620 matches
-
de capodoperă al Mioriței; de la Jules Michelet la Leo Spitzer, de la Wilhelm von Kotzebue și Carmen Sylva la Rafael Alberti și Jean Rousselot. Din deceniu în deceniu, fără întrerupere, celebra poemă a trezit admiratori pînă astăzi. Așadar, istorici, lingviști, folcloriști, esteticieni, culturologi, poeți, dar și diplomați, conți, regine. Este cea mai cunoscută și apreciată creație românească peste hotare. Stau mărturie numeroasele studii savante consacrate poemei, ca și numărul impresionant de traduceri în limbile de mare circulație și de pe întinsul mai tuturor
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
care se ascultă muzica ce are ca suport creator matematica, trebuie să fie fundamentate pe o bază cu o structură cât mai completă deoarece matematica nu poate fi scop, ci mijloc. Asimilarea muzicii poate fi analizată cu ajutorul analizei matematice, de către esteticieni, psihologi, sociologi. Compozitorul Ștefan Niculescu susține că pentru el matematica a devenit o sursă de inspirație muzicală la fel de importantă cum este pentru alții pictura sau literatura. Muzica exprimă stări iar stările se pot exprima mai complet cu ajutorul matematicii. Minunat mijloc
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
la imaginația artistică, filosoful german afirma că aceasta este creatoare 158, ei datorându-i-se capacitatea artistului de a surprinde formele realității, prin renunțarea la propriile închipuiri, al căror rol era astfel minimizat. Mai târziu, în secolul XX, filosoful și esteticianul italian Benedetto Croce, afirmând în același spirit că "arta e viziune sau intuiție"159, susținea ideea legăturilor dintre creația artistică și structurile imaginației și fanteziei, între care observase o serie de diferențieri specifice. În acest sens, el dezvoltase ideea că
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
creatoare, inspirația dezvăluie un bogat conținut semantic. Referindu-ne strict la artă, starea de inspirație ar putea fi caracterizată prin resimțirea la nivel individual a unor trăiri specifice, care favorizează în plan psihologic procesul creației artistice. Privitor la aceste aspecte, esteticianul, criticul și filosoful român Tudor Vianu descria inspirația ca un "moment exploziv în care se desenează liniile generale ale operei viitoare"203, caracterizându-se prin trăirea unor stări conexe de entuziasm și spontaneitate, necesitate și frenezie afectivă. În același fel
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
cu trupuri desăvârșite, și nu copii sau bătrâni, aceste forme fiind considerate a fi incompatibile cu expresia ideală a corpului omenesc 268. Alături de mimesis, Aristotel a mai reiterat un alt concept, acela al purificării (gr. katharsis), care, așa cum susținea și esteticianul Wladislaw Tatarkiewicz 269, deși se aplica artelor imitative 270, nu se referea în mod explicit la artele plastice. Credem odată cu autorul citat, că prin demersul său filosofic, spre deosebire de Platon, Aristotel "n-a osândit arta"271, incluzând în mod deliberat aici
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
tânărul setos de putere să-i dea sfaturi despre soluția unei concilieri între și între... Atletul îi zâmbește superior și distant, ca unui ramolit simpatic. Ce v-a găsit să adunați toate fosilele astea în spectacol ? se apleacă șoptind doctorul estetician spre laureatul serii, descheindu-și, încălzit, cămașa. Frază surprinzătoare, doar pentru a provoca și a stăpâni atenția Poetului. — Ca scenografă ați ales o restauratoare de muzeu. O cunosc din perioada cât am lucrat la ei. — Sia a fost și pictoriță
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
de Hariga, sare Balaurul din celălalt capăt, interceptând numele, despre Hariga merită discutat oricât, sucite și răsucite toate înțelesurile ! Mă, la tine vorbăria înlocuiește băutura... își țuguie regizorul buzele subțiri, preluând cu degetele gălbui și pistruiate paharul din mâna doctorului estetician. — Sia Strihan a avut o expoziție de pictură sau grafică ? se întoarce Poetul spre estetician. — Da, pe vremea când lucram la muzeu. Un fel de geometrie rece. Culori stricte, negru-alb- roșu. Ca un scrâșnit din dinți. M-a îngrozit ! — Avea
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
și răsucite toate înțelesurile ! Mă, la tine vorbăria înlocuiește băutura... își țuguie regizorul buzele subțiri, preluând cu degetele gălbui și pistruiate paharul din mâna doctorului estetician. — Sia Strihan a avut o expoziție de pictură sau grafică ? se întoarce Poetul spre estetician. — Da, pe vremea când lucram la muzeu. Un fel de geometrie rece. Culori stricte, negru-alb- roșu. Ca un scrâșnit din dinți. M-a îngrozit ! — Avea un teanc de planșe vechi, unele făcute chiar în închisoare, din care s-ar fi
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
a moștenit decât statura : maxilarele, ceafa, trosnetul părului aspru și des, craniul pietros, labele păduroase și umerii. Nimic din bonomia bețivului afemeiat, leneș, petrecăreț, generos ? Doar îndârjire avară, putere însetată de putere... La capătul celălalt, chipul coclit și palid al esteticianului. Îngustat, verzui, ascuțit. Pe undeva, probabil, masca albă, ochelarii folcloristului... — Chiar o cunoști pe doamna Hariga ? bâigui. — Când el a dispărut, după ’50, ea a fost angajată la muzeu. Să aibă ce mânca, presupun. N-a fost chiar o salariată
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
fost angajată la muzeu. Să aibă ce mânca, presupun. N-a fost chiar o salariată oarecare, liberă. Mai era anchetată din când în când. O săptămână, o lună, mai multe luni. Nu se discuta despre asta, nimeni n-o întreba. Esteticianul îmi saltă capul, toarnă un pahar cu apă să mi-l întindă, dar îl preia fata. Mi-l dă, îmi frec barba de mâna ei rece și albă. N-a fost umilită, avea o funcție relativ onorabilă. Șefă de serviciu
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
spre stadioane, să vadă copii, parcuri, biciclete, rochiile femeilor. S- ar scălda iar în râul rece, ar cere căni cu lapte proaspăt muls, ar invoca lungile beții cu vorbe și vin, până în zori... Așa s-a întâmplat, probabil, când „doctorul“ estetician i-a vizitat atelierul. Nicidecum vreo dovadă că și-ar fi învins, pe neașteptate, aversiunea de-atâtea ori declarată față de Simona Strihan... pur și simplu, spera să n-o găsească în atelier ! Convins sau chiar informat că doamna Hariga vine
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
o numească efectiv, demersul din Tudor Arghezi. Discursul polemic se prevalează de ceea ce Tudor Vianu numea cândva "dubla intenție a limbajului": "Cine vorbește "comunică" și "se comunică". O face pentru alții și o face pentru el". Faptul lingvistic era, pentru estetician, deopotrivă "reflexiv" și "tranzitiv", cele două intenții ale limbajului fiind invers proporționale: "Cu cât o manifestare lingvistică este menită să atingă un cerc omenesc mai larg, cu cât crește valoarea ei "tranzitivă", cu atât scade valoarea ei "reflexivă", cu atât
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
viciu de raționament din care filosofia contemporană și-a făcut o virtute ereditară: ruptura dintre estetică și tehnică. Vorbesc prea mult despre artă și prea puțin despre mașini: acesta este defectul tradițional al oamenilor de idei, și mai ales al esteticienilor. Din 1939 până în zilele noastre, la un eseu despre fotografie avem o sută de disertații despre pictură. Mașinile de văzut ale modernității s-au și ne-au supus unei remarcabile tăceri conceptuale 38. Doar tabloul este demn de metafizician, care
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
exact ceea ce se pare că l-a complexat pe prințul de Wales, l-a atras pe principele Carol dată fiind afinitatea celor doi tineri pentru natură, poezie și artă, spre știință și spre tot ce este frumos, adică (în limbajul esteticienilor) pentru frumosul natural și artistic. În lipsa Almanahului Gotha, nu am putut găsi ascendența prințesei Hilde de Nassau. Almanahul a apărut prima oară în 1763-1764, din inițiativa lui Wilhelm de Rothberg și Emmanuel Christoph Klupfel din orașul Gotha, acesta din urmă
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
La fel se poate spune și despre Marian Bejat că l-a "desmormântat" pe Gruber, aducându-l pe drept în atenția psihologilor români. După apariția cărții lui Bejat i se acordă, încet-încet, din ce în ce mai multă atenție. Scriu despre el critici literari, esteticieni, psihologi, jurnaliști, printre numele care au cinstit memoria sa numărându-se Constantin Parascan, Nicolae Georgescu, Adrian Neculau, Pavel Mureșan, Ion Mânzat, Ursula Șchiopu, Ionel Maftei, Corneliu Havârneanu, Alexandru Husar, Mihai Aniței. Cartea Stil și gîndire. Încercare de psihologie literară este
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
cuvinte și spiritele; 12. obiectele care apar ca manifestări ale unei dispoziții vesele; 13. triumful unui om într-o luptă. 31 "Categoria rizibilului"32 de care aparține comicul, dar și caricaturalul, ironicul, diformul, satiricul, umoristicul, spiritualul, este analizată și de către esteticianul și filosoful Evanghelos Moutsopoulos. Conform definiției sale, comicul "este o valorizare sistematică a formelor rizibilului, prin utilizarea și combinarea principiului repetiției și al persiflării, de care ține fiecare element, provenit, la rândul său, din arsenalul ridicolului"33. Pe urmele altor
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Peter Kuczka realizează banda Poporul condamnă, în care un chiabur fură carburatorul tractorului care aparținea colectivului pentru ca țăranii să nu poată ara și să fie nevoiți să-l ceară pe al său, ilustrând exemplar tema sabotajului, centrală în ideologia comunistă, esteticianul Finogenov din Moscova decretează că banda desenată este o "murdărie imperialistă și trebuie să dispară", în consecință fiind sistată producția până în 1954. Chiar și după aceea, tot trebuia "împachetată" în aparența adaptărilor literare, altfel neprimind avizul partidului. După dispariția celor
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
îl făcea să arate bătrân, ci mai distins. La fel și ridurile adânci de pe frunte, din jurul gurii și al ochilor — îți dădeau impresia de înțelepciune și experiență de viață, nicidecum că ar fi o problemă ce trebuie rezolvată la chirurgul estetician cu prima ocazie. Până și puloverul de pe el — o jachetă bleumarin veche de treizeci de ani, cu petece din piele la coate și nasturi din lemn — părea cumva mai inteligent decât puloverele pe care le poartă majoritatea bărbaților în ziua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
o ordonare a limbajului, artistic și/sau științific. Cu toate că nu-și propune să răspundă aici, autorul avansează, totuși, întrebarea despre cum ar arăta, de exemplu, o formulă matematică exprimată printr-o secvență sonoră. Această provocatoare interogație ne amintește de profeția esteticianului Max Bense, care spunea, prin anii ’70 că în curând, omul va ajunge o termită electronică cu instincte programate. Ceea ce nu-i imposibil, după cum merg lucrurile. Probabil că de aceea, tot pe-atunci, cineastul francez Claude Lelouche - intuind, ca și
Despre...De musicae natura by Ovidiu Trifan () [Corola-journal/Journalistic/83695_a_85020]
-
nuanțată? Comicul este - se știe - categoria estetică bazată pe sesizarea contradicției dintre aparență și esență, valoare și nonvaloare, scop și mijloace etc. între celelalte categorii estetice (tragicul, grațiosul, sublimul etc.) comicul pare a fi cea mai complexă, de vreme ce a dat esteticienilor prilejul de a sublinia mereu natura proteică a manifestărilor acesteia. Interesantă este, în primul rând, relația comicului cu râsul ca reacție psihologică în genere, pentru că această reacție este amplificată sau, după caz, diminuată de prezența comicului. Dacă râsul este întotdeauna
Folosirea conceptelor by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8692_a_10017]
-
care le-am văzut deja: umorul, satira, ironia, ridicolul, sarcasmul, gluma, zeflemeaua etc. Dar între ele nu există o relație de echivalență, așa cum fiecare dintre ele nu este echivalentă cu ceea ce numim îndeobște comic. O primă disociere au făcut-o esteticienii între comic și umor. "Comicul ține de obiect - precizează Nicolai Hartman -, este calitatea acestuia ș...ț umorul, în schimb, ține de cel care contemplă sau de cel care creează (de poet, de actor). Căci el se referă la modul cum
Folosirea conceptelor by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8692_a_10017]
-
și formă, prin proporție și echilibru, care generează sentimente de satisfacție, plăcere și admirație. Frumosul stimulează trăirea spirituală, receptorul reflectând, prin echilibrul lui subiectiv, echilibrul obiectiv al operei de artă. Definirea frumosului a constituit o preocupare de seamă a filozofilor esteticieni și a literaților, pornind de la Platon, pentru care frumosul este un lucru folositor, potrivit scopului său, făcut cu meșteșug și producând o plăcere care se adresează văzului și auzului. Mai târziu, conceptul se îmbogățește și se diversifică prin contribuția lui
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
ca „fenomen particular având legi proprii” O altă creație terminologică este „literaritatea”, iar când apar studiile despre text apare noțiunea concurentă de „textualitate”. Întreg acest limbaj noțional este reluat, aprofundat și sistematizat de fenomenologie, R. Ingarden este cel mai reprezentativ estetician literar al acestei școli. Ideea de literatură atinge, în felul acesta, cea mai mare clarificare și specializare din întreaga sa biografie, ceea ce face însă să apară complicații și dificultăți. Când lingvistica ajunge la modă începând din deceniul șase, devenind pentru
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
În muncă, În artă. Practicând asemenea frumuseți, trăind În atmosfera unor asemenea realități, fizionomia omului nu se putea să nu fie influențată În așa fel Încât omul să devină el Însuși subiect și obiect al frumosului. Unul din marii noștri esteticieni, Tudor Vianu, care considera că frumosul există doar În artă și mai puțin În natură, mai mult frumosul ar fi superficial și ar aparține doar aparenței și nu esenței, ajunge În cele din urmă să recunoască impactul frumosului asupra ființei
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
G. Ibrăileanu, George Coșbuc. Atitudinea ei a fost totuși deseori ezitantă. Vlahuță recunoaște talentul lui Coșbuc, dar este gata să accepte acuzația de plagiat lansată de Gr. N. Lazu, îi creionează un portret elogios lui Gherea subliniindu-i meritele de estetician, dar îl amestecă într-o controversă făcută pe un ton lipsit de politețe și îl somează să răspundă atacurilor pe care V. le dezlănțuise împotriva socialiștilor. Junimiștii (în cercul cărora Vlahuță nu era apreciat) sunt ironizați (Un grav bolnav, Convorbirile
VIEAŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290555_a_291884]