462 matches
-
Atunci, Heraclit s-a ridicat și i-a întâmpinat cu aceste vorbe: "Poftiți! Și aici locuiesc zei!" Iar dacă tot m-ai întrebat ce scriu lângă cuptorul de la Huși, să-ți spun că am încheiat zilele trecute o carte despre Ermetismul canonic al lui Ion Barbu. Am început cu Eminescu, despre care Vladimir Streinu spunea că este cel mai dificil poet român, și trebuia să ajung la Ion Barbu, cel care a reușit să ducă la bun sfârșit Cartea canonică, acea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Brăilean și continuată, azi, de Simona Modreanu. Colecția a fost deschisă de cartea mea Transmodernismul. Basarab Nicolescu patronează la Editura Curtea Veche din București o colecție similară sub genericul "Știință și religie". Studiul meu Ion Barbu și spiritualitatea românească modernă Ermetismul canonic va apărea curând în această colecție, care nu se restrânge doar la știință și religie. Tot mai mulți intelectuali aderă la ethosul transmodern și transdisciplinar. Un sprijin deosebit îl avem în cărțile lui Constantin Virgil Negoiță. Astfel de inițiative
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
cea pe care o poate face critica la zi. Așteaptă, cum s-ar zice, să treacă literatura contemporană și abia apoi s-o citească (în breviar, în ce mai rămâne din ea). Dar nu din cauză de incompetență ori din pricina ermetismului relativ al poeziei. Pur și simplu lasă lucrurile să se aleagă. E adevărat că, de n-ar fi atâta confuzie în judecăți, critica le-ar putea alege mai repede. Dar care critică, m-ați putea întreba? Critica se face oarecum
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
cel mai bine veleitarii? Baudelaire ar fi spus că poetul își face un titlu de glorie din a nu fi înțeles. Se referea, probabil, la tipologia poetului facil, prea facil ca să fie individualizat, prea popular ca să nu dea de bănuit. Ermetismul, pe care unii îl traduc cu încâlceala, a făcut ravagii și la noi, iar vorbitul în "dodii" este pentru mulți poeți un blazon prin care ei cred că își asumă singularitatea, unicitatea ca "dar" divin. Poetul ca instanță impersonală este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
în cuvântul mustos, arghezian (Leonid Dimov) se întâlnește cu partitura dezabuzat eterată (Dan Laurențiu), fantazarea abstractizantă (Nichita Stănescu) face casă bună cu expresionismul grefat pe un trunchi rural (Ioan Alexandru, Ion Gheorghe, Gheorghe Pituț), tradiționalismul (Ion Horea) se învecinează cu ermetismul barbian (Mircea Ciobanu), neoavangardismul unor douămiiști (Marius Ianuș) se află în compania unor șlefuitori ai versului clasicizant (Tudor George, Romulus Vulpescu), beatitudinea angelică (Constanța Buzea) se alătură dezolării negre ca smoala, inconformismului rebel în absolut (Ion Caraion, Adrian Alui Gheorghe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
era atunci planeta, starea actuală, Împestrițată cu soluri, mări de nisip, mlaștini, e cu mult mai diversă. La fel biosfera nu mai este alcătuită din niște celule independente ci, pe lângă acestea, din plante, animale și oameni 44. Iertați-mi eventualul ermetism al tabletei care m-a făcut poate mai puțin Înțeles. Dar să fim drepți, la concluzii, adică la pregătirea unui salt calitativ, au acces mai puțini decât aceia care l’au pregătit, adică au realizat acumulările cantitative, ceea ce nu-i
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Biblia e productul unei minți ce vede pe Dumnezeu în sânul naturii. În Decalog vorbește " Rația umană", care este una în toate timpurile și la toate națiile. Biblicele sunt un curat comentariu cabalistic cu pretenții filozofice, în care găsim același ermetism numeric ca și în Zohar. După cabaliști, Dumnezeu se exprimă hieroglific prin creație, care trebuie descifrată, Universul e dar o chestie de cifre. Numărul trei reprezintă momentul metafizic, nunta factorului masculin activ cu cel feminin pasiv, din care iese fiul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
-ncepe a cânta lugubrul cântec. A doua poză (în această poezie deloc simplă) este retorica întoarsă, adică sfărâmarea până la anarhie a solemnității, simulîndu-se pierderea șirului ideilor, pretenția de filozofie, declarația absurdă, intervenția prozaică. Această simulație dă naștere unui fel de ermetism care în poeziile din urmă, din exces de naivitate, duc la un manierism insuportabil: . - O! corb!Ce rost mai are-un suflet orb... . Ce vine singur în pustiu - . Când anii trec cum nu mai știu, . O, corb! . Ce rost mai
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
