620 matches
-
ovaționați de popor, sub controlul surâzător al polițailor de la Cultură. Sentimentele mele, sau mai curând judecata mea în privința acestor mari scriitori francezi simpatizanți ai comunismului, avea să se limpezească mai târziu. Pe moment, mă lăsam sedusă, aplaudam apariția cuplului pe estradă. Trăiam, după moda venită de la Moscova, zile sau săptămâni consacrate unei culturi străine, în cadrul politicii culturale oficiale. Un an înainte, în 1954, cu ocazia Zilei Cărții Franceze, fuseseră sărbătoriți André Stil, Pierre Gamarra, André Wurmser, Pierre Daix și alți câțiva
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
s-a transformat într-un preparat hocus-pocus comercializat non stop de orice fast-food care confundă cultura cu vreo băutură răcoritoare ori red bull. Nu sînt singurul care se îngrijorează de degradarea actului critic într-o cultură cu serioase derapaje spre estradă, nu (re)formulez asemenea propoziții doar aici și acum; au făcut-o și o fac și alți critici mult mai importanți decît mine. Un lucru este însă cert: figura criticului, cel care stă la răscrucea valorilor și arată direcția cu
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
în ceea ce am putea numi generic domnul Cititor, frate geamăn cu Monsieur Teste de care vorbea Paul Valéry. Cititorul sau ascultătorul inteligent și cultivat, alias: consumatorul de media, coautor al atîtor produse mediatice, nu poate fi înșelat de presa de estradă. Receptorul de media este cel care-i poate persifla și ignora pe veleitari și impostori, cel care ne salvează iluziile și credința în cuvînt, după cum tot acesta vestește izbînda și mîntuirea noastră prin cuvîntul viu, dușmanul de moarte al prostiei
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
seară înainte, se cînta o muzică ciudată. Ciulim urechile. Parcă se aude, intr-adevăr, ceva ca un sunet prelung, ca un suspin sau o chemare. Ne strecurăm pe aleile întunecate, pe firul sunetelor și deodată găsim ceea ce căutăm. Este o estradă mică, acoperită, în fața căreia se găsesc cîteva șiruri de bănci. Pe acestea, cîțiva spectatori, nu mai mult de zece, ascultă liniștiți pe cei patru muzicanți de pe scenă: doi bătrîni, un copil și un tînăr. Cei doi bătrîni țin fiecare un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
lumineze inima românilor, scrie Vasilian Doboș la 11 septembrie 1996. „Versurile „Călătorului profund” Își găsesc rezonanță În sufletul noii generații. Ele sunt spuse ori citite de tinerii din Iași, din Bârlad și Onești, din Întreaga țară, uneori În spectacole de estrada cu un public numeros. Tinerii aflați la jumatatea vârstei pe care ar fi Împlinit-o Malin, Își afirmă și amplifica prin muzică, si declamație protestatara ceea ce se identifică pregnant cu evoluția și vestitorul ei”, spune Nichita Danilov, referindu-se la
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
celor mai recente descoperiri făcute de istoricii noștri, epopeea națională, din negura vremurilor până în zilele noastre. În acest decor patriotic, scăldat în vapori de alcool și damfuri de bucătărie, responsabili mărunți iau masa cu persoane de sex opus. Pe o estradă mică, o cântăreață în costum folcloric tocmai interpretează o melodie populară. Pe sub brazi, pe sub arini / C-o nevastă din vecini. Parcă ar fi plătită să incite la adulter! Oare nimeni nu-i controlează repertoriul? Găsesc nu ușor o masă. "O
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
și fiii săi, însoțiți de Mitropolitul primat și de mitropolitul Moldovei, intrară în biserică și-și făcură rugăciunea la icoane, înaintea cărora erau coroanele; ieșind apoi prin portalul cel mare al catedralei, Suveranii și Augusta Lor Familie se îndreptară spre estrada regală, în fața căreia urma a se celebra oficiul divin. De ambele laturi ale acestei estrade frumos împodobită erau tribune în cari se afla, pe dreapta, în primul rang, corpul diplomatic având în cap pe ExcelențaSa locotenentul feld mareșal, trămis extraordinar
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
și făcură rugăciunea la icoane, înaintea cărora erau coroanele; ieșind apoi prin portalul cel mare al catedralei, Suveranii și Augusta Lor Familie se îndreptară spre estrada regală, în fața căreia urma a se celebra oficiul divin. De ambele laturi ale acestei estrade frumos împodobită erau tribune în cari se afla, pe dreapta, în primul rang, corpul diplomatic având în cap pe ExcelențaSa locotenentul feld mareșal, trămis extraordinar al M.S. Împăratului Austriei și Rege al Ungariei, iar pe stânga Corpurile Legiuitoare, înalta Curte
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
rang, corpul diplomatic având în cap pe ExcelențaSa locotenentul feld mareșal, trămis extraordinar al M.S. Împăratului Austriei și Rege al Ungariei, iar pe stânga Corpurile Legiuitoare, înalta Curte de Casațiune și toate autoritățile superioare și înalții funcționari ai Statului. Împregiurul estradei regale se aflau d nii miniștri, Curtea Majestăților-Lor și a Alteței Sale, șl în urma suveranilor erau doamnele înalților demnitari ai Statului și doamnele Societății de binefacere Elisabeta Regina. Cei patru generali ai armatei, desemnați pentru acest serviciu, au adus coroanele
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
și a reginei Maria - n.n.) nașă, dar ea nu-i de nici un folos la copii, pentru că nu-i plac și nu a încercat niciodată să se apropie de vreunul. <...> După ce s-a terminat ceremonia complicată, am dus copilul pe o estradă ca să poată fi arătat oaspeților, care erau numeroși, deși opoziția și-a manifestat aversiunea față de guvernul Brătianu, prin neparticipare. Nebuni ! Fără îndoială că am fost mândră de nepotul meu Nr. 1, iar Sitta era radioasă”. Printre nașii de botez ai
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
săraci. La ora 1215, trenul regal a plecat din Curtea de Argeș. Luni, 20 iulie. De sărbătoarea Sf. Ilie, patronul Aviației, Mihai participă la festivitățile de pe Aerodromul Pipera. Împreună cu regele Carol, prințul Nicolae și alte oficialități, Mihai a luat loc pe o estradă. S-a oficiat serviciul religios de către confesorul garnizoanei, Inochentie Ștefănescu, care a vorbit apoi despre însemnătatea zilei. Au ținut discursuri gen. Lăzărescu, inspectorul general al Aviației, regele Carol al II-lea și ministrul Armatei. Regele a conferit decorații unor aviatori
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
negat, susținând că propunerea îi aparține lui, nu regelui. Iar Regina Maria și Principesa Ileana au fost nevoite să o accepte. Miercuri, 19 iulie. Mihai îl însoțește pe rege la sărbătorirea Zilei Aviației pe Aerodromul Pipera. În fața hangarelor, pe o estradă așezată în fața tribunei regale, preotul Inochentie Ștefănescu, confesorul Garnizoanei, a oficiat serviciul religios pentru odihna sufletelor aviatorilor morți în serviciul patriei. După discursul gen. Lăzărescu, inspectorul general al Aviației, gen. Ștefănescu Amza, ministrul Armatei, și al regelui, s-a procedat
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
II-lea, Mihai, ex-regina Greciei, Elisabeta și Principele Nicolae, au sosit la ora 10 pe platoul de la Cotroceni, unde avea loc parada de 10 mai. Au fost întâmpinați de membrii guvernului în frunte cu Gh. Tătărescu. Au luat loc pe estradă, în tribuna regală. Patriarhul Miron Cristea a oficiat serviciul religios. A fost sfințit drapelul Centrului de Instrucție a Cavaleriei. Carol a decorat drapelele a cinci unități militare. Apoi Carol, Mihai și Nicolae, au pornit călări spre o extremitate a platoului
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Regele a fost salutat de șeful guvernului și celelalte oficialități, iar gen. Stoicescu a dat raportul. Carol, Mihai și ministrul Armatei au trecut în revistă pe cei prezenți, militari și civili din Aviație. Regele și suita au luat loc pe estradă. Cei doi confesori ai garnizoanei au oficiat serviciul religios. Carol a decorat civili și militari distinși prin activitatea din Aviație. Apoi regele și Gh. Tătărescu, șeful guvernului, au primit defilarea ofițerilor și a celor decorați. În capul coloanei au defilat
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
asimilare prin trezirea curiozității elevilor. La Muzeul Satului s-a desfășurat lecția Satul -vatră de istorie națională, iar la Palatul de Justiție, lecții despre instanțele de judecată, inamovibilitatea magistraților, instituția Baroului. În clasă existau pupitre individuale, o catedră simplă, fără estradă, o tablă neagră cu scripete, epidiascop, ecran pentru proiecție, o pianină. Pe pereții clasei se aflau o hartă a României, o icoană, portretul regelui Carol al II-lea, stema țării și un ceas electric. Materialul didactic necesar lecțiilor de fizică
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
vizita în Anglia, Franța și Germania, când l-a însoțit pe rege. Duminică, 18 septembrie. La ora 1630, Carol al II-lea și Mihai asistă la solemnitatea de la Institutul de Cercetări Agronomice. Primiți cu urale, au luat loc pe o estradă, înconjurați fiind de aghiotanții regali, de patriarhul Miron Cristea, președintele Consiliului de Miniștri, de miniștri ș. a. După cuvântarea lui G. Ionescu Sisești, ministrul Agriculturii, regele a distribuit premiile la Concursul Grâului și a ținut un discurs. Întreaga asistență a vizitat
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
