699 matches
-
pe sinceritatea mea cu pozele lui Arghezi, Nichita Stănescu, Nina Cassian, Nora Iuga, Bacovia... lipite pe ușa camerei copilăriei mele. Mi-ați călăuzit pașii, dorindu-mi să merg pe același drum... Ați publicat peste 50 de cărți de poezie, traduceri, eseistică, proză. Întotdeauna a fost de partea Dvs. timpul? Timpul a fost poate (prea) generos cu mine, ajutându-mă să ajung la o vârstă venerabilă, cu mansardă încă funcționând deși etajele inferioare sunt șubrede și degradate. Drept care, dacă regret ceva, e
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Vasiliu, care scrie despre Huliganii lui Mircea Eliade, Fata din umbră de Radu Boureanu, Rabbi Haies Reful de Petru Manoliu, Cara-Su de I. Valerian, are o „cronică dramatică” și o „cronică plastică” datorate lui Mihail N. Georgescu. Sectorul de eseistică este remarcabil ilustrat de Mircea Eliade (Câți din d-voastră?, Studentul de ieri, studentul de azi), Anton Holban (comentarii referitoare la Marcel Proust), C. Rădulescu-Motru, Al. Talex. Poezia este semnată de C. Crețeanu, D.G. Luca, V. Scupra, Constantin Barcaroiu, George
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289076_a_290405]
-
LL, 1980; Al. Săndulescu, O carte despre clasicismul românesc, RMB, 1980, 30 septembrie; Mihai Dascal, Critica universitară, RL, 1981, 45; Piru, Ist. lit., 546; Dan Simonescu, „Teme, motive, mituri și metamorfoza lor”, ALA, 1991, 83; Satco-Pânzar, Dicționar, 173-174; Lucian Chișu, Eseistica literară neeuclidiană. Dim. Păcurariu despre spațiu și timp în literatură, L, 1995, 15; Toma Grigore, Incursiuni în literatura română, Craiova, 1995, 154-156; Nicolae Rotund, Dialoguri indirecte, Constanța, 1996, 165-174; Nicolae Rotund, Incursiuni critice, Constanța, 1997, 182-187; Ovidiu Ghidirmic, Dimitrie Păcurariu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288605_a_289934]
-
caracterul paradoxal - șocant pentru simțul comun - al unui univers liric contradictoriu, impregnat de o ironie amară, uneori cu iz frondeur. Nu întâmplător, o serie de poeme insistă asupra relației ambigue dintre demiurgie și creația artistului, una dintre temele dramaturgiei și eseisticii lui S.: „Shakespeare a creat lumea în șapte zile/ În prima zi a făcut cerul, munții și prăpăstiile sufletești./ În ziua a doua a făcut râurile, mările, oceanele/ Și celelalte sentimente -/ Și le-a dat lui Hamlet, lui Iulius Caesar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
Neagu, Traian Coșovei, Ion Băieșu, Petru Dumitriu și Mircea Zaciu (pagini de român), două fragmente din Groapa de Eugen Barbu, două texte aparținând lui Mihail Sadoveanu. Colaborează cu teatru Ștefan Gligorea, Maria Zoe Ionescu, Adrian Cernescu, Ion Niculescu, Eusebiu Cămilar. Eseistica promovată în T.s. are un aspect inegal. Primele numere sunt aproape în exclusivitate ocupate de articole și comentarii „normative”. Publicația își ia în serios misiunea ideologică și „formativa”, tipărind un lung șir de texte ce stabilesc, dogmatic, necesitatea că literatura
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290048_a_291377]
-
față de trecutul totalitar. Literatura română n-a reușit să nască nicio Müller, niciun Schlattner. O cultură minoră, scrisă de oameni cu destine aproximative, nici nu putea scrie autentic despre o mare temă - anularea individului în lumea totalitară. Ne salvează totuși eseistica unor Virgil Ierunca și Monica Lovinescu, memorialistica foștilor deținuți politici, o mână de mari disidenți, prețioasele recuperări de la Sighet, raportul Tismăneanu și alte câteva reparații istorice. Dar literatura a sărit peste dramele comunismului sau, dacă s-a întâlnit cu ele
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