poezii: genul hibrid, roman analitic în versuri". Poezia se intelectualiza, pitagoreic, prin stabilirea unei ordini pe planul al doilea, iar lectura devenea o instruire de lucrurile fundamentale, o inițiere prin imagini esențiale și practici muzicale. Cu toate acestea, în aplicare, ermetismul lui Barbu este adesea numai o formă de dificultate filologică. Astfel aceste strofe: Din ceas, dedus adâncul acestei calme creste, Intrată prin oglindă în mântuit azur, Tăind pe înecarea cirezilor agreste, În grupurile apei, un joc secund, mai pur. Nadir
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
logodită sub cer, vor spune - cum? Ar tebui un cântec încăpător, precum Foșnirea mătăsoasă a mărilor cu sare; Ori lauda grădinii de îngeri, când răsare Din coasta bărbătească al Evei trunchi de fum. Poetul s-a ridicat totuși la un ermetism veritabil bizuit pe simboluri, într-o lirică de mare tensiune. Oul dogmatic ne inițiază în străvechiul mit al oului, în versuri de o excelentă concizie incantatorie: Cum lumea veche, în cleștar, Înoată, în subțire var, Nevinovatul, noul ou, Palat de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de jos) cu ușoară tendință socială, de un sentimentalism minor, patetică, la chipul transparent, cu mâhniri delicate: Orașe - păduri fără foi! - Jefuitoare - ale anilor, Iată, îmi chem amintirile, Și nu mai văd decât o ploaie. O ploaie amară de frunze... Ermetismul lui Al. Robot, bun versificator, e galopant, lipsit de orice ciment intelectual. Promiteau versurile pastorale: Alăturea de capre Sion încearcă plante, Ciobani închid tăcerea cu mugetul în țarc, Orbii s-au dus cu bățul și Tine, ca să caute Răspântia sosirii
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
un Pegas, Emil Gulian a tradus foarte lăudabil poemele lui Edgar Poe și compune o poezie ermetică, rece, a cărei notă e fabulosul minor, Barbu Brezianu barbizează, Jacques G. Costin combină maniera lui Jules Renard cu aceea a lui Urmuz. Ermetismul lui Barbu, înțeles în chip abuziv și prea adesea dizgrațios, a avut un răsunet neașteptat la tinerii poeți bucovineni: Neculai Roșca, Iulian Vesper, Mircea Streinul, E. Ar. Zaharia, George Drumur, Traian Chelariu, Teofil Lianu, Gh. Antonovici etc. Dintre ei Mircea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cosmonauților. Grupul sinectic a folosit o analogie magică: într-o lume imaginară se comandă unor microbi invizibili să-și maseze „trupele” în zona deschizăturii costumului, să-și întindă mâinile și să tragă cu putere pentru a închide deschizătura și asigura ermetismul dorit. Soluția finală a constat în realizarea de margini profilate corespunzător (ca niște mâini care se apucă reciproc) pe care diferența de presiune dintre interiorul și exteriorul costumului le face să se închidă ermetic. Un alt exemplu: se dorea ca
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
tradusă sub titlul Bazarul unui poet (2000). Apa vie, prima carte de poezie, se încadrează într-o paradigmă specifică anilor ’70, pentru care lirica de „semne” constituia modelul predilect: motive folclorice se suprapun pe o complicată rețea simbolică, mergând până la ermetism. Poemele, gravitând în jurul laitmotivului „apa vie”, asociat luminii, grefează o sensibilitate feminină livresc-aurorală pe o tradiție barbiană, regăsită de mai mulți poeți ai epocii. Însuflețită de un elan vitalist adolescentin, poeta își circumscrie un univers mitizat, populat de ființe simbolice
TARTLER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290091_a_291420]
-
Blaga, pe care îl apropie de Rilke, e un tip nou de creator în literatura română, „nu un filosof și un poet, ci un lirosof, cu o doctrină a lirei, care îi constituie deplina lui identitate”. Deși cochetase cândva cu ermetismul, S. a scris numai întâmplător și cam în fugă despre poezia lui Ion Barbu, privit mai ales ca model pentru o anume îndrumare a liricii tinerilor. Mai sensibil se dovedește față de „morbidețea modernă” a lui Al. A. Philippide și față de
STREINU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]
-
imanent (1971) o selecție foarte riguroasă a creației proprii. Lovinescu îl caracteriza drept un tip de poet intelectual, preocupat să producă emoție artistică printr-un complicat mecanism de condensare a substanțelor în versuri lapidare, aparent enigmatice. De fapt, el anunța ermetismul, cam odată cu Ion Barbu, influențat și de Mallarmé și Valéry. Poeziile de după 1950 sunt de esență muzicală, fără dificultăți formale și cu un mult mai pronunțat caracter livresc, relevând un poet al misterului silvestru și al vânătorii (Nicolae Manolescu). S.
