1,245 matches
-
latine, 13, 87% slave; în poezia lui Eminescu: elementul latin reprezintă 48,68% (ca număr) și 83% (ca frecvență), în timp ce elementele slave sunt 16,8% (ca număr) și 6,8 % (ca frecvență). Cercetarea pe baza materialului lexical și a criteriilor etimologice ale Dicționