502 matches
-
Diaconescu a impus o problematică aparte, o concepție asupra locului și timpului în care trăim, dar îndeosebi a datoriei morale a creatorilor de cultură față de țara aceasta și față de poporul român. În fond, el este un scriitor erudit și un estet rafinat întregit de un moralist". Deși proiectul, grandios și ferm articulat, rămâne optimist, iar sensul construcției nu poate fi decât pozitiv, dl. Mihail Diaconescu nu este un festivist exaltat, iar în tonalitatea scripturală nu poate fi obturat și un sunet
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
a națiunii și a statului. A vorbi înseamnă a decide, indirect, cu fiecare frază rostită, asupra limbii, asupra temeiurilor judiciare, asupra riturilor și asupra artelor. A fi, cu alte cuvinte, clipă de clipă, legiuitor, creator de limbă, pedagog, moralist și estet. Admit că e o povară uriașă. Nu poți fi Confucius pe perioada unui întreg mandat. Dar nici nu poți pretinde respect și legitimitate când raporturile tale cu limba pe care o vorbești sunt cele ale unui violator în recidivă. Stereotipii
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
de situații de învățare, de consilier și orientator, de evaluator și terapeut, de organizator și conducător [apud Jinga I., Istrate E. (coord.), 1998, p. 83]. Constantin Narly caracterizează astfel rolurile educatorului: „inovator, cultivator, artist, amator de artă, om de gust, estet, om de știință, filosof, organizator, conducător, reformator” [Narly C., 1996, p. 453]. În opinia aceluiași autor, învățătorul trebuie să posede însușiri înnăscute: voința de desăvârșire, devotament față de oameni și mai ales față de copil, putința și tendința de a-l înțelege
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
umbrite ale cuvintelor, dar cu atât mai strălucitoare prin puterea lor ascunsă. Parcurgând teoriile estetice de la Leonardo da Vinci preluat în poetica lui Val(ry, vedem o dezvoltare a producției creative receptare- construcție pornind de la funcția cognitivă înspre praxisul cărturarului estet ca o metodă de luptă împotriva cunoașterii pur conceptuale a filosofilor orbi la limbaj. Logica imaginativă este o trecere de la mit, această cunoaștere tranzitivă cu implicație colectivă, la concepția modernă, întoarcerii contemplative într-o realitate preexistentă ce realizează puterea de
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
și în acest domeniu, el lucra în grabă și sub presiune, ceea ce făcea ca precizia operei sale să lase de dorit. În recenziile și în critica lui literară, Iorga a încercat mai presus de orice să fie psiholog, apoi sociolog, estet și istoric, în ordinea aceasta. Proza și chiar și scrierile lui istorice puteau fi splendide. Biografia sa în proză, O viață de om așa cum a fost se înscrie printre cele mai frumoase scrise în limba română. Iorga putea fi un
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
sunt optimiste. A.B.: Sunt optimiste. Dar am câteva idei simple, de când lumea. Mi-ar trebui să străbat vreo douăzeci de ani ca să redescopăr, că, la urma urmei, romanul este personaj și construcție. Și astăzi, dacă le spun asta marilor esteți de la noi, ar considera că e o treabă învechită. Mi-ar putea reproșa că mă întorc înspre romanul tradițional. Dar eu nu scriu în nici un fel roman tradițional. Am totuși convingerea că personajul trebuie să existe orice s-ar întâmpla
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
asupra căruia romancierul atrage atenția. În mod imaginar, romancierul îl plasează pe cititor în sfera amatorilor cultivați (cf. "datorăm" care materializează comunitatea construită prin text). Prezența adjectivului afectiv minunat întărește această înțelegere: cititorul ideal este un amator, erudit, dar și estet. Diferențierea între funcția de desemnare și dimensiunea interlocutivă pare artificială: prin desemnare, sunt desemnate împreună, se acceptă o enunțare. Ne-am putut da seama de acest lucru atunci când am evocat "dubla temporalitate narativă" care permite reperarea anumitor deictice în raport cu scena
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
dobândește titlul de profesor al serviciului de chirurgie de la Spitalul Caritatea, unde pe langă activitatea curentă neurochirurgicală rezolva și cazuri de chirurgie generală. Cursul inaugural de profesor a fost susținut la 26 noiembrie 1938 și îl prezintă că pe un estet al actului operator, expresia unei educații anatomice, a unei concepții fiziopatologice neurochirurgicale moderne, pe baza căreia a făcut numeroase incursiuni În filozofia și estetică gestului chirurgical prin care s-a distins că neurochirurg european. Preocupările sale neurochirurgicale sunt ilustrate de
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
