2,823 matches
-
ce va fi dezbătută și de Liviu Tofan, Director al Institutului Român pentru Istorie Recentă, expertul în securitate Rufin Zamfir și lect. dr. Marius Lazăr, de la Universitatea Babeș-Bolyai. Lista este completată de istoricii Adrian Cioroianu, Horia Șerbănescu și Georgeta Filitti, eseistul Theodor Paleologu, jurnalistul și diplomatul Sever Voinescu, cercetărorul Cosmin Budeancă și cosilierul prezidențial Ligia Deca. Producătorul Ada Solomon, directorul de imagine Vivi Drăgan Vasile și actorul Andi Vasluianu vor vorbi despre cei 15 ani de la Noul Val al cinematografiei românești
Peste 40 de filme, expoziții și concerte cu tema (R)Evolution, la Festivalul de Film Istoric Râșnov 2016 [Corola-blog/BlogPost/93267_a_94559]
-
xerox, adresate lui Mircea Eliade de personalități care figurau sau nu figurau în acele volume. într-o amplă Addenda din volumul al cincilea, sunt reproduse scrisori primite de la Ugo Bianchi, istoric al religiilor și exeget al savantului român; Roger Caillois, eseist și filosof francez; Georges Dumézil, specialist în domeniul mitologiei comparate; Henry Frankfurt, arheolog, directorul Institutului Warburg din Londra. O scrisoare a lui Surendranath Dasgupta, mentorul spiritual al lui Mircea Eliade, care l-a inițiat în tainele sanscritei și ale docritelor
Mircea Eliade și corespondenții săi by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8217_a_9542]
-
vă acord oportunitatea? Care oportunitate? Aceea de a (vă) prezenta persoana, așa cum este ea? Nu-mi dau seama dacă am reușit. De străduit m-am străduit. Să ne revenim, însă, să-l reabilităm pe poet și să-l uităm pe eseistul patetic, ușor obsedat de rostul lui și-al poeziei, cu care se mândrește. Cum altfel decât transcriind aici, întocmai, un poem ce nu poate fi decât o continuare a Ochiului din umbră. înger sălbatic: "înger sălbatic, asemenea ochiului din umbră
Actualitatea by George Marin () [Corola-journal/Journalistic/8251_a_9576]
-
ar putea fi traducerea în limba franceză - altminteri excelentă, realizată chiar de Letiția Ilea - a versurilor unui poet român emigrat în Germania, publicată la o editură din România), cealaltă carte, Lumea un limbaj al invizibilului, produce câteva revelații importane. Ca eseist, Andrei Zanca este preocupat de temele cu adevărat majore. Printr-o analogie cu muzica, se poate spune că scrisul său are vocația orgii, a sunetului plin care leagă dumnezeirea de soarta fiecărui om. În stil de mare autor, Andrei Zanca
Dilemele poetului în postmodernitate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8333_a_9658]
-
de edituri și de toți cei care activează pe un palier sau altul al sistemului editorial. Aproape toate ideile din acest admirabil eseu sunt citabile. Pornind de la constatarea că "nu devii universal decât dacă ești onest, autentic în perimetrul național" eseistul pune la zid goana autorilor români după a fi traduși cu orice preț în diverse limbi, cu speranța ridicolă că în felul acesta au făcut pasul decisiv spre universalitate. Pentru a avea succes, autorul de literatură autohton nu trebuie să
Dilemele poetului în postmodernitate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8333_a_9658]
-
dispărut, ci doar față de o anume poezie. Interesul față de carte în genere n-a dispărut, ci doar față de o anume carte."( p. 121) În contextul confuziei de valori din viața literară nu sunt trecute cu vederea nici responsabilitățile criticii literare. Eseistul observă, pe bună dreptate, că majoritatea cărților recenzate sunt citite superficial și nu constituie decât pretextul pentru critic de a-și expune propriile obsesii, "într-un bombardament de nume celebre și de citate". Andrei Zanca îi cere criticii literare să
Dilemele poetului în postmodernitate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8333_a_9658]
-
de reunire a unui nucleu cerchist în jurul revistei "Teatrul", unde în 1956 I. D. Sîrbu este pentru scurtă vreme redactor și cronicar dramatic (în 1957 va fi arestat); o coalizare difuză, totuși demnă de menționat, este aceea a traducătorilor și eseiștilor cerchiști la revista "Secolul 20", unde Ștefan Aug. Doinaș este redactor-șef adjunct din 1969 până în 1992 și unde colaborează sporadic Nicolae Balotă, I. Negoițescu, Ovidiu Cotruș, Ioanichie Olteanu. Disting, pentru acuratețea descrierii de istorie literară, între cerchismul manifestat programatic
De la cerchism la euphorionism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8446_a_9771]
-
o pecete a identității autorului, atunci drama va fi dublă, căci orizontul de așteptare iscat de rîndurile lui va exercita un efect constrîngător asupra celui care le-a scris. Restricția acestui orizont poate merge pînă la pierderea libertății, căci un eseist care dezminte așteptările năpîrlește la propriu. Își scutură ideile înlocuindu-le cu altele, și începe să miroasă a navigator de ocazie. De aceea, cum ți-a fost spiritul într-un text așa trebuie să fie și în continuare: cu aceleași
Feminizarea democratică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8461_a_9786]
-
altfel a atîtor altor scrieri din volum, mustește de obsesiile epocii. Mai întîi, o observație pe care orice cititor atent al lui Eliade a făcut-o singur: din cele trei chipuri pe care le arată publicului interbelic - eruditul, prozatorul și eseistul - cel mai viu și mai convingător e cel de-al treilea. Eruditul Eliade e prolix, sufocant și plicticos. Îl urmărești cu resemnarea celui care privește un convoi de înmormîntare: savantlîcuri defilînd inerte din nevoia de a satisface exigențele rafinate ale
Feminizarea democratică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8461_a_9786]
-
Cu alte cuvinte, nu există un Eliade liric, ci doar un erudit simulînd lirismul sub forma unor pagini încărcate cu metafore scoase pe bandă rulantă. E ca și cum ar folosi hîrtie creponată pentru a imita mirosul florilor de cîmp. În schimb, eseistul Eliade e fascinant. Agresiv, abrupt și mereu întors spre sine, are tonul drastic al misionarilor. Un elan formidabil de cruciat filozofic căruia exagerările i se potrivesc de minune, ca într-o afinitate grație căreia nemăsura sub semnul căreia își trăiește
Feminizarea democratică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8461_a_9786]
-
în gazetăria facilă, în snobismul artistic și în cultul confortului -, de acest pericol nu se poate scăpa decît practicînd ascetismul spiritual: ascuțirea lăuntrică, intensitatea, necruțarea de sine, predilecția pentru experiențele aspre. Celor care nu au puterea de a suporta ascetismul, eseistul li se adresează condescendent: "Sunteți prea feminini. Fără îndoială, sufletul feminin e fermecător și de necuprins. Dar lăsați acest suflet doamnelor iubitoare de lectură sau celor ce poartă din salon în salon nostalgia amantului tenor și cerebral. Viața duhului masculin
Feminizarea democratică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8461_a_9786]
-
principal fluctuează între Adrian Marina, Adrian Amarina și Cristian Marina) e o reluare, la alt nivel temporal, a tematicii din Plăcerile tineretului. În prim-plan evoluează o "societate secretă", un releu subteran format din boema vremii noi, poeții suprarealiști și eseiștii "iraționaliști sau existențialiști". Scopul principal al bandei este "să strice jucăria" comuniștilor. Membrii ei - în special Georgică Scarlat și Dan, cărora li se alătură, fără voie, Adrian Marina, îndrăgostit de Lena - sunt blazați în exces și, sartrieni declarați, propun teorii
Cât de tendențioasă este Cronica de familie? Paradoxul unei receptări by Oana Soare () [Corola-journal/Journalistic/8452_a_9777]
-
analitică a autorului, strălucit traducător și interpret al lui Proust, este deosebită, dar el n-are capacitatea de a face să trăiască intens personajele, căci febrilitatea ideilor invadează adesea desenele (greșeală de tipar: destinele) eroilor. M.S. este mai ales un eseist și un moralist, în sensul lui Anatole France, iar literatura sa provoacă mai degrabă satisfacții intelectuale decît artistice." Avem deja, cred, oferite de dicționar, majoritatea reperelor "intelectuale, dar și artistice", dar nu toate sînt în regulă. Ce este cu acest