fapt ce are ca efect sporirea substanțială a articolelor pe teme de biografie. în locul celor din deceniul anterior, revistele găzduiesc polemica dintre L. Rusu și Al. George, ultimul publicând articole de o mare densitate ideatică, făcându-se remarcat printr-o eseistică expresivă și consistentă, întâlnită și la Al. Paleologu. Remarcăm în mod special o monografie consacrată preocupărilor de istorie ale „Junimii”, apărută în 1976 sub semnătura istoricului Al. Zub, fiind singura lucrare de amploare ce surprinde interesul pentru istorie al unei
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Anotimpuri”, „La Nation roumaine” sau „România” pun în valoare aspecte inedite ale mișcării literare românești din exil și refac imaginea exactă a momentelor literare și a operelor importante ale culturii noastre deformate de propaganda comunistă, fie că este vorba de eseistica lui Emil Cioran sau de Imagini și simboluri în teatrul lui Eugen Ionescu, de traducerile shakespeariene ale lui George Ciorănescu din Pătimașul pelerin sau de relevarea importanței operei filosofice a lui Ștefan Lupașcu, fie că glosează în marginea permanențelor liricii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286147_a_287476]
-
Danciu, George A. Petre, Octavian Șireagu ș.a. Studiile introductive la aceste ediții, împreună cu alte câteva comentarii cu privire la Goga, Rebreanu, Blaga, formează sumarul volumului Întâlniri... După această carte-bilanț și după stagiul francez, fără să renunțe la temele inițiale, F. abordează o eseistică îndrăzneață și substanțială, orientându-se către reinterpretarea marilor scriitori români dintr-o perspectivă critică modernă. Eseul Caragiale (1984; Premiul Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor, la ediția a doua, augmentată, din 1997) propune câteva ipoteze originale pentru explicarea creației clasicului român
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286949_a_288278]
-
Școala de la Geneva (și pentru critica de identificare în genere, de la fenomenologie la tematism și de la Gaston Bachelard la Jean Starobinski). O atare convergență se materializează printr-un vast sistem de afinități elective, probat de numeroasele cărți de critică și eseistică traduse din franceză (Georges Poulet, Jean Starobinski, Gérard Genette, Tzvetan Todorov, Paul Ricoeur ș.a.), de studiile minuțioase din Lecturi fragmentare (1983) - sunt comentați aici, între alții, Albert Béguin, Marcel Raymond, Georges Poulet, Roland Barthes, Jean-Pierre Richard, Paul Zumthor ș.a. -, dar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288888_a_290217]
-
L. Ashbery, A. R. Ammons, Richard Wright, Voltaire, Rousseau, Victor Hugo, Vladimir Maiakovski ș.a. nu au fost strânse în volum. Între 1978 și 1981 a publicat în „Romanian Review”, unde în 1980 este și redactor, traduceri de poezie, proza și eseistica românească (fragmente din românul Ciuleandra de Liviu Rebreanu, eseuri de Constantin Noica ș.a.). În 1986 editează (împreună cu Monica Spiridon) numărul consacrat postmodernismului de „Caiete critice”, acesta constituind prima dezbatere globală și sistematică a conceptului în presa literară de la noi. De la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289940_a_291269]
-
de culoare. Romancierul practică un tezism moderat, propunând personaje în cele din urmă viabile literar. Recurge la o varietate de procedee și tehnici narative proprii modernității, în cadrele unui demers structural realist și cu rol edifiant, subordonat unui mesaj moral. Eseistica lui P. privește trei domenii, ilustrate cu intensitate diferită. Primul, abordat în tinerețe, este cel al comentariului de artă plastică. Al doilea, frecventat consecvent o periodă de timp, este circumscris culturii sud-americane: Introducere în literatura Americii Latine (1965), Schițe pentru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288604_a_289933]
-