o cereau interesele partidului care îl făcuse deputat. Ascetul din urmă cu câțiva ani devenise un om politic, căpătase chiar gustul puterii, savura plăcerea înfrângerii dușmanului. Declara chiar că, în literatură, "ce nu pricepe lucrătorul nu merită adesea nici atenția estetului". Să fi avut naivitatea lui Călinescu margini atât de aproximative? E greu de crezut. El intră într-un joc din care nu mai există ieșire și, silit de împrejurări, îl execută cu obișnuita-i seriozitate. Doar că, de data aceasta
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
mai apropiată a filmelor. Vom fi conduși de ideea, că cinematograful, mai mult decât artă, este un inedit și particular limbaj, un mijloc de expresie generală, cu funcție socială depășind prin urmare complicitatea esoterică și inițiatică a amatorilor și a esteților", în Cadran, an I, seria a II-a, nr. 2, p. 3. 108 Ibidem. 109 Cadran, an I, seria a II-a. nr. 1, p. 3. 110 "Și-a căpătat porecla de "Vătafu", fiindcă pe cei care îi prinde șterpelindu
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
de altă parte, un articol ditirambic dintr-o foaie de provincie îi dă iluzia recunoașterii, nu oricum, ci ca „mare poet”. Articolul aparține unui Popescu necunoscut, dar pe care îl ridică în rang: „eminentul critic”, „talent de mîna întîi”, „un estet fără pereche”. „De la Gherea n-am mai avut un critic atît de cumpănit, atît de judicios și învățat...”. „Pe lîngă el, și Dragomirescu, și Lovinescu și toți criticii noștri sînt niște cîrlani”. O „aqua forte” executată cu mînă sigură, schița
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
una către anul 1860, cealaltă la sfârșitul secolului. Astfel, catre 1860 provocările lansate de către burghezie artei dau naștere noilor imagini domestice, care pun accentul pe virtutea femeilor în rolul lor de soție, de fiica și de mamă. Spre sfârșitul secolului, esteții burghezi intra în reacție contra acestor valori, avansând un flux de imagini calificate de autorii actuali că "imagini perverse". Românul, teatrul, pictură reprezintă emanciparea feminină sub diferite forme. Pe parcursul secolului, romantismul elogios face loc naturalismului defăimător. Personajul feminin este primul
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
si este predispus spre lux, exces, rafinament. Consultând și alte lucrări, vom observa că repertoriul de trăsături ale Parizianului/ Parizienei este relativ constant, iar organizarea lor într-un sistem confuză și fluctuanta. 95 Opinia curentă în care se întrunesc judecățile esteților și moraliștilor este următoarea: "Rien n'est sérieux dans cette ville, disent-ils. Leș femmes y șont légères. Leș hommes le șont peut-être encore davantage. On y trăite leș plus graves affaires de la même façon que l'on s'y amușe
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
expert. Nici nu se putea altfel, dacă avem În vedere vocația criticului și istoricului literar. De aceea, s-a spus că, la G. Călinescu, mijloacele literaturii interferează cu cele ale criticii și că toate aspectele sunt privite cu ochiul unui estet. Autorul romanului Însuși mărturisește că vrea să creeze documente de viață, asemenea lui Balzac, dar, de fapt, el face mai mult decât atât, comentează viața, pentru că așa se impune. Să nu se uite că de la moartea lui Balzac trecuse aproape
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
sensibilitatea contemporană exact acolo unde trebuie. Îmbinarea perfectă a ritmului rock cu vocile operei clasice s-a tradus într-un succes aproape monstruos. Cineva obiecta că Lloyd Webber aplică o rețetă; puritanii fiecărui gen ar zice că le amestecă impardonabil; esteții că face hybris. Succesul de public nu-i criteriu valoric, deși oamenii din showbiz par să-l situeze pe primul loc. Eu, să-l socotesc altceva decât „indicator de producție“, ar trebui să-mi pun ochelari de „critic“ și, făcând
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
de la pornografie până la cuptoarele din crematorii nu e mult"12. Putem deci presupune că surprinderea manifestată de C. Millet în 1976 este simulată: "Cum se face oare că, deși toată lumea este împotriva cenzurii, toată lumea (de dreapta, de stânga, mișcările feministe, esteții și proxeneții...) este totuși împotriva pornografiei?"13. Spre deosebire de alte tipuri de texte, în privința pornografiei cenzura este, într-adevăr, universală: toate tipurile de regimuri politice trasează o linie de demarcație între ceea ce este acceptabil și ceea ce este inacceptabil în materie de
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
să ajung scriind. Încerc nu numai să pun în imagine o lume, dar să și creez sugestia unei muzici a aceleiași lumi. O muzică poate modestă, nu îmi dau seama, dar venită din sufletul meu. Osamu Dazai » AMURG Bogdan Romaniuc Estetul eșecului Osamu Dazai (pe numele său adevărat Tsushima Shuji) este unul dintre scriitorii japonezi importanți ai secolului al XX-lea, cunoscut mai ales pentru stilul său ironic și pesimist, la fel ca și pentru obsesia sa pentru sinucidere. După moartea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
