453 matches
-
parte la luptele din Ungaria, Cehoslovacia... La un regiment aveam 2000 de cai. Buni cai, pursânge englez și cai rechiziționați de-aici, din Banat, bănățenii aveau cai rezistenți, grozavi. În prima parte am fost căpitan, aveam 300 de cai la escadron, am luptat la Odessa, în cotul Donului. Noaptea ne deplasam, ziua luptam. Era un ger de crăpau pietrele sub copite. După o săptămână de luptat ca infanteriștii, cu zăpada peste genunchi, cu o grindină de armă automată deasupra capetelor, am
Agenda2003-25-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281159_a_282488]
-
o surpriză pentru Guvernul Thatcher. Ulterior, "Doamna de Fier" a recunoscut că a considerat imposibilă o invazie a Insulelor Falkland. Cu toate acestea, când a avut loc "prosteasca" invazie, "Doamna de Fier" s-a corectat imediat și a trimis un escadron britanic spre Insulele Falkland. De ce nu a fost posibilă înțelegerea La două săptămâni după debarcarea trupelor argentiniene, Thatcher vorbea despre o rezolvare diplomatică a conflictului. În conversațiile private, "Doamna de Fier" a recunoscut că ar fi cedat Argentinei suveranitatea asupra
Secretul "Doamnei de Fier" cu privire la Insulele Falkland by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/56468_a_57793]
-
calului să meargă ca o gloabă? Capul sus, băiete! Și al tău și al calului! Așa se călărește! Ei! Dacă m-ai fi văzut tu pe mine cum călăream în cătănie! Aveam niște cai ca niște zmei! Calul comandantului de escadron era negru, țintat în frunte și pintenog! Parcă-l văd pe comandant cum ne privea! Ca un hultan, nu alta!... Dumitre, eu zic că-i deajuns cu lauda. Mai bine spune dacă am făcut o afacere bună cumpărând caii iștia
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
râdă și merse către el cu mâinile deschise, Pomponescu se dumeri îndată despre ce era vorba. Indolenta repeta rolul din Tosca. Nu se putu totuși dezbăta de un sentiment surd de neplăcere. Visul pe care îl avu fu următorul: Un escadron de tineri cu cizme, cu făclii aprinse în mână, înainta vertiginos înspre el, având în frunte pe Indolenta, care, statuară, înveșmîntată grecește, cu mâinile întinse, ținând în fiecare cîte-un sfeșnic, cânta "Să ne trăiască morții", apropiindu-se cu gura deschisă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
sper că a aterizat pe pat. Tocmai examina camera și se pregătea să facă o remarcă dezagreabil de perspicace când sună din nou soneria. Mark m-a lăsat pe mine să răspund. În mod clar, eu urma să fiu comandantul escadronului în această aventură. Îndreptându-mă spre ușă, mi se părea că îi aud pe Dam Busters 1. Începeam să-mi doresc ca eu și Mark să fi dezvoltat o pasiune pentru filmele mute. Sau pentru macrame. —Mătușă Lynn! Harry! Ne-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
nu i-o aduce Înapoi. La spectacolul de Crăciun nu mai e distribuită În rolul Mariei, ca În anii trecuți, ci Într-unul de spiriduș... Dar mai există speranță, nu-i așa?... pentru că băncile zboară zi de zi. Dispuse În escadronul lor, elevii se Îngrămădesc și trec hohotind prin timp, iar Într-o după-amiază Callie ridică privirea de pe hârtia mânjită cu cerneală și vede că s-a făcut primăvară, că florile Înmuguresc, forsiția Înflorește, ulmii Înverzesc; În pauză fetele și băieții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
pas capital, de care depinde atât de mult soarta întregii mele familii? Tinere, nu-l cunoașteți bine pe Ivolghin. Cine spune „Ivolghin“ spune „zid“: pe Ivolghin te poți bizui ca pe un zid, iată ce se vorbea chiar și în escadronul unde mi-am început cariera. Pe drum trebuie să intru pentru câteva minute în casa în care, de câțiva ani, după atâtea griji și încercări, îmi odihnesc sufletul... — Vreți să treceți pe acasă? Nu! Vreau să merg... la căpităneasa Terentieva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Trăsăturile i se destind un pic. Un singur atac sălbatic a mai declanșat bătrânul, odată în Senat, când fiul ei cel mic, Aeserninus, și-a rupt piciorul în timpul exercițiilor pentru Jocurile Troiene. Prostuț cum este, a ajuns din greșeală în escadronul cu copii mai mari care se întreceau la alergat. Reușește să surâdă. Socrul ei a caracterizat furios jocurile drept gimnastică patriotică. Simte ghiontul dat de Agrippina, care i-l arată din ochi pe Piso. Se întoarce către el să-l
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
nu i se citească dezgustul pe față. — Așa de târziu s-a făcut? murmură îngrijorat Rufus. Tot umblând de colo, colo cu germanul după el prin labirin tul ăsta subteran a pierdut noțiunea timpului. Acum trebuie să fi terminat și escadronul de cavaleri pre torieni care vânează lei în Africa, îl lămurește dresorul. L-am văzut pe unul cum și-a azvârlit armele și a doborât leul cu puterea brațelor... Dă din palme entuziasmat ca un copil: — Apoi i a scos
