550 matches
-
Simona Brînzaru, în largul ei și când e vorba de echivalarea expresiilor argotice - e de așteptat ca nuvela lui Eric-Emmanuel Schmitt să devină un best-seller și în România. Olargă deschidere către diferite genuri literare are și Lidija Dimkovska, poetă, traducătoare, eseistă, prozatoare, editoare macedoneană, n. 1971 la Skopje, cunoscută în România mai ales pentru traducerile din literatură română (e, de altfel, doctor în filologie al Universității București), trăind în prezent la Ljubliana. Lidija Dimkovska mizează și ea pe confruntarea Orient- Occident
„Poate există suflet turc“ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3076_a_4401]
-
--- Prozatoare, poetă, eseistă, editoare și traducătoare, scriitoarea germană Dagmar Dusil s-a născut la Sibiu și s-a stabilit de o viață în țara de demult originară. Este autoarea unor volume de proză foarte speciale, care s-au bucurat de un deosebit succes
Miniaturi sibiene () [Corola-journal/Journalistic/5086_a_6411]
-
de un subtil plan deontologic. Nu „poluarea" în sine e problema la acest eseist d'antan, ci frivolitatea (la urma urmei, nevinovată) de a se fi lăsat „poluat". Incapacitatea, mai exact, de a rezista până la capăt unei tentații a imediatului. Eseist el însuși, Livius Ciocârlie are, mai acut decât orice critic, intuiția erorii în materie de eseu. Aceasta din urmă nu vine niciodată din insuficienta argumentare sau din cine știe ce alte pricini subtile. Ea e consecința unei concesii de ordin moral și
Naturalis historia by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6195_a_7520]
-
și Ion Vinea. Consideră că romane precum Moromeții, Cronică de familie, Groapa, care continuă seria romanului naturalist ("degradat") al unor I. M. Sadoveanu, Radu Tudoran, Pavel Chihaia ș.a. Criticul apreciază și aceste cărți, romancierul nu le urmează. Deși omologat ca eseist și critic mai curînd decît romancier, dl George are despre critică părerea negativă a lui Camil Petrescu: fiind "critica prin excelență caducă, ea dispare cînd își atinge scopul." Deși știe că diatriba lui Camil Petrescu face parte dintr-un articol
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15486_a_16811]
-
de dizidenta, din partea regimului. în sprijinul tezei nesolidarizarii cu dictatură, se pot invocă problemele de mai tîrziu ale lui C.J.C. cu cenzură, precum și cutezanța de a fi publicat, în revistă să Papeles de Son Armadans, multe nume ale exilului spaniol. Eseistul biograf susține însă, cu ironia și maliția care îl caracterizează (că un stigmat), ca autori-tatile nu au răspuns acelei misive pentru că Cela "nu ar fi făcut doi bani că polițist", nefiind decît un "amator", "iar acel sistem reprobabil nu era
Cela: un cadavru de lux by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/14782_a_16107]
-
Vieru, A. Blandiana, Șt. A. Doinaș, G. Naum, I. Mălăncioiu, M. Dinescu, M. Sorescu), precum și nenumarate publicații în presa periodică. Este asistat, dar și... „concurat" de soția sa, Maria Briede-Macovei, născută în Siberia din români basarabeni deportați, ea însăși poetă, eseistă, traducătoare din română în letonă și de fiul lor Adrians Briedis-Macovei care deja a scris și o piesă despre aventurile lui Păcală, în prezent documentându-se pentru o alta, al cărui protagonist va fi Vlad Țepeș (Dracula). Poemele, din cartea
Leons Briedis by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/6811_a_8136]
-
Șora, s-a căsătorit în weekend-ul trecut, la vârsta de 98 de ani. Noua soție a fostului ministru al Învățământului are 42 de ani și se numește Luiza Palanciuc, potrivit ziuaveche.ro. Potrivit sursei citate, Luiza Palanciuc este poetă, eseistă și traducătoare. Luiza Palanciuc a lucrat și ca cercetător în domeniul filosofiei politice la Paris, dar în ultima vremii ani numele acesteia a fost legat de colaborarea cu Mihai Șora și Emil Stratan în redacția revistei "Academia de poezie" și
