502 matches
-
subiective, examenului faringian și a examenului general. 2. Diferențierea categoriei etiologice, pe baza datelor de laborator nespecifice (hemoleucograma, viteza de sedimentare a sângelui, fibrinogenul, proteina C reactivă) și evidențierea (neobligatorie) germenului cauzal. De cele mai multe ori este necesar să diferențiem angina eritematoasă streptococică de cea virală. Riscul etiologiei streptococice în faringitele infecțioase poate fi estimat pe baza scorului Centor modificat, recomandat de anumite ghiduri de terapie. Complicații Complicațiile anginelor pot apare prin: Extinderea în vecinătate a procesului inflamator: adenita sau adenoflegmonul, otita
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
reactiva în anumite circumstanțe. Tablou clinic Incubația este imprecis cunoscută (4-8 săptămâni). Debutul este necaracteristic, frecvent insidios, rar brusc, cu manifestări inflamatorii generale: febră, mialgii, cefalee, astenie, inapetență, disfagie. Manifestările clinice definitorii ale MNI Angina (85-95%) poate avea aspecte variate, eritematoasă, pultacee sau psudomembranoasă și persistă 2 săptămâni (fără tratament). Febra (97%) corespunde viremiei, nu se însoțește de frisoane, durează perioada de invazie și de stare, poate evolua în platou, remitent, intermitent, septic și regresează treptat în trei săptămâni. Adenopatiile (94
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
Să cunoască principiile de tratament pentru meningitele și encefalitele infecțioase. 11.1 Introducere Afecțiunile sistemului nervos central (SNC) sunt generate prin diferite mecanisme: inflamatorii, vasculare, tumorale, traumatice sau iritative. Inflamațiile SNC pot avea cauze infecțioase sau neinfecțioase (sindromul Bechcet, lupusul eritematos sistemic). Clasificarea infecțiilor SNC se poate face după mai multe criterii: patogenice, evolutive, localizare. 11.2 Epidemiologie În contextul actual al patomorfozei bolilor infecțioase, meningitele și encefalitele continuă să reprezinte unul dintre cele mai dificile capitole de patologie infecțioasă, din cauza
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
chiar primele indicii al diagnosticului, dacă sunt recunoscute și inter pretate corect. Manifestările muco-cutanate apar cu frecvență de 5-15% și sunt reprezentate de erupții purpuro-peteșiale, noduli Osler (roșu-violacei, dureroși, situați la nivelul pulpei degetelor sau palmelor) și leziunile Janeway (placarde eritematoase palmo-plantare). Manifestările neurologice apar cu frecvență de 15% și sunt de tipul emboliei, anevrismului arterial, abcesului, meningitei, infarctului sau hemoragiei cerebrale. Manifestările respiratorii sunt dominate de dispnee, cu evoluție progresivă pe măsura deteriorării cardiace. Infarctul pulmonar apare în endocardita tricuspidiană
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
localizată se manifestă după 3-32 de zile după înțepătura căpușei prin eritem migrator („erythema migrans”, EM), care apare la 60-80% dintre pacienți. Eritemul migrator este markerul clinic principal al boreliozei, definit ca leziune cutanată apărută inițial ca maculă sau papulă eritematoasă, care se extinde formând o leziune rotundă, deseori cu decolorare centrală parțială, cu diametru de cel puțin 5 cm. Deseori, EM se însoțește de alte manifestări infecțioase generale: febră, cefalee, artralgii, mialgii sau chiar meningism discret. Stadiul 2 de infecție
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
sau sindrom hemolitic uremic, glomerulonefrita extramembranoasă asociată cu VHB, amiloidoza. Medicamentele antiretrovirale cu potențial nefrotoxic sunt Tenofovirul (nefropatie), Indinavirul (litiaza). Afecțiuni mucoase și tegumentare asociate HIV/SIDA Leziunile orale din cursul infecției cu HIV pot avea aspecte macroscopice diverse: ulcerative, eritematoase, pigmentate, pseudomembranoase, hipertrofice. Principalele cauze ale acestor leziuni sunt sumarizate. Afecțiunile reumatismale asociate HIV/SIDA sunt de natură inflamatorie (artrite reactive, reumatism psoriazic, artralgii hiperalgice, artrite septice) sau vasculitice (eritem nodos, angeita necrozantă, osteonecroza aseptica). Afecțiunile oftalmologice frecvente sunt conjunctivite
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