național-comunism”, cu versiunea ei culturală numită protocronism. Sunt intervievați acum Eugen Barbu, Mihai Bandac, Sabin Bălașa, Ion Lăncrănjan, Doru Popovici, Dinu Săraru, Tudor Octavian, Valeriu Râpeanu, Dan Zamfirescu, Mihai Ungheanu, Ion Coja. Cresc sensibil preocupările de ideologie culturală, este cultivată eseistica de tentă istoriografico-politică, sunt publicate ample texte de epocă (din perioada interbelică), izvoare narative, documente, fragmente inedite din memoriile unor oameni politici din epoca precomunistă etc. Atenția față de creația literară de ultimă oră și de valențele ei novatoare diminuează, iar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289530_a_290859]
-
Bedros Horasangian, Anca Delia Comăneanu, Cătălin Țârlea, versuri de Mihail Gălățanu, Adrian Alui Gheorghe ș.a. Alex. Ștefănescu reia „cenaclul” prin corespondență, asigurând rubrica „Un critic literar la dispoziția dv.”. Cristian Tudor Popescu traduce Comunismul - adevăr și minciună, text selectat din eseistica lui Nikolai Berdeaev. N. Br.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289530_a_290859]
-
și o specializare a criticii românești din epocă. La critica așa-zis foiletonistică se adaugă o critică de tip universitar, erudită, cu bogat aparat critic, propunând vaste perspective comparatiste, așa cum face, bunăoară, Tudor Vianu. Tot acum cunoaște o semnificativă înflorire eseistica, ilustrată strălucit de Paul Zarifopol, Mihai Ralea, Mircea Eliade, Mihail Sebastian, Eugen Ionescu ș.a. Dacă autoritatea lui Maiorescu scăzuse considerabil în perioada "-" - observă Ov. S. Crohmălniceanu (epocă dominată, cum se știe, de sămănătorism și poporanismă, perioada interbelică restabilește spectaculos autoritatea
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
Într-un emoționant Necrolog, Vladimir Streinu vede în Anton Holban "un intelectual purtat în fiece moment când de setea cunoașterii de sine, când de aceea a cunoașterii altor scriitori" , așadar o natură duală, exprimată cu strălucire în roman și în eseistică. La Felix Aderca este descifrat un sens al totalității, al ansamblului creator: "Scriitorul acesta, fiind mai mult decât un talent, căruia i-am fi putut datora o operă - două sau chiar mai multe de același tip, e o personalitate, care
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
despre "spiritul de echilibru care priveghează disocierile criticului." Încheierea este probantă din perspectiva unei evaluări comprehensive: "Raționalismul consecvent și toleranța încadrată în principii, rigoarea judecății și demnitatea înaltă a expresiei, spiritul echilibrat, năzuind spre construcțiile armonioase, iată însușiri ale acestei eseistici care l-au atașat indestructibil pe Vladimir Streinu maiorescianismului activ..." . În volumul intitulat atât de frumos Singurătatea lecturii , criticul ieșean Daniel Dimitriu se ocupă exclusiv de poetul Vladimir Streinu. Câteva fine disocieri din finele articolului Vladimir Streinu poet, privind vocația
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
științifică, îi acordă câteva pagini pertinente. Medalionul aparține lui Mircea Zaciu. Cu modificări lipsite de importanță, este textul publicat de criticul clujean în volumul Colaje, din ", comentat de noi în lucrarea de față. În capitolul Critica și istoria literară interbelică. Eseistica, din Istoria literaturii române , capitol redactat de Nicolae Manolescu, lui Vladimir Streinu i se acordă " rânduri. Se cuvine apreciat excepționalul efort de concentrare a materiei critice până la dimensiunile judecății aforistice, cvasiparadoxale: "Vladimir Streinu se află la mijloc: între aplicația lui
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
fenomenele în strânsă relație dialectică necesară, asociind cu suplețe spiritele înrudite , invocând numele și operele de referință. Din această perspectivă el se apropie de un alt ilustru contemporan - l-am numit pe Tudor Vianu - ambii autori promovând în cultura românească eseistica superioară, de certă altitudine ideatică, într-un limbaj academic-elevat. Aproape că nu există temă sau problemă literară în legătură cu care Streinu să nu aibă idei originale și incitante. El scrie cu egală competență despre stil critic, judecată literară, conceptul modern de