nevoie, și nu secerile și ghioagele acestor nenorociți! — Taci, mi se pare că iar am auzit pași! Amândoi traseră cu urechea, În Întuneric, ținându-și răsu flarea. Însă nu se auzi nimic. — De ce n-am sărit eu oare astăzi pe estradă? continuă cealaltă voce. Erau amândoi acolo! Cu o lovitură am fi putut scăpa de blestemații de frați Zähringer! — Bați câmpii? N-ai fi putut face nici un pas fără ca oamenii lor să se năpustească asupra ta! — Eu nu, dar noi, da
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
murmur surd. Ducele Bertold ședea, adâncit În gânduri, pe tronul său. Fratele său, Conrad, căruia ca de obicei nu-i scăpa nimic, aruncă duhovnicului princiar o privire care spunea multe. Ca urmare, părintele Bernhard se apropie pe neobservate din fundul estradei și-l căută cu privirea pe ministerialul Hilde brand. Când Îl descoperi, Îi făcu un semn aproape neob ser vat. Bătrânul cavaler dispăru după o draperie grea de bro cat și-i dădu strajei un ordin scurt. Apoi apăru din
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Bătrânul cavaler dispăru după o draperie grea de bro cat și-i dădu strajei un ordin scurt. Apoi apăru din nou În ușă și Începu să privească mulțimea cu aceeași ex presie nepăsătoare. și părintele Bernhard Își reluă locul În spatele estradei, după ce Înclină ușor capul spre tânărul duce. Nimeni nu observase nimic. Secretarul continua să citească: — Vameșul va ține În bună stare toate podurile orașului; neguțătorii de pretutindeni vor avea liberă și sigură trecere. Măsurile pentru vin, fructe și cele pentru
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
vărat un om de Încredere. Când se con vinse că totul mer gea bine, se În toarse În sală. Acolo Își plimbă privirea scrutătoare peste curteni, cu nădejdea că va descoperi cine era trădătorul. Ducele Conrad se apropie de marginea estradei și Începu cu voce potolită: — Văd că hotărârile noastre de astăzi v-au mirat. Vi se pare neobișnuit să dăm omenilor mărunți drepturi și privilegii, și poporului de rând mai multe libertăți. Vocea lui se Înăspri și ochii albaștri fulgerară
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
viile lui Hildebrand de pe malul Rinului Îl produceau. Mai târziu, după ce bărbații Își potoleau setea și-și scuturau praful de pe veșminte, doamna casei, Împreună cu Însoțitoarele ei, apărea din nou În sala mare. Acolo, Rishawa ședea de-a dreapta lui Bertold pe estradă, și ducele Îi oferea curtenitor un strop de vin și o bucățică de friptură de potârniche. Toate se făceau după o bună rânduială. Ducele era voios și destins, În mijlocul credincioșilor lui slujitori, mânca cu poftă, lăudând talentele de gospodină ale
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
titular al catedrei de istoria religiilor, îi înmânează lui Eliade titlul de doctor honoris causa al Sorbonei, distincție pe care, dintre români, doar Nicolae Iorga o mai primise. „Foarte emoționantă ceremonia din amfiteatrul Richelieu. Corul și orchestra de studenți, în stânga estradei, în mijlocul căreia se afla rectorul Alphonse Dupront, înconjurat de noi, cei cinci proaspeți doctori honoris causa și cei cinci profesori care ne prezentau. Printre cei cinci «onorați», Menuhin și Heath, fostul premier al Marii Britanii (...). Ascultându-l pe Dupront citindu-mi
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
Sectorului de Literatură și Artă atenționează că se "întîmpină greutăți în ceea ce privește mobilizarea la spectacole" mai ales în Valea Jiului, "unde minerii nu participă spunând că piesele sunt prea grele și ei nu le înțeleg; ei cer să dea spectacole așa ca Estrada, care le place foarte mult". O dezbatere organizată de filiala Cluj a Uniunii Scriitorilor în iulie 1953 evidențiază faptul că "A. Baconschi este un om plin de sine și înapoiat din punct de vedere ideologic", fapt pentru care va fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
să înțeleagă însăși natura șansonetelor. Încerca de fapt, dincolo de o istorie factuală și rece, să descopere povestea muzicii sale, pe care să o simtă și să o trăiască, nu să o învețe. Căuta ceva dincolo de numele vedetelor care aduseseră pe estradă, pe scenă și mai apoi pe discuri și la radio valul francez născut cu puțin timp după război, căuta dincolo de date, teorii, transformări și adaptări, avea să-și dea seama curând, senti- mentul de bază de la care porniseră romanțele. Știa
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
Montparnasse, ci dincolo de ele. Să simtă fumul saloanelor, gustul mâncărurilor, să audă zumzetul publicului parizian, forfota capitalei culturale a lumii, să bea din vinurile și din apa lor, să rătăcească nop- țile sub razele lunii, alături de șobolani, să caute primele estrade pe care se făcuse istorie, să stea de vorbă cu artiștii locului, să-i înțeleagă și să le descopere viziunile, să atingă celebrele monumente și să colinde expozițiile, să intre în Paris ca într-o femeie și să se îndrăgostească
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]