schimbă caracterul suflurilor preexistente; - Splenomegalia; - Manifestări periferice - mai rare astăzi; - Paloarea tegumentelor și mucoaselor „café au lait”; - Peteșiile pe conjunctivă, mucoasă bucală, tegumentele membrelor superioare; - Hemoragii lineare „în flamă” - subunghiale; - Nodulii Osler - mici, sensibili, sub pulpa degetelor; - Leziunile Janeway - leziuni eritematoase, nedureroase pe palme și plante; - Petele Roth - hemoragii ovale pe retină; - Manifestări clinice produse de embolii: -arteriale splenice - produc dureri; -abdominale; -ale arterei centrale a retinei - produc cecitate; -ale coronarelor - infarcte miocardice; -ale arterelor mari periferice - sindrom de ischemie acută
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
de 3 zile (1-10 zile). Debutul este brusc, cu febră, curbatură, vărsături, disfagie, uneori dureri abdominale, urină hipercromă. Perioada de stare se manifestă prin exantemul și enantemul caracteristice. Enantemul scarlatinos este constituit din angină și ciclul lingual. Angina poate fi eritematoasă “în flacăra”, eritematopultacee sau pseudomembranoasă. Ciclul lingual durează 7 zile și parcurge următoarele aspecte: limba inițial saburală, se descuamă progresiv de la vârf la margini, spre baza “V”-ului lingual. Când descuamarea este completă, se descrie ”limba zmeurie”, intens congestionată, cu
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
conjunctivală, Bolile eruptive MAJORE 62 hiperlacrimație, edeme palpebrale, rinoree, tuse productivă. Faciesul bolnavului capătă un aspect caracteristic, “plâns”. După 1-2 zile de la debut se poate observa semnul Koplick, patognomonic pentru enantemul rujeolic, prezentat sub forma unor puncte albecenușii, cu halou eritematos, localizate în dreptul molarilor superiori, care dispar rapid (12-18 ore). Alte aspecte ale enantemului rujeolic sunt congestia faringoamigdaliană, picheteul hemoragic la nivelul palatului și limba saburală. La sfârșitul perioadei prodromale, febra are tendința să scadă, dar revine la valori înalte în
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
apare exantemul, care are următoarele caracteristici: este generalizat, afectând inclusiv scalpul și palmele are caracter centripet (predomină pe trunchi) și pruriginos evoluează în mai multe valuri eruptive, erupția luând aspect polimorf ciclul evolutiv al leziunilor cutanate cuprinde următoarele etape: macula eritematoasă (6-12 ore), papula (12-24ore), vezicula (24ore), crusta (4 zile) vezicula are conținut clar, ca “picătura de rouă”, apoi conținutul se tulbură și se deprimă central (veziculă “ombilicată”) crustele se detașează după 10 zile, lăsând o pigmentație fină se însoțește de
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
Stomatitele infecțioase acute 5.1.1 Definiție Stomatitele sunt inflamații ale mucoasei orale de natură neoplazică, imunologică sau infecțioasă, difuze sau localizate la nivel jugal, gingival, vestibular, lingual (glosită) sau la nivelul buzelor (cheilită). Clasificarea anatomo-clinică a stomatitelor identifică forma eritematoasă, veziculoasă, ulcerativă. 5.1.2 Etiologie Etiologia stomatitelor infecțioase este reprezentată de virusuri, bacterii sau fungi (Tabel 5.1). Stomatitele eritematoase și ulcerative localizate sunt favorizate de igiena bucodentară deficitară (placa dentară, tartru, carii, delabrări dentare), precum și de factori iritativi
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
localizate la nivel jugal, gingival, vestibular, lingual (glosită) sau la nivelul buzelor (cheilită). Clasificarea anatomo-clinică a stomatitelor identifică forma eritematoasă, veziculoasă, ulcerativă. 5.1.2 Etiologie Etiologia stomatitelor infecțioase este reprezentată de virusuri, bacterii sau fungi (Tabel 5.1). Stomatitele eritematoase și ulcerative localizate sunt favorizate de igiena bucodentară deficitară (placa dentară, tartru, carii, delabrări dentare), precum și de factori iritativi locali (proteze fixe, malpoziție dentară, aparate dentare neadaptate). Stomatitele generalizate sunt predominate de candidoze, apărute mai ales în condiții de imunodepresie
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
în perioada copilăriei: scarlatina, rujeola, rubeola, varicela. Tabelul 5.1 Etiologia stomatitelor infecțioase Familia Specia Forma clinică Virusuri Papovavirusuri Papilomavirus hipertrofică Herpes virusuri HHS1, VVZ, CMV, VEB, HH6, HH7, HH8 veziculoasă Enterovirusuri Coxsackie A veziculoasă Mixovirusuri V. rujeolei V. urlian eritematoasă Togavirusuri V. rubeolic eritematoasă Retrovirusuri HIV polimorfă Bacterii Anaerobe Fusobacterii ulcerată Aerobe Streptococi eritematoasă sau ulcerată Gonococ ulcerată S. typhi ulcerată Micobacterii My. Tuberculosis My. leprae ulcerată Spirochete Tr. pallidum ulcerată Mycoplasme My. pneumoniae veziculoasă Fungi Levuri, hife Candida spp