Mihai Şora s-a căsătorit la vârsta de 98 de ani cu Luiza Palanciuc by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/52733_a_54058]
-
exhaustiv în acest sens, ci „câteva teme steinhardtiene (și tot atâtea aproximări)” . Parcurgând cu atenție excelenta monografie mai sus-amintită (prima și singura de până acum), rămânem, totuși, cu edificarea asupra omului și ideologului și, mult mai disproporționat, cu aceea asupra eseistului Steinhardt - până la urmă, principala sa „îndeletnicire” - și asupra personajului acestor eseuri, nimeni altul decât transpunerea artistică dinăuntrul textului a celui care a fost, parcă, o figură risipită într-un destin de roman dostoievskian. Accentul deplasat în monografia lui G. Ardeleanu
N. Steinhardt și genul eseistic by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/3787_a_5112]
-
test elementar de limba românâ. Și apoi, cine sînt nefericiții care pot citi o asemenea fițuică? Cum e să fii de stînga Un excelent articol polemic, dens și problematizant la modul incitant, semnează Alex. Cistelecan în CULTURA, nr. 7. Tînărul eseist pornește la bătălia argumentativă stîrnit fiind de recenta polemică Dragoș Bucurenci - Andrei Pleșu, la care s-a raliat, grabnic, și specialistul în toate Cătălin Avramescu. Rezumativ, dacă junele trendy semnala inegalitățile sociale ale lumii de azi, militînd pentru o mai
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9872_a_11197]
-
unde s-a născut, a studiat și a creat întreaga operă, Takis Varvitsiotis (n. 1916) este, neîndoielnic, cel mai important poet în viață al Greciei. Autor al unei creații poetice de dimensiuni impresionante, strânsă parțial în volume în ultimii ani, eseist, critic literar și harnic traducător din lirica universală (spații preferate sunt Franța, Spania, America Latină), bardul din capitala Macedoniei rămâne, datorită traducerilor din opera sa și numeroaselor premii și distincții internaționale, unul dintre cei mai cunoscuți scriitori greci în străinătate. Odysseas
Decanii de vîrstă ai literelor elene by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/15526_a_16851]
-
Geo Vasile Lidia Ionescu Stăniloae, 67 de ani, cercetător specializat în fizică atomică, eseistă și traducătoare, printre altele, a Însemnărilor lui Malte Laurids Brigge (Ed. Univers, 1982), dă la iveală un captivant volum memorialistic Împreună cu tatăl meu, Dumitru Stăniloae. Autoarea, rememorează exact, dar și evocator-afectiv anii săi de formație, de educație sentimentală alături de iubita
Credința trăită by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16484_a_17809]
-
poate fi urmărit și înțeles în permanenta lui căutare și cercetare a Poeziei, cea pe care Vladimir Streinu o considera a fi „Știința Științelor". În această primăvară, la 23 mai, se vor împlini 108 ani de la nașterea criticului, istoricului literar, eseist, traducător și poet Vladimir Streinu, cel pe care E. Lovinescu îl considera a fi „numai poet, exclusiv poet, iremediabil poet". A debutat ca poet în prima lui tinerețe, iar în deplina sa maturitate, în chiar ultima sa zi de viață
Poezii by Vladimir Streinu () [Corola-journal/Imaginative/6354_a_7679]
-
strada Ion }ăranu, demolată ca întreg cartierul Uranus, într-un mic apartament din Drumul Taberei, pe care-l numeau "căsuca". Se instalează o atmosferă domestică și caldă de familie, creatoare pentru Dinu Pillat, care se afirmă acum pe deplin ca eseist și critic literar. "Povara crucii", care apăruse în viziunea lui Nelli cu decenii în urmă, se ușurase la întoarcerea lui Dinu din închisoare, dar apăsase și mai greu odată cu boala și moartea lui năpraznică în 1975. Multele scrisori despre care