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
un ritual; acest lucru Îl știu și cei care Înghit flăcări În piețe, pentru că În cerc toți Îl văd la fel de bine pe cel care stă În centru, pe când dacă un trib Întreg s-ar așeza În linie dreaptă ca un escadron de soldați, cei de la distanță n-ar vedea, și iată de ce cercul, mișcarea de rotație și Întoarcerea ciclică sunt fundamentale În orice cult și În orice ritual”. „Da, mamă”. „Sigur că da. Și acum să trecem la numerele magice care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
Klapka. A, dar de aici mai e cale bună până la infanterie!... Și ce aproape i s-a părut "pe teren"! Firește, pentru că uite ce mai cotituri până la primele linii... Dacă ții drumul principal, uite, dai tocmai la huzarii descălecați... Dar escadronul lui Varga?... Al treilea... Uite-l!... Ce curios e aici frontul... Ei pe o muche, ceilalți pe altă muche de munte, și la mijloc, gol... gol... peste o mie de metri... Oare de ce s-a fixat așa linia, de ce nu
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
În sfîrșit!" îi bâzâi iar prin creieri drept răspuns la toate gândurile și simțămintele vălmășite. Apoi convoiul se opri într-o poiană. Varga păstră doi soldați pentru escorta prizonierului, iar restul patrulei, cu caporalul, porunci să se înapoieze la sectorul escadronului. Apostol, între cei doi soldați, porni după Varga, care acuma pășea mai repede și cu mai multă siguranță. În pădure drumul era larg, bun și cobora blând. Peste câteva minute cotiră după o coastă. Printre tulpinile rărite licăreau puncte sfioase
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
puțin înainte, trăgând cu urechea. Apoi auzi strigătele aghiotantului și ascultă cu luare-aminte. ― O patrulă de ofițeri... comandată de ofițer, firește... a prins un locotenent de artilerie care încerca să dezerteze la inamic... Cum? Cum îl cheamă? Locotenent Varga, comandantul escadronului al treilea... A, pe prizonier?... Cum îl cheamă pe prizonier, Varga? ― Bologa Apostol, șopti Varga. ― Locotenent Bologa Apostol!... Bo-lo-ga... din artilerie... Nu știu... Da, da, firește... Acum ce să facem cu el, cu prizonierul, firește... Ce întrebare!... Bine, sigur că
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
Camenița de la păgâni, i-am împins la gurile Dunării, la țânțari, am dus crucea la dracu-n praznic la tătari, iar pe strănepoții mei privește-i ce fac pentru slava Ta - la Kuciuk Kainargi”. „Bine, Vasea, va zice Dânsul. Ia escadronul ăsta de îngeri și du-l la instrucție. Ești liber”. Așa va fi - spuse Vasea, întorcându-se spre tejghea: Macek! Țal! Episodul 107 îN CARE POVESTITORUL îȘI CONTEMPLĂ PANA. CIUDATĂ SCULĂ! Ai zice că nimic pe lume nu-i mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
ochi cu o mișcare bruscă a căpșorului neastâmpărat. O sărut pe umărul rotund cu reflexe roze. Eva se întinde cu spinarea pe masă și așteaptă. Carnea ei are optsprezece ani și miroase a fân cu floare și a grajd de escadron. Îi adulmec subsuoara, îngenunchind apoi, ca să-i ling degetele, lăsate moi, în voia voluptății. Coboară pleoapele și ridică genunchii lipiți unul de celălalt, până la gură, acoperindu-și astfel pântecul supt, cu pulpele strânse. Ridicat în tălpi văd cum intru. Fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
sfîrși zilele șapte ani mai tîrziu Într-un lagăr de pe coasta Arcticii.) 5. În timp ce părintele, departe de zarva lumii, aduna semnele satanei, un exemplar al cărții sale va ajunge În mîinile ex-Împărătesei exilate În vila familiei Ipatiev, din Ekaterinburg. Un escadron bine echipat va reuși să ajungă În oraș cu scopul de a salva familia țaristă. Totul Însă fusese prea tîrziu, căci din familia țarului mai rămăsese o grămăjoară de oase. Iată cum un contemporan, un oarecare BÎkov, va descrie evenimentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
furat până în fața ușii sergentului Turner „Buzz” Meeks, apoi trăsese câteva focuri de armă în peretele camerei de zi și o luase la picior. Un an mai târziu, când Fud a mierlit-o în tranșeele de la Guadalcanal, comandantul lui de escadron i-a trimis lui Buzz o scrisoare. Ultimele cuvinte ale fratelui mai mic sunau cam așa: „Spune-i lui Turner că-i mulțumesc pentru revistele porcoase și pentru sandvișuri”. Tâmpit, dement, sentimental, lunatic, idiot. Dar faptul că o sărutase pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