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
rujeola, rubeola, varicela. Tabelul 5.1 Etiologia stomatitelor infecțioase Familia Specia Forma clinică Virusuri Papovavirusuri Papilomavirus hipertrofică Herpes virusuri HHS1, VVZ, CMV, VEB, HH6, HH7, HH8 veziculoasă Enterovirusuri Coxsackie A veziculoasă Mixovirusuri V. rujeolei V. urlian eritematoasă Togavirusuri V. rubeolic eritematoasă Retrovirusuri HIV polimorfă Bacterii Anaerobe Fusobacterii ulcerată Aerobe Streptococi eritematoasă sau ulcerată Gonococ ulcerată S. typhi ulcerată Micobacterii My. Tuberculosis My. leprae ulcerată Spirochete Tr. pallidum ulcerată Mycoplasme My. pneumoniae veziculoasă Fungi Levuri, hife Candida spp eritematoasă, hipertrofică 5.1
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
Specia Forma clinică Virusuri Papovavirusuri Papilomavirus hipertrofică Herpes virusuri HHS1, VVZ, CMV, VEB, HH6, HH7, HH8 veziculoasă Enterovirusuri Coxsackie A veziculoasă Mixovirusuri V. rujeolei V. urlian eritematoasă Togavirusuri V. rubeolic eritematoasă Retrovirusuri HIV polimorfă Bacterii Anaerobe Fusobacterii ulcerată Aerobe Streptococi eritematoasă sau ulcerată Gonococ ulcerată S. typhi ulcerată Micobacterii My. Tuberculosis My. leprae ulcerată Spirochete Tr. pallidum ulcerată Mycoplasme My. pneumoniae veziculoasă Fungi Levuri, hife Candida spp eritematoasă, hipertrofică 5.1.3 Manifestări clinice Tabloul clinic al stomatitelor infecțioase are aspecte
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
igienei locale, administrarea sialagogelor în cazul hiposalivației, întreruperea fumatului, consumului de alcool și al medicamentelor anticolinergice sau antidepresive, echilibrarea diabetului sau al altor boli cronice favorizante. Tabelul 5.2 Diagnosticul diferențial al stomatitelor Tipuri clinice Etiologii infecțioase Etiologii neinfecțioase Gingivostomatita eritematoasă și veziculoasă MNI Boala gura-mână-picior CMV Herpangina Lues Tuberculoză Candidoză profundă Eritem polimorf Ulcere traumatice Arsuri fizice, chimice Boala Behcet LES, alte colagenoze Reacție corp străin Carcinom cu celule scuamoase Stomatita papilomatoasă/ hipertrofică HPV VEB HHV8 Candida spp Keratoza traumatică
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
fără a avea dovada etiologiei bacteriene, conduc la apariția și răspândirea rezistenței la antibiotice. 5.2.3 Clasificări Anginele pot fi clasificate după criterii etiologice, evolutive, anatomo-patologice. Clasificarea după evoluție: Angine acute Angine cronice c. Clasificarea după aspectul anatomo-patologic: Angine eritematoase Angine pultacee Angine pseudomembranoase Angina ulceroase și ulceronecrotice Angine veziculoase sau aftoase INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 84 5.2.4 Tablou clinic Clinica anginelor este descrisă prin manifestări generale, manifestări locale și manifestări asociate variabile (erupții, splenomegalie). Manifestările generale principale
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
uneori dureroși. Examenul clinic general este obligatoriu pentru căutarea modificărilor asociate, chiar dacă localizarea semnelor și simptomelor pare să clarifice diagnosticul de angină simplă. În continuare, vor fi schematizate caracteristicile și etiologia diferitelor tipuri de angine. 5.2.4.1 Anginele eritematoase Sunt cele mai frecvente manifestări ale anginelor. Mucoasa faringelui și a lojilor amigdaliene este hiperemiată difuz. Etiologia este reprezentată de virusuri în proporție de 60-90% (rhinovirusuri, coronavirusuri, virusul sincițial respirator, virusuri gripale și paragripale, virusul Epstein-Barr) și mai puțin de
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
simptomelor subiective, examenului faringian și a examenului general. Diferențierea categoriei etiologice, pe baza datelor de laborator nespecifice (hemoleucograma, viteza de sedimentare a sângelui, fibrinogenul, proteina C reactivă) și evidențierea (neobligatorie) germenului cauzal. De cele mai multe ori este necesar să diferențiem angina eritematoasă streptococică de cea virală (Tabelul 6.1). Riscul etiologiei streptococice în faringitele infecțioase poate fi estimat pe baza scorului Centor modificat, recomandat de anumite ghiduri de terapie (Anexa 3). 5.2.6 Principii de tratament Intervențiile curative pentru anginele infecțioase