sustrage unei vieți infernale. Ca și celelalte romane ale sale, Amurg oscilează între dramă și comedie, prezentând destrămarea fizică și morală, amurgul unei societăți: „Amurgul vieții. Amurgul artei. Amurgul omenirii. Ce degradare!“. Acest roman îi aduce lui Dazai denumirea de „estet al eșecului“. O femeie din aristocrația niponă este nevoită să-și părăsească hotelul particular din Tokyo, în schimbul unei vieți modeste într-un mic sat de munte; fiica sa, Kazuko, muncește pentru a-și întreține familia, iar fiul, Naoji, revine de pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
suflet de copil. Fraza e cel mai adesea amplă, natural proustiană, uimind meandrele rememorării și înghițind, încăpătoare, divagațiile aluvionare de tot soiul. Din aceste divagații, totdeauna foarte interesante, se vede un lucru surprinzător: cât de ardelean era, în adâncul sufletului, estetul I. Negoițescu, evocând, de pildă, Clujul de altădată din „ziua morților“, definind, în linia lui Max Weber, burghezia transilvană și urmărindu-i ascendența până la preoții, notarii și învățătorii de țară etc. El are o memorie minuțioasă, temeinică, ardelenească (așa cum numai
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
unei Maternități de Eugène Carrière, cu conturele ei vagi, fumurii, dizolvându-se în neant, sau de liniile ferme și sumare ale unui Dans de Henri Matisse, cele câteva femei goale prinse într-o horă sălbatică. Trăiam o contemplație pură, de estet, nu ca ceva mai târziu, când arta mi-a intrat în viață, prin reproducerile în culori ce-mi serveau de excitant al practicilor solitare: La Source și Le Bain turc de Ingres. CAPITOLUL 2 Convocat la director Într-o zi
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
pe ctitorul de goetheane a cărui figură s-a păstrat însă pentru mine totdeauna în ceață), în schimb m-am spiritualizat și literatura a căpătat pentru mine noi valențe, nebănuite până atunci, încetând să însemne doar satisfacție estetică, oricât de estet am perseverat a fi. Am destule motive să cred că și spre filosofia lui Blaga tot dânsa mi-a deschis calea, o filosofie deloc ostilă parapsihologiei sau teosofiei ori magiei ca și religiei, fenomenelor și gândirii oculte. Arta, muzica, filosofia
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
literați care clamează moartea poeziei, cu totul spre paguba lor. Neîncrezător în statutul liric al diverselor curente ce bîntuiau epoca, futurism, dadaism etc., se delimitează: "Poezia e contrariul stării permanente de revoluție, cum o definea mai deunăzi unul dintre acești esteți. E o lirică dezordine rezolvată în liniște". Are, cum încă o dată recunoaște, o singură evlavie: Edgar Poe și trei admirații: Mallarmé, Rilke, Rimbaud. Iar printre români, crede îndreptățit că, prin Matei Caragiale intrăm în literatura majoră. În Note pentru o
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
având și scopul delimitării orașului. Reglementările străzilor sunt formulate pe osatura unei clasificări funcționale a străzilor: străzi speciale, artere radiale, artereinelare, artere În raport cu Dâmbovița, artere ce conduc la gări, artere diagonale, străzi cerute de canalizare și Înlesniri pentru pietoni. În ceea ce privește estet ica orașului, sunt prevăzute terenuri ce vor prelua clădiri publice, o rețea de piețe de circulație și arhitectonice, alaturi de un sistem de grădini și parcuri dispuse după exemplul unei propuneri pentru Paris, parcuri În interiorul orașului, cât mai uniform repartizate
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
arta plăcerilor portretizat de Tacit : Cine putea s-aducă pe scenă oameni morți, să-i ucidă în numele unor idei vii, și să stârnească în loc de lacrimi aplauze ? Cine, dacă nu eu - arbitrul eleganței ? ! Aici între noi, în această uriașă familie de esteți, totul este gratuit, în afară de biletul vostru de intrare... (p. 14). Gestul de a depune la garderobă orice i-ar putea împiedica să savureze piesa echivalează cu despuierea interioară a ființei, nuditatea receptivității estetice : spectatorii își lasă sentimentul moral într-un
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
important scriitor, Vasile Voiculescu, autentic poet religios, este portretizat și caracterizat în scurt de Virgil Ierunca. Emoționantă este relatarea vizitării poetului bolnav, bătrîn, înfrigurat de către Tudor Vianu, ce încerca a-l "ispiti" să publice cîteva poeme în presa vechiului regim. Estetul va fi refuzat cu un nu atît de categoric, încît acesta a trebuit să părăsească urgent încăperea. Vorbind despre E. Lovinescu și menținerea acestuia în carantină, de refuzul regimului de a-l "anexa", un citat din criticul de la "Sburătorul", la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]