Precum nu admitem în dezvoltarea muncii noastre și a economiei noastre epitropia unui negoț exercitat de străini, precum nu admitem în dezvoltarea noastră intelectuală epitropia unei limbi străine - pe chiar sora franceză, necum nemțeasca, slavoneasca sau ungureasca - având noi epitropi naturali limba latină și fiica ei, limba românească din suta a șaptesprecea, tot astfel... precum nu adm [item] în bis[erica ] noastră epitropia Bizanțului sau
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
noastră intelectuală epitropia unei limbi străine - pe chiar sora franceză, necum nemțeasca, slavoneasca sau ungureasca - având noi epitropi naturali limba latină și fiica ei, limba românească din suta a șaptesprecea, tot astfel... precum nu adm [item] în bis[erica ] noastră epitropia Bizanțului sau a Romei, tot astfel evident că nu admitem nici epitropie pe Dunăre și sfătuim pe tot românul să facă asemenea nouă. Pe tot românul, oriunde ar fi, sub a oricui stăpânire s-a afla. ["UN POPOR SE NAȘTE
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
slavoneasca sau ungureasca - având noi epitropi naturali limba latină și fiica ei, limba românească din suta a șaptesprecea, tot astfel... precum nu adm [item] în bis[erica ] noastră epitropia Bizanțului sau a Romei, tot astfel evident că nu admitem nici epitropie pe Dunăre și sfătuim pe tot românul să facă asemenea nouă. Pe tot românul, oriunde ar fi, sub a oricui stăpânire s-a afla. ["UN POPOR SE NAȘTE... 2257 Un popor se naște prin reacțiunea unei rase în contra unei dominațiuni
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
al XX-lea și al XXI-lea. Primele încercări de organizare și reformare a învățământului în Moldova au fost făcute de Gheorghe Asachi, care în anul 1832 a instituit un curs pedagogic pentru pregătirea învățătorilor ce constituiau sufletul școlii. În „Epitropia Învățăturilor Publice în Prințipatul Moldovei”, publicat „la Eși” pe „15 Ghenari 1832” se cerea ca toți cei care doresc să devină învățători să se înscrie la cursul pedagogic cu condiția să fie „de religie ortodoxă, cu deplină știință de limba
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Macovei. Pentru ridicarea bisericii și pentru lucrările de consolidare, reparație capitală, pictură, au contribuit cu materiale, bani și muncă voluntară enoriașii din satul Buda și s-au ostenit cu dragoste pentru Sfânta Biserică, preoții parohi succesivi ai parohiei, ajutați de epitropie și consiliul parohial. BISERICA DIN BURSUC DEAL Biserica parohială din satul Bursuc Deal are hramul ,,Cuvioasa Parascheva” care se prăznuiește la 14 octombrie. Istoricul bisericii se împletește cu a satului nou înființat după anul 1864, datorită reformei agrare a lui
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
1910, generalul Prezan a oferit din propria moșie 34 ha, 7187 metri pătrați pentru islazul comunal. Pe lista proprietăților ce făceau obiectul exproprierii, conform Decretuluilege din decembrie 1918, erau moșiile generalului Constantin Prezan, a lui Ion și Gheorghe Vidrașcu, a Epitropiei, ,,Sf. Spiridon”: moșia Schinetea a generalului Prezan: 399,069 ha, din care 341,68 teren arabil și 58,01 fânaț; moșia Vovriești a lui Ion și Gheorghe Vidrașcu: 132 ha din care 90 teren arabil, 10 ha imaș, 26 fânaț
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3110]
-
Schinetea a generalului Prezan: 399,069 ha, din care 341,68 teren arabil și 58,01 fânaț; moșia Vovriești a lui Ion și Gheorghe Vidrașcu: 132 ha din care 90 teren arabil, 10 ha imaș, 26 fânaț; moșia Dumești a Epitropiei ,,Sf.Spiridon” din Iași: 1399, 69 ha, din care 1132,51 teren arabil, 23,62 imaș, 243,39 fânaț. Cei împroprietăriți erau țărani din Schinetea, Valea Mare, Dumeștii Vechi, conform listei Comitetului de Ocol al Circumscripției Țibănești, 41 președinte Ioan
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3110]
-
Fraților! Doamnelor! Un moment, onorabile concetățene. Fiindcă unii dintre domnii alegători au început să plece, vă mai spun un singur cuvînt. Ce zicem noi? Noi aclamăm munca, travaliul care nu se face deloc în țara noastră. Noi, eu, nu recunosc epitropia capitaliștilor asupra noastră. Eu sînt candidatul grupului tînăr, inteligent și independent. Sîntem în fața alegătorilor și știm că lupta electorală este viața popoarelor. Eu respect ideile, numai să fie sincere. Într-o chestiune politică și de la care atîrnă viitorul, prezentul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
Maiorescu ar fi avut aici adormit “un odor” - cum scrie Creangă într-o scrisoare către mentorul său la București, avea în stăpânire pe veci toată întinderea pământurilor Țicăului de Sus, Șorogari și Ciric și până la Sărărie și Cucu. Și această epitropie (administrație) a sfintei biserici “Buna Vestire”, fiind atotstăpânitoare, dădea pământ de casă și ocol pentru vite și păsări, cu bezmăn (impozit) tuturor acelora care erau fețe bisericești: preoți de mir, diaconi, dascăli, clopotari, călugări care doreau să se mirenească etc.
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
diaconi, dascăli, clopotari, călugări care doreau să se mirenească etc. Astfel că și părintele Panuș căpătă o bucată de pământ, în 1835, pe care construi casa descrisă mai sus. Peste doi ani, în 1837, un diacon primi pământ de la aceeași epitropie și construi și el o casă cu “două cămări și una în spate”, acoperită cu stuf - viitoarea bojdeucă a lui Ion Creangă, situată pe strada Țicăul de Sus nr. 4. Deci, cele două case stăteau față în față, le despărțeau
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
a fi persoane de bună-credință, la Bobotează popa strângea bani pentru cel puțin o mașină nouă, iar cu ce mai aduna în Ajunul Crăciunului, când umbla cu „Icoana” din casă-n casă, în doi-trei ani își amortiza darul oferit la Epitropie pentru numirea sa în Parohie. Stau și mă gândesc că prin unele sate izolate și sărace din munți sau de pe malul drept al Prutului, sunt preoți care, ca și creștinii lor, uneori nu au după ce bea apă. * Dinainte și după
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
și bolnavi de ciumă. Asta îi o noutate pentru mine, părinte. Eu știam doar de „Schitul Sihăstriei deasupra Socolii în codrii Iașului” (Schitul lui Tărâță), că a fost destinat de Ioan Theodor Calimah voievod ca bolniță pentru ciumați, pus sub epitropia mănăstirii Sfântul Spiridon. Asta ar fi ca o lecție pentru tine, care te învață să citești fiecare hrisov domnesc sau zapis cu multă băgare de seamă Am să fiu mai atent, sfințite. Numai că n-am aflat pentru ce a
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
în sine, ci cauzele care au dus la această hotărâre. Să auzim! Vodă spune că tatăl său „Nicolae vodă, întru a doua domnie” văzând că mănăstirea Dancu era „pustie, neavând purtătoriu de grijă... a fost dat-o... în sama și epitropie lui Iezechiil ce-au fostu egumen mai pe urmă și la Trieh Svetitele; și când au ieșit Iezechiil din epitropie arătând că i-au rămas datoare mănăstirea Dancul cu optu sute lei din cheltuielele ceau făcut cu trebele mănăstirii”. Drept urmare
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]