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
administrarea de picături nazale INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 87 Medicație simptomatică: administrarea orala, rectală sau parenterală de antipiretice, antialgice (Paracetamol, Aminofenazonă), antiinflamatorii nesteroidiene (Ibuprofen). Administrare de antibiotic in cazul anginelor bacteriene sau suprainfecțiilor. Tabel 5.3 Diagnosticul diferențial al anginelor eritematoase streptococice și virale Criterii de diagnostic Angine streptococice Angine virale Epidemiologic Vârstă Context epidemic Copii mari și adulți Infecții streptococice Sugari și copii Viroze respiratorii Clinic Debut Febră Catar respirator Aspect faringian Disfagie: Brusc Înaltă Absent Eritem intens, delimitat pe
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
5.3.4 Tablou clinic Incubația MNI este imprecis cunoscută (4-8 săptămâni). Debutul este necaracteristic, frecvent insidios, rar brusc, cu manifestări inflamatorii generale: febră, mialgii, cefalee, astenie, inapetență, disfagie. Manifestările clinice definitorii ale MNI Angina (85-95%) poate avea aspecte variate, eritematoasă, pultacee sau psudomembranoasă și persistă 2 săptămâni (fără tratament). Febra (97%) corespunde viremiei, nu se însoțește de frisoane, durează perioada de invazie și de stare, poate evolua în platou, remitent, intermitent, septic și regresează treptat în trei săptămâni. Adenopatiile (94
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
și se manifestă prin inflamația țesutului care acoperă dintele, structura dintelui păstrându-se integră în majoritatea cazurilor. Gingivita acută ulcero-necrotică (angina Vincent) este o infecție necontagioasă dar invazivă, cu bacterii fuziforme și spirochete, care se prezintă sub forma unui edem eritematos ulcerat la nivelul gingiilor și depozite psudomembranoase cenușii ale papilelor interdentare. Pacienții pot acuza gust metalic. Infecțiile dento-alveolare extinse regional sunt: celulita difuză sau localizată la nivelul țesutului subcutanat al feței și gâtului, adenita, adenoflegmonul, osteita acută sau subacută a
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
constitui chiar primele indicii al diagnosticului, dacă sunt recunoscute și interpretate corect. Leziunile muco-cutanate apar cu frecvență de 5-15% și sunt reprezentate de erupții purpuro-peteșiale, noduli Osler (roșuviolacei, dureroși, situați la nivelul pulpei degetelor sau palmelor) și leziunile Janeway (placarde eritematoase palmo-plantare). Manifestările neurologice apar cu frecvență de 15% și sunt de tipul emboliei, anevrismului arterial, abcesului, meningitei, infarctului sau hemoragiei cerebrale. Dispneea evoluează progresiv pe măsura deteriorării cardiace. Infarctul pulmonar apare mai ales în endocardita tricuspidiană. Alte manifestări extracardiace în cadrul
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
asimptomatice sau oligosimptomatice (proteinurie), până la forme severe, cu anasarca, edeme, hipertensiune arterială, insuficiență renală și deces. Infecția HIV/SIDA 172 9.5.6 Afecțiuni mucoase și tegumentare asociate HIV/SIDA Leziunile orale din cursul infecției cu HIV pot avea ulcerative, eritematos, pigmentat, pseudomembranos, hipertrofic. (Tabel 9.5 ) Frecvența afecțiunilor orale la persoanele cu infecție HIV variază între 30-80%. Aceste leziuni influențează calitatea vieții din cauza disconfortului, scăderii capacității de comunicare, malnutriției secundare cu scădere în greutate. Manifestările orale pot fi expresia inaugurală
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
importantă investigație în diagnosticul cancerelor digestive superioare și va fi efectuată la orice suspiciune. Aspectul endoscopic în leziunile esofagiene precoce variază. În cancerele erozive superficiale are aspectul unei leziuni ușor depresive cu eroziune cenușie în mucoasă, pliuri supradenivelate, zonă depresivă eritematoasă sau ca o eroziune similară celei produse de boala refluxului gastro-esofagian. Leziunile polipoide superficiale se însoțesc, mai mult ca celelalte tipuri, de simptome. Aceste leziuni superficiale sunt diagnosticate endoscopic de japonezi în 100% din 42 cazuri, în timp ce examenul radiologic le
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]