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
Theory and Practice of Vision (2008), precum și numeroase articole în reviste de specialitate din țară și din străinătate (Franța, Germania, Japonia, Spania). Câștigător al secțiunii "Literatură" și finalist al Marelui Premiu Prometheus pentru Opera Prima (2006), laureat al Premiului pentru Eseistică al Uniunii Scriitorilor din România Filiala Craiova (2009). La Institutul European a mai publicat Darurile zeiței Amaterasu (2008) în colaborare cu Roxana Ghiță. Cătălin Ghiță, Deimografia. Scenarii ale terorii în proza românească (c) 2011 Institutul European Iași, pentru prezenta ediție
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
susține pe prima pagină o rubrică de mici dimensiuni, „Sânziene” (1/1972 - 16/1973). Editorialele sunt scrise de Paul Anghel, apoi de Petre Ghelmez, Virgil Cândea, Pan Solcan, Felicia Antip, Dumitru Radu Popa, Mircea Malița. Studiile și cronicile literare, alături de eseistică, sunt semnate de Edgar Papu, Constantin Noica, Vasile Băncilă, Zoe Dumitrescu-Bușulenga și Șerban Cioculescu, dar și de Nichifor Crainic sau de Radu Gyr. Paginile culturale găzduiesc producții lirice de Nichita Stănescu, Ana Blandiana, Florin Mugur, Geo Dumitrescu, Ioan Alexandru, Emil
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290260_a_291589]
-
Monicăi Lovinescu de cea a lui Virgil Ierunca. Interpreții contemporani îi citesc în paralel, însă cei doi au stiluri distincte. Până și rolul lor în emisiunile de la "Radio Europa Liberă" diferă: Virgil Ierunca se ocupă preponderent de lirică și de eseistica filosofică, iar Monica Lovinescu de proză și critică literară. Lucrarea determină și influențele lovinesciene și camilpetresciene asupra discursului critic și memorialistic. Totodată, expunem relevanța, puterea și densitatea "vocii" autoarei Undelor scurte. O problemă specială o constituie rolurile Monicăi Lovinescu în calitate de
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Eseul, Editura Aula, Brașov, 2001. Manolescu, Nicolae, Decalogul criticii literare, Editura Aula, Brașov, 2005. Mihăilescu, Dan C., Literatura română în post ceaușism. I. Memorialistica sau trecutul ca re-umanizare, Editura Polirom, Iași, 2004. Mihăilescu, Dan, C., Literatura română în postceaușism. III: Eseistica. Piața ideilor politico-literare, Editura Polirom, Iași, 2004. Sălcudeanu, Nicoleta, Patria de hârtie: eseu despre exil, Editura Aula, Brașov, 2003. C. În perodice Ciobanu, Vitalie, Monica Lovinescu la despărțire, http://www.contrafort.md/2008/ 162/1434.html Ciocârlie, Alexandra, "Exilul, după
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
eseu despre exil, ed. cit., p. 182. 108 Ibidem, p. 181. 109 Monica Lovinescu, Jurnal: 1981-1984, ed. cit., p. 5. 110 Northrop Fry, Anatomia criticii, Editura Univers, București, 1972, p. 25. 111 Dan C. Mihăilescu, Literatura română în postceaușism. III. Eseistica. Piața ideilor politico-literare, Editura Polirom, Iași, 2007, p. 292. 112 Mihai Dinu Gheorghiu, Intelectualii în câmpul puterii: morfologii și traiectorii sociale, Editura Polirom, Iași, 2007, p. 270. 113 Monica Lovinescu, Unde scurte. Jurnal indirect, ed. cit., pp. 38-39. 114 Mircea
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
care, probabil, s-ar mai putea adăuga eseul filozofic, cel cultural, dar fundamentale rămân cele două categorii: eseul literar și cel teologic care includ, mai mult sau mai puțin, celelalte tipuri. Credem, de altfel, că e normal ca ponderea în eseistica lui Steinhardt să fie deținută de cele două categorii, dacă avem în vedere că întreaga aventură existențială a lui N. Steinhardt pare să se fi desfășurat între două mari coordonate: literatura și vocația teologală. Pentru o cât mai clară expunere
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]