559 matches
-
cunoștința fragmentară a lucrurilor; însă o sumă grămădită de așa-numite cunoștințe, o memorare {EminescuOpXIV 928} [a] unei sume de material faptic din cutare sau cutare știință e un semn care însoțește cultura, nu e însă un semn esențial sau epuizant al ei. Ultima țintă a oricărei științe nu e firește despărțirea, ci împreunarea laturei speculative cu cea empirică. Însă pe drumul acesta o despărțire a lucrului [e], după cum ne-nvață istoria, neapărată și folositoare dacă ea se manipulează cu precauțiune
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
stomacul i se strângea la ideea că i se va spune să facă ceva ce nu era în stare. Lui Ashling îi plăcea certitudinea, însă singurul lucru cert la Colleen era că nu avea habar ce urma să se întâmple. Epuizant! Excitant, se corectă ea. Și fabulos. Și era haios să lucrezi cu atâția oameni noi - la cealaltă slujbă mai erau doar trei alți angajați cu normă întreagă. Dar, dacă se gândea mai bine, toți fuseseră nemaipomeniți. Nu ciudați ca Lisa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
acum. Aici lucrurile stau altfel. Colleen este o revistă cu clasă. Credeam că suntem sexy, provocă Trix curajoasă. — Este posibil să fim amândouă. Of! Mercedes! Cum stai cu materialul ăla? Nu era tocmai o muncă provocatoare, dar era necesară. Și epuizantă. Ashling era terminată de oboseală. Pe lângă zilele lungi și stresante, mai ducea cu ea și grija sâcâitoare în legătură cu felul în care se terminaseră lucrurile cu Marcus luni seara. De ce nu se culcase cu el? Nu era ca și cum se păstra pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
Și sexul. Nu își mai dorea să o facă de trei ori pe noapte. Și nu era normal să i se ceară asta. Nimeni nu cerea așa ceva după ce trecea pasiunea de la început. Dar el încă dorea la fel de mult și era epuizant. Dar toate astea erau nimic pe lângă bomba pe care el tocmai o lansase - faptul că „întâlnise pe altcineva“. Fierbea de furie și era foarte umilită. Mai ales pentru că, undeva în mintea ei, își imaginase mereu că ea îi făcea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
groaznică de topire când simți cum te irosești ca pentru a curge asemenea unui râu, când îți simți anulată propria prezență într-o lichidare organică? Este ca și cum din tine însuți tot ce are consistență și substanță dispare într-o fluiditate epuizantă, după care nu mai rămâi decât cu capul. Vorbesc aici de o senzație precisă și dureroasă, iar nu de una vagă și nedeterminată. Simți că din tine n-a mai rămas decât capul; un cap fără substrat și fără fundament
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
i a dispărut neîncrederea în aristocrați? Îi măsoară din priviri pe cei doi bătrâni care se țin de braț lângă altar, sprijinindu-se parcă unul pe altul. De ce? Întrebarea revine cu insistență. Și, dintr-o dată, îl năpădește tristețea, o tristețe epuizantă. Augustus i-a promovat cu precădere pe fiii celor pe care moartea sau războaiele civile i au împiedicat să ajungă la consulat. Suspină deprimat. El însuși, fratele său Drusus, Cornelius Scipio, cei trei Lentulii, Calpurnius Piso și mulți alții. Unii
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
să spun doar atît: ador să fiu Însărcinată? Ador fiecare secundă. La Început, cînd ne-am Întors din luna de miere, mi-era groază că mă voi Îngrășa din cauza sarcinii. Primul trimestru de sarcină mi s-a părut atît de epuizant, că abia așteptam să se termine odată. Dar, de Îndată ce-am intrat În săptămîna a treisprezecea, m-am simțit dintr-odată fantastic. Firește, m-a ajutat foarte mult și faptul că narcisele și șofranul Începuseră să iasă, iar soarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
creșterea acestui copil care tocmai i s-a născut, îl va uita peste încă o zi, o va uita și pe ea, și pe mine, dar nu opresc, doar încetinesc preț de o clipă, îmi continui drumul prin orașul acesta epuizant, străzile familiare sunt asemenea unor oameni pe care i-am cunoscut în trecut, dar cărora nu mai am ce să le spun astăzi, așa că trec pe lângă ele repede, numai de nu m-ar recunoaște, de n-ar spune, aceasta este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