Jurnalul lui Sebastian by Virgil Duda () [Corola-journal/Journalistic/8497_a_9822]
-
inclusiv accesul la unele instrumente intelectuale. Atitudinea lui Noica, apreciază Sorin Lavric, s-a înscris pe o poziție medie, între inflexibilitatea unor Alexandru Ghika, Mircea Nicolau, Grigore Caraza, Marcel Petrișor, Mihai Buracu (ultimul, severinean, deci concitadin și bună cunoștință a eseistului) și docilitatea unor Valeriu Anania ori Victor Biriș. Pozitivă ni se înfățișează circumstanța că, deși l-a studiat pe Marx, prin prisma unei normale curiozități culturale, filosoful nostru n-a devenit, la ieșirea pe poarta închisorii, un promotor al marxismului
Noica între extreme (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8513_a_9838]
-
Cimitirul Montparnasse din Paris, Nicolae Balotă nu face decât să folosească una sau alta din intrările în catedrala culturii. "Subiectele" sunt de fapt pretexte. Adevăratul scop al tratării lor îl constituie valorificarea culturală a existenței. Atitudinea solemnă, uneori sacerdotală a eseistului, marchează tocmai această intrare într-un alt spațiu, calitativ diferit de cel al vieții de fiecare zi. Nicolae Balotă face ordine în jungla de mesaje a lumii, aduce lumina raționalității în obscuritatea manifestărilor omenești iraționale - de la cele instinctuale și până la
Nicolae Balota, un erou al culturii by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8518_a_9843]
-
mut, în limbajul ce absoarbe toate sintaxele, / stai în mut și speri în Domnul". Dar, nesatisfăcut pesemne cu plantarea într-o asemenea zonă cvasigenerală a modernismului, Aurel Pantea recurge la o ingenioasă manevră de regrupare. La granița poeziei, adoptă pana eseistului pentru a proclama independența ființei-limbaj de exterioritatea la care se referă, de regulă, susținînd că imaginarul poartă-n propriul marsupiu "germenii negației". Pentru a-și spori ponderea eului, înțelege a renunța la dialectica interioritate-exterioritate, din care derivă diversitatea, fragmentarea, dispersia
O acuitate dureroasă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8553_a_9878]
-
pus într-o stare de umilință, considerat ca ceva inutil și chiar dușmănos. Dar performanța n-a atins-o decât comunismul rusesc, prin ostilitatea față de știință și filosofie, prin modul de reprimare brutală a "intelighenției". Bolșevicii, observă lucidul și perspicacele eseist, vorbesc de sus, cu mare superioritate, despre intelectuali, ignorând că înșiși creatorii socialismului (Marx, Engels) făceau parte din această categorie, care, în decursul istoriei, a creat ideile, tehnica, religia și politica. Disprețul comuniștilor se unește cu o gândire primară, că
Comunismul și intelectualii by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8620_a_9945]
-
percutant Zarifopol, "că munca intelectuală are prestigiu decorativ și tocmai pe aceasta o speculează la ocazii festive" (Muncitorii decorativi - 1925). Altminteri, intelectualul e un dușman de clasă, un parazit. O astfel de gândire, troglodită, va fi copiată întocmai în R.P.R. Eseistului, care-i împarte pe intelectuali în două categorii: cinstiți și lichele, adică cei dispuși să facă jocul puterii, fie la dreapta, fie la stânga, nu i-a scăpat aproape niciuna din trăsăturile specifice ale comunismului sovietic, de exemplu, nomenclatura, de regăsit
Comunismul și intelectualii by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8620_a_9945]
-
juriul de specialitate al Concursului Debutanților, desfășurat la Școala populară de Arte „Tudor Jarda” , a făcut parte, între alții, Virgil Mihaiu , profesor universitar doctor de Estetica Jazz-ului de la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj, admirat poet și eseist de jazz. Iată palmaresul evaluării tinerilor competitori: Marele Premiu al concursului a fost adjudecat de cântăreața Iulia Pardău ; la Secțiunea vocală au fost atribuite două Premii I ex aequo tinerelor interprete Patricia Labou și Patricia Fage , Premiul al doilea a