Un roman sentimental și un jurnal de creație by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/7998_a_9323]
-
Marian Victor Buciu Proza este ultimul gen literar însemnat și de Marin Sorescu (1936-1996), importantul poet și dramaturg, ambițiosul literator care a voit să fie și critic ori eseist. Primul roman, Trei dinți din față, 1977, este unul al unei vârste, aceea a iubirii și tinereții, în deceniul simulacrului destalinizării. Iubirea și tinerețea nu apar ca triumf, potrivit clișeelor impuse, dar ca eșec. Tema eșecului la tinerețe, în viață
Romancierul Marin Sorescu by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/10071_a_11396]
-
eminescolog, datorită contribuției sale decisive la continuarea și terminarea ediției critice a operei lui Eminescu (vol. VII-XIV), întreprinsă între 1976-1994, precum și datorită altor contribuții la cunoașterea operei poetului. Dar Petru Creția nu a fost numai filolog, ci și poet, traducător, eseist, filozof. În cultura noastră, puțini contemporani ar fi putut rivaliza cu el în ce privește întinderea diapazonului intelectual, de-a dreptul uluitoare la autorul Norilor : a edita în același timp pe Platon și pe Eminescu, a traduce și a comenta în același
Petru Creția ca filosof by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/14876_a_16201]
-
pornire pentru alte dezbateri mi se par însă capitolele dedicate lui Norman Manea, respectiv D. Țepeneag, scriitori care-și exploatează o materie autobiografică implicată și în eseistica lor, comparabili într-un fel cu Petru Dumitriu, și el prozator autobiografic și eseist, și poate că între acești scriitori atît de diferiți (dar încă o dată: comparabili!), ar trebui căutate măcar unele din trăsăturile neliniștitului autor român din exil, străin de vechile obsesii ale generației precedente, care devine problematic, filosof și deschis către globalizare
Pe marginea unei carți de Eva Behring: Scriitori români din exil by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Imaginative/14971_a_16296]
-
vreo 200 de schimburi epistolare, din care primul volum a cuprins 63, apoi diversitatea corespondenților, care nu sunt, cum poate s-ar fi așteptat, doar sociologi și statisticieni, domenii în care s-a ilustrat cu deosebire Anton Golopenția, ci și eseiști (Emil Cioran, N. Argintescu-Amza, Vasile Băncilă), muzicologi (C. Brăiloiu, H. Brauner), etnologi (Petru Caraman), scriitori (Emanoil Bucuța). O serie de scrisori ale lui Anton Golopenția sunt bogate în referințe privind anii săi de studii în Germania, ani în care se
Restituiri by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11974_a_13299]
-
Limes, 2005, 184 p.), n-are cum a afla, căci nici cea mai mică notă biobibliografică tip "de același autor" nu o însoțește. Nu înțelegem de ce atâta modestie și discreție din partea unui intelectual din elita ardeleană, a unui critic și eseist tobă de carte, care se livrează premeditat izolării, ruperii de centru și implicit de cititorii din fostul regat. Mulțumindu-ne doar cu excelentul portret spiritual pe care i-l face pe Internet Al. Cistelecan, definitoriu pentru stil și om, să
Călătoria, ruptură și întoarcere by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/8170_a_9495]
-
păguboasă, o muncă de zădar, un efort cu fîs și harcea-parcea? Zi-i cum vrei, dar pricepe, omule! că prejudecățile, fantasmagoriile cu poeți bucșiți de micșunele-n bidinele, prozatori tumultuoși, vînjoși (primul, al doilea, al treilea tom etc.), critici infatigabili, eseiști nonstop, mă rog, părerea că "ăștia", adică, scuză-mă, scuză-mă, scriitorii ar fi niște fluieră fluturi divini e fumată pîn'la chiștoc, veștejită-n vrej pe veci. Inspirația? Mai degrabă tenacitatea, da, cred că tenacitatea-i adevărata căruță, înjugați