muriseră. Pierduse cincizeci și șapte de ani din existența ei, cufundată într-un somn odihnitor. Calm și fără emoție. Firește. Dar când veni amiaza, uitase toate bunele sale intenții. Repetarea neîncetată a întrebărilor, ridiculizarea versiunii sale asupra celor întâmplate, disecția epuizantă a unor puncte de detaliu fără importanță și ignorarea sistematică a tot ceea ce are esențial se combinară pentru a o scoate din sărite. Pe măsură ce ea răspundea la întrebările inchizitorilor săi, pe marele ecran dinapoia ei apăreau portrete și rapoarte, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
Bosch. Anestezic ! Să nu o lăsăm să sufere inutil ! Dora face din nou călătoria spre lumea umbrelor sau mai curând a luminilor. Nu se știe dacă și de data asta va mai fi un retur. Din nou senzația de înot epuizant printr-o masă clisoasă. Din nou un liman abia conturat și din nou fantoma de culoare violetă alături de ea. Contactul fierbinte cu spiritul Minodorei pare fără sfârșit. Dacă am avea puterea să pătrundem în acest misterios univers, am percepe poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
c-o expresie greoaie - sau poate era invers. Spațiul În care am pășit mirosea a vestiar și nu avea nici geamuri și nici aerisire. Un tub de neon bâzâia de parcă ar fi fost gata să renunțe În orice moment la epuizanta sa luptă cu Întunericul. În mijlocul Încăperii era o masă și câteva scaune, Îngrămădite Într-o parte. Cu un gest obosit, Pieplack arătă spre cele din urmă, apoi ușa se trânti, fiind zăvorâtă. Mă cam Îndoiam că ofițerii au procedat conform
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
obosită ca și ceilalți dar, la urma urmei, ea nu fusese În navă. Pentru ea, astronava era ceva care-i apăruse pe monitoare, un spectacol TV, ceva abstract. Tina nu fusese confruntată cu realitatea unui mediu nou, cu efortul mental epuizant de a Înțelege ce se Întâmplă, ce Înseamnă toate astea. Păreți obosit, domnule, remarcă Tina. — Da. Toți suntem obosiți. — E din cauza atmosferei, spuse ea. Respirarea helioxului. Norman se gândi la explicațiile psihologice pe care tocmai le Încercase În gând. — Aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
a doua este o „suferință” personală de care te puteai vindeca renunțând. Dar câți au avut „curajul” să renunțe? Este de înțeles cazul aceluia care și-a înghițit cuvintele de teama unui „accident” de mașină ori amenințat de lungile și epuizantele intero 63 gatorii la Securitate, în timp ce copilul sau mama bolnavă aveau nevoie de el. Se pot găsi explicații omenești pentru rezistența pasivă a cetățenilor cărora le-a fost picurată în suflet otrava, timp de decenii, fiind aduși astfel într-o
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
poezia fiind, în ultimă instanță, „silaba vieții/ pe apele eternității”. „Silaba vieții” capătă „interpretări” dintre cele mai diverse, inclusiv variațiuni pe teme eminesciene sau bacoviene și suave sonorități de lied. Acestea par a fi necesare exerciții după clipe de ardere epuizantă, sub amenințarea unor „abisale guri”, gata să absoarbă fragila alcătuire omenească. Titlul prezentei culegeri de versuri conține, ca și în cazul debutului, o intenție programatică: focul din adâncuri implică stingere, fum și tăcere. Aceasta din urmă este o finalitate previzibilă
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
a doua este o „suferință” personală de care te puteai vindeca renunțând. Dar câți au avut „curajul” să renunțe? Este de înțeles cazul aceluia care și-a înghițit cuvintele de teama unui „accident” de mașină ori amenințat de lungile și epuizantele intero 63 gatorii la Securitate, în timp ce copilul sau mama bolnavă aveau nevoie de el. Se pot găsi explicații omenești pentru rezistența pasivă a cetățenilor cărora le-a fost picurată în suflet otrava, timp de decenii, fiind aduși astfel într-o
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
poezia fiind, în ultimă instanță, „silaba vieții/ pe apele eternității”. „Silaba vieții” capătă „interpretări” dintre cele mai diverse, inclusiv variațiuni pe teme eminesciene sau bacoviene și suave sonorități de lied. Acestea par a fi necesare exerciții după clipe de ardere epuizantă, sub amenințarea unor „abisale guri”, gata să absoarbă fragila alcătuire omenească. Titlul prezentei culegeri de versuri conține, ca și în cazul debutului, o intenție programatică: focul din adâncuri implică stingere, fum și tăcere. Aceasta din urmă este o finalitate previzibilă
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