Emulații în jazz - ul transilvan (I) by Florian LUNGU () [Corola-journal/Journalistic/83966_a_85291]
-
mult ori mai puțin dezamăgiți de o alunecare în diletantism, de stîngăciile improvizației, atît de frecvente la autorii din această speță. Dar surpriză, surpriză! Niciodată scrisul d-sale, fie în calitate de poet sau tălmăcitor de poezie, fie în cele de memorialist, eseist, istoriograf nu mi-a apărut altminteri decît un produs de scriitor deplin, cu o solidă înzestrare, emergență a muzei și nu a vreunui compromis estetic sau de altă natură. După cum nici strădania de foarte stăruitor cercetător, aproape neverosimilă pentru un
O carte somptuoasă (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8400_a_9725]
-
lui e o orientare necurmată către obiectul atenției sale, nimeni altcineva decît ființa divină. În fine, felul în care H.-R. Patapievici face uz de binomul iconodulie - iconoclastie pentru a descrie gîndirea omenirii merită un paragraf de sine stătător. Potrivit eseistului român, iconodulia corespunde tipului geometric de gîndire: totul se învîrte în jurul imaginii. Celălalt tip de gîndire e cel algebric, un tip care, tocmai pentru că pune accentul pe calcule și pe formule în defavoarea imaginii, reprezintă ipostaza iconoclastă a gîndirii. Astăzi, omenirea
În jurul lui Guénon by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8415_a_9740]
-
este Enescu”. Aceste înalte idealuri le-a exprimat sonor în Canti per Europa, Vis cosmic, Tristia, Cele patru anotimpuri, Pastorale și idile transilvane, Recviem pentru o poetă (Iulia Hașdeu), Columna modală, Polifonia bucolica, pastitele și sonatele instrumentale. Înzestrat condeier și eseist de vocație, muzicologul Theodor Grigoriu a lăsat posterității două cărți de suflet: Muzica și nimbul poeziei și Vă rog, reveniți, dragi maeștri. Pentru mine însă, Thedy a rostit o frază care a intrat în istorie: „Dacă Viorel Cosma nu ar
Recviem pentru un singular arhitect al muzicii by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84189_a_85514]
-
fraze, fosta studentă a lui Eliade își exprimă în mod deschis părerile: "L-am admirat și atunci și îl admir și acum pentru sclipitoarea lui inteligență creatoare, pentru spiritul său de o mobilitate impresionantă, pentru manifestările sale multiple, variate"... Romancierul, eseistul, savantul - o fascinează deopotrivă. Unele fraze par aluzii la procedeele folosite de Securitate: "Scrierile lui Mircea Eliade despre cărți și idei, eseurile sale literare reflectă aceeași trăire directă și febrilă, un fel de declarații depoziții, la justiție, în fața tribunalului și
Mircea Eliade în arhiva Securității - Noi date, certitudini și inexactități by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/7790_a_9115]
-
personalităților române de prestigiu ale științei, culturii și sportului. Cuantumul lunar al indemnizației de merit este egal cu trei salarii minime brute pe țară și este neimpozabil. Norman Manea, născut în 1936, este unul dintre cei mai apreciați prozatori și eseiști români, profesor de literatură europeană și "writer in residence" la Bard College, New York, potrivit site-ului editurii Polirom. De la debutul său, în 1966, și până în 1986, când a plecat din țară, a publicat 10 volume, fiind distins cu premiul Asociației
Andrei Pleşu și Norman Manea, indemnizaţii pe viaţă de la US by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/80043_a_81368]
-
neterminat, Bouvard și Pécuchet, care pornește de la dubiul privind prostia celor doi, propune apoi interpretarea sa ca anti-Robinson Crusoe, ca replică la iluminismul care și-a putut aduna toate cunoștințele într-o Enciclopedie, încheind cu o reflecție care sesizează analogia eseiștilor de azi dornici să-i critice pe contemporani cu entuziaștii copiști ce provoacă dileme de încadrare (proști? proști inteligenți?). Belinda Cannone ne reamintește și ne explică de ce multe generații din perioade culturale diferite au privit spre Franța ca la un
Eseul ca dar prețios by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/6917_a_8242]