STREINU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]
-
mai ales din constatarea nesfârșitei ei varietăți. Criticul de vocație, afirmat încă din epoca studenției, și-a dublat această activitate, care avea să-l consacre în istoria literaturii române, cu una de poet ocazional sau de producție intermitentă, în succesiunea ermetismului mult mai acuzat al lui Ion Barbu, dar și a poziției prețioase, atât de străină de curentele literare moderne. Aceasta nu i-a format cuta „artistică” de speța exclusivismului în opinii și a intoleranței față de alte formule artistice. Vladimir Streinu
STREINU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]
-
caseta redacțională anunță ca unic director pe Camil Baltazar. Publicația promovează o literatură girată în general de nume importante ale epocii. Fără a fi revistă de direcție, reușește să construiască un melanj echilibrat de curente și tendințe, de la postsimbolism până la ermetism și suprarealism în poezie, de la realism și naturalism până la modernism în proză. Se favorizează în bună măsură producția epică, selecția fiind riguroasă. Deși nu își propune facilitarea lansării pe piața culturală a unor autori noi, T.l. reprezință o platformă de
TIPARNIŢA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290192_a_291521]
-
la nivelul imaginii (de factură avangardistă), fie la acela al structurării exterioare a textului poetic. Concepând limbajul poeziei drept „limbă pe cale de a deveni operă”, poetul se autodefinește în raport cu această realitate, ca „un monstru [...] lexicofag”, ca „fiul unui verb ursuz”. Ermetismul este o modalitate de apreciere discretă, neexplozivă a lumii. Poetul, „locuitor de labirint, / Cu tari pereți de alb argint, / Fără ferestre necum prag”, este, la rându-i, „constructorul” unui edificiu care-și validează viabilitatea doar dacă are deschideri către cititor
DASCALU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286694_a_288023]
-
poezia”. Sedus de teoria mallarmeană a creării unui limbaj poetic în sine, ermetic, sibilinic, dar și de demonstrațiile suprarealiste, care acordau prioritate întâmplărilor de la nivelul subconștientului și al visului, D. a elaborat numeroase texte situate la granița dintre originalitate și ermetism, pe de o parte, și improprietate și neclaritate, pe de alta. Din jocuri de cuvinte, sugestii, frânturi de imagini și de alegorii se nasc mici secvențe de fulgurări necontrolate. De altfel, poetul însuși recunoaște că are „imagini și cuvinte cu
DIMA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286764_a_288093]
-
aibă locul. Americanii vor milita pentru indulgență și un altfel de revrăjire a lumii, pentru o raționalitate consensuală și pentru o artă democratizată bine numită puțin mai tîrziu de Umberto Eco „opera deschisă”. Pentru americani, noul limbaj trebuie să evite ermetismul pentru a nu da ocazia receptorului să cadă În capcana numinosului care transformă automat raportul autor-receptor Într-unul de putere. Cu acest crez, cultura americană pornea pe un drum care ținea prea puțin seama de ierarhiile culturii europene și-și
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Boris Vian și s-a hotărît să continue tradiția ludicului-absurd magic vianian. De aceea, lui Martin Page Îi place o cultură numită peiorativ de un critic francez Amélie Poulain: BD-uri, muzică pop, literatură care evită atît snobismul, emfaza, eventual ermetismul, cît și vulgaritatea. O astfel de cultură era privită circumspect de Roland Barthes - cel care-l numea pe Vian scriitorul liceenilor - numai că Martin Page s-a hotărît să nu-și amintească de teoreticianul francez. Scriitorul francez Își face un
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Minulescu, Perpessicius, Al. A. Philippide, Ion Pillat, Ion Vinea, V. Voiculescu, Vladimir Streinu, G. Bacovia, G. Rotică, F. Aderca, Lucian Blaga, D. Nanu, Demostene Botez, George Murnu, Ion Barbu. Așadar, sunt cuprinse toate direcțiile literare ale timpului, de la sămănătorism la ermetism, revista constituindu-se într-o adevărată antologie a gustului poetic din acel moment. Proza este și ea bine reprezentată valoric: Gala Galaction, Gh. Brăescu, Carol Ardeleanu, Camil Petrescu, Ion Marin Sadoveanu, Ion Călugăru, Urmuz, Bucura Dumbravă, Cezar Petrescu, I. Agârbiceanu
CUGETUL ROMANESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286560_a_287889]
-
care presupune inclusiv ignorarea oricărui apel telefonic, descrierea de către terapeut a utilității și limitelor ședințelor, acordul membrilor familiei pacientului, evitarea interogării acestuia și încercarea de a răspunde la întrebările sale în mod necondiționat. Ținând cont de rigiditatea și uneori de ermetismul discursului pacienților cu tulburări de personalitate, terapeutul va evita confruntările de opinie și interpretările unilaterale ale evenimentelor biografice abordate. Trebuiesc de asemenea cultivate atributele pozitive și realizările pacientului indiferent de calitatea de ansamblu a rolului existențial. Sunt evitate astfel „mini-sfârșiturile
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Soricu, Al. Macedonski (Țiganii), G. Gregorian, Șerban Bascovici, I. Gr. Periețeanu, Ion Dragoslav, I. Al. Bran-Lemeny, C. Nutzescu, Ion Al-George, Mia Vlad, Al. Iacobescu, proză - V. Demetrius, Corneliu Moldovanu, D. Iacobescu ș.a. Lui Mircea Demetriade i se publică o piesă, „ermetism într-un tablou și în versuri”, datată 25 septembrie 1896. Cezar Pruteanu traduce versuri de Charles Baudelaire, Eugen Relgis transpune din Friedrich Nietzsche. În anii 1919- 1920 I.n.n. publică în prima parte a fiecărui număr note biografice și fotografii ale
ILUSTRAŢIA NEAMULUI NOSTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287530_a_288859]