pentru o scurtă perioadă, și în toamna anului 1942, în campania Stalingradului. O figură pe cât de pitorească, pe atât de controversată, pe frontul din Crimeea, a fost maiorul de cavalerie Ioan Tobă7, cunoscut mai mult ca "Tobă Hatmanul", comandant al Escadronului 4 Vânători Călări (vânători de partizani). Acesta acționa împotriva partizanilor sovietici din Crimeea. Într-o duminică, Mariana Drăgescu se pomenește cu el la aerodrom, sosit într-o mașină militară, de teren. Hatmanul îi lansează, ei și Stelei Huțan, o invitație
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
Și să ducem sfânt stindardul / Până-n ceasul când murim. Misiunile primite / De-a lupta cu dârji dușmani / Le-am îndeplinit cu cinste / Și prin munți, la partizani. // Pentru Cruce, Neam și Tronul / Vom despica mări și zări / Căci noi suntem Escadronul / Patru, Vânători Călări. Să trăiască escadronul / Care-a dat atâți eroi / Să trăiască și Hatmanul / Cel mai mândru dintre noi". În cele din urmă, cele două aviatoare se întorc la aerodrom. "Comandantul spune Mariana zâmbind n-a aflat nici până în
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
ceasul când murim. Misiunile primite / De-a lupta cu dârji dușmani / Le-am îndeplinit cu cinste / Și prin munți, la partizani. // Pentru Cruce, Neam și Tronul / Vom despica mări și zări / Căci noi suntem Escadronul / Patru, Vânători Călări. Să trăiască escadronul / Care-a dat atâți eroi / Să trăiască și Hatmanul / Cel mai mândru dintre noi". În cele din urmă, cele două aviatoare se întorc la aerodrom. "Comandantul spune Mariana zâmbind n-a aflat nici până în ziua de azi!". Următoarea întâlnire cu
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
o rugăciune. Un alt personaj, în legătură cu care amintirile Stelei Huțan-Palade le completează fericit pe cele ale Marianei Drăgescu, este ofițerul de cavalerie Ioan Tobă, poreclit "Hatmanul", un personaj cu totul special. "Pe Ioan Tobă Hatmanul, care comanda în Crimeea un escadron de vânători de partizani, îl cunoscusem în 1940, la Rădăuți, unde locuia împreună cu familia, soția și fiica lui viitoarea soție a lui Dido Greceanu. Pe vremea aceea, comandantul unității lui de cavalerie era colonelul cu stea Vladimir Constantinescu, fratele ministrului
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
Constantinescu, fratele ministrului Pantazi. Unitatea era acolo în momentul în care s-a cedat sovieticilor Bucovina de Nord. Rușii ocupaseră și zona cu Mânăstirea Putna. Ioan Tobă a avut o inițiativă extraordinară, fiindcă a plecat într-o noapte cu tot escadronul spre Putna, fără să anunțe pe nimeni, și a deschis focul, i-a atacat pe ruși, iar aceștia s-au retras. În Crimeea l-am întâlnit din nou și am făcut un fel de "excursie", plină de peripeții, la baza
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
de pe Tron, a subscris, în fața reprezentanților Națiunii, decretul de sancționarea legii.[...] Ceremonia încoronării de la 10 mai în ziua de 9 mai, la orele 6 seara, două trăsuri de gală ale Curții escortate de două plutoane de geandarmi și de un escadron de roșiori au mers, conform ceremonialului stabilit, la președinția Consiliului de miniștri. Președintele Consiliului de miniștri și d. ministru de Finanțe au luat loc în prima trăsură, ținând coroanele regale pe perne de catifea roșie. D-nii miniștri de Interne, de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
așezat cu A.S. principile de Hohenzollern și fiii săi în trăsura de mare gală. Cortegiul porni atunci spre Mitropolie în ordinea următoare: Un pluton de gendarmi călări. D. prefect al poliției. Un pluton de gendarmi comandat de un ofițăr. Un escadron de roșiori. Doi furieri ai Curții. Mareșalul Curții și doi adjutanți regali. Șasezecișidouă drapele ale armatei precedate de muzica roșiorilor. Majestatea-Sa Regele. Marele stat-major al armatei și casa militară a regelui. Majestatea sa Regina cu A.S. principele hereditar de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
nul general inspector al Gardei civile la stânga. Drapelul Regimentului II de roșiori din escortă, cu comandantul regimentului în dreapta și locotenentul-colonel în stânga urmau trăsura Reginei, după care veneau ofițării superiori ai armatei și un pluton de ofițări din trupele călări. Un escadron de roșiori închidea cortegiul. Trupele garnizoanei erau așezate pe ambele laturi ale stradelor până la colina Mitropoliei și dedeau onorurile militare. Impozantul cortegiu a fost salutat pe tot parcursul său cu indescriptibil entuziasm de imensa mulțime care ocupa locul liber al
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]