vorbe, par confuze, încâlcite, complicate, obositoare și îndepărtând de la mersul povestirii despre mersul faptelor. Dacă va fi gândit asupra lor și Andrei Vlădescu, asta va fi mai târziu, poate chiar în aceleași vorbe, chemându-se unele pe altele într-o epuizantă înșiruire. Dar s-ar putea ridica întrebarea: de ce-i acord atâta atenție, de ce atâta infinitezimală disecție a acțiunilor unui om care prin nimic sau aproape nimic nu este superior altora? N-aș ști să răspund. Pentru că mă întreb, de astă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
zile o să aibă vești de la ea. Termenul trecuse. În două zile va veni cu siguranță măcar o vedere scrisă în grabă, își zicea. N-a venit nimic. Probabil e foarte ocupată, trebuia s-o înțeleagă, știe ce înseamnă munca asta epuizantă, își mai spunea. Cele două săptămâni se apropiau de sfârșit. Era surprins că se gândește atât de des la ea, îi aștepta revenirea cu emoție. Cu o zi înainte și-a pus gândurile pe hârtie, era acolo aproape întreaga lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
Continuau să meargă, pierduți În mulțimea de pe Broadway, visând pe aripile muzicii care răzbătea din restaurante. Fețe noi se aprindeau și se stingeau ca un milion de lumini, fețe palide sau Îmbujorate, obosite, dar menținute În formă de o excitație epuizantă. Amory le privea fascinat. Acum Își făcea planuri de viață. Avea să fie un locuitor al New York-ului, cunoscut În toate restaurantele și cafenelele, pus la costum elegant de dimineața până seara, dormind doar În ceasurile plicticoase de dinainte de amiază
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
Pare că Tezeu nu are de îndeplinit decât o simplă formalitate. „Eroul se repezi la animal și, acoperind cu mâna stângă ochii taurului, cu mâna dreaptă îi înfipse sabia în trup” (6, I, p. 28). Nimic din înfruntarea aceea clasică, epuizantă, pe viață și pe moarte dintre erou și monstru. Nimic din înfruntarea de o zi-lumină („zi de vară până-n seară”), pe durata căreia se schimbă întruna tipurile de arme folosite, care se dovedesc, pe rând, ineficiente și în care balanța
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
actuală din anumite state. Consider că primul nivel este frustant din punct de vedere practic, implicând cuvinte multe și idei mărețe, dar fără un impact semnificativ. Fundațiile mele obișnuiesc să treacă la fapte și, de aceea, discursurile mi se par epuizante. Se poate face mult mai mult în privința promovării societăților deschise la nivel local. Deși condițiile nu sunt întotdeauna favorabile, sunt momente când apar oportunități și atunci îmi place să intervin. Trebuie să explic ce anume înțeleg prin societate deschisă la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
-
fost primul meci pe un asemenea teren și nu-i ușor să joci cu o minge specială pentru o astfel de suprafață, care are alte 193 coordonate și alte caracteristici față de iarbă. Să nu uităm că veneam după un meci epuizant de cupă și mi-a fost puțin teamă vizavi de starea fizică a jucătorilor, dar spre bucuria mea, ei s-au dăruit și au făcut un joc bun”, a declarat Gheorghe Poenaru pentru Bacăul Sportiv. A stat ploaia, au venit
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
care pe mama lui ar fi ucis-o și pe care numai Mike ar fi înțeles-o. Hai, i-a zis Danny. Butonul A. Luptă. Cei doi s-au aruncat, din nou, unul către celălalt, dar Danny nu realizase ce epuizantă poate să fie o bătaie. Abia dacă mai putea să-și ridice mâinile; Charlie se agățase de el ca un Muhammad Ali gras. Dă-te de pe mine ! i-a strigat Danny folosindu-și ultimele puteri ca să-l împingă într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
pot. Abia aștept să mă întorc acasă. Alice a vorbit zece minute aproape non-stop. După ce-a închis, Jina a auzit-o respirând adânc ca să nu se lase podidită de lacrimi. Efortul acesta de-a o urî pe Alice era epuizant. Jina nu-și dădea seama cum avea să-i facă față în continuare. Copiilor tăi nu le pasă ce meserie ai, i-a spus Jina. Ai putea să nu faci nimic și ei tot ți-ar fi recunoscători că ești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
a văzut lacrimile prelinse pe chipul Jinei, groaza din ochii femeii. Nu, a răspuns el cotropit, dintr-o dată, de amintiri. Și-a adus aminte de toate nopțile în care nu dormise, de durerea care fusese infernală, dar niciodată îndeajuns de epuizantă încât să-l facă să leșine, încât s-o alunge pe Jina din creierul lui. Nu. Nu te-aș fi părăsit niciodată. Pearl m-a găsit. Mi-a zis ... am crezut că te-ai înecat. Zach și-a dat seama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]