Fluturii au meserie (Scuză-mă, scuză-mă...) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14674_a_15999]
-
Numai intelectualii adevărați l-au priceput cum trebuie pe Creangă". Pe bună dreptate, remarca Mircea Scarlat: "Ibrăileanu a semnalat câteva adevăruri evidente criticului lucid; va veni rostirea călinesciană spre a le impune". Despre un text al lui E. Lovinescu, tânărul eseist scrie că "ar trebui ascuns cititorilor...". Mircea Scarlat nu-și poate reprima regretul profund în fața comentariului unui mare critic care dovedește o cu totul surprinzătoare neînțelegere a operei lui Creangă. în deceniul al treilea, cel care a avut intuiția unui
Mircea Scarlat și posteritatea lui Creangă by Constantin Coroiu () [Corola-journal/Imaginative/10224_a_11549]
-
Aderca, apărut în 1945 la Editura Fundațiile Regale. Să încep prin a aminti că F. Aderca, unul din militanții cei mai energici pentru modernism, a fost un scriitor prolific și inegal, răspândit în variate activități, manifestat ca poet, romancier, dramaturg, eseist, critic literar, traducător, autor de s.f., alcătuitor de biografii romanțate și de cărți de aventuri pentru tineret. Să mai adaug că romanul Revolte a fost considerat de Ov.S. Crohmălniceanu "o satiră subtilă a formalismului juridic" (Literatura romănă între cele două
Un roman parabolă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/15395_a_16720]
-
Florian Roatiș Sanda Stolojan (1919-2005), poetă, eseistă, critic literar, traducătoare, cunoscută reprezentantă a exilului românesc de la Paris a fost fiica diplomatului Alexandru Duiliu Zamfirescu și nepoata scriitorului Duiliu Zamfirescu, autorul romanelor care compun ciclul Comăneștenilor , la rândul său diplomat. Adolescența și-a petrecut-o la Paris, unde
Epistolar inedit Sanda Stolojan – N. Steinhardt by Florian Roatiș () [Corola-journal/Journalistic/3424_a_4749]
-
era sora unui "erou al clasei muncitoare", omorît în timpul anchetei (defenestrat sau sinucigaș?). Persoană scunda, firava, se căsătorise cu un universitar arivist care, în fapt, juca rolul de "comisar politic" pe lîngă un reputat șef de catedră ("sociolog, psiholog, estetician, eseist, critic literar și memorialist"), de care profesorul se temea, stiindu-l ceea ce era. Eu tocmai reprodusesem în revistă o povestioara de-a lui Emil Gârleanu, pînă atunci nepublicat după 23 august. Și iat-o pe doamna-tovarăsă B. rugându-mă: - Dă-
Selectia inversă by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17759_a_19084]
-
care nu au tactul de a părăsi mai repede lumea. În aparență, ne topim de gerontofilie, în intimitate sunt iremediabili veterofobi. Ce-l supără cel mai mult pe Améry e încercarea de a îndulci bătrînețea atribuindu-i laturi pozitive. Potrivit eseistului austriac, există două căi de falsificare a senectuții: bagatelizîndu-i nenorocirea în numele seninătății înțelepte, sau înnobilîndu-i calitățile prin lăudarea detașării pe care vîrsta i-o dă nenorocitului. Ambele căi sunt considerate eschive din fața catastrofei. Nici o clipă Améry nu-și mută discuția
La force des choses by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5766_a_7091]
-
ardenți, febricitați de viziuni de mântuire individuală și - mai ales - colectivă, autorul lui Nu rămâne un sceptic și un sofist, scăpând de sub presiunea adevărurilor "fundamentale" prin chestionarea noțiunii de adevăr. Din această perspectivă, a vâna și a sublinia contradicțiile tânărului eseist, alternanțele și răsucirile lui arată o totală neînțelegere a subiectului. Fiindcă Eugen Ionescu tocmai acest lucru vrea să-l dovedească în scandaloasa lui carte: că nu există Adevăr, ci adevăruri și că, de vreme ce obiectivitatea critică este imposibilă, ne vom asuma
Punctul pe i by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9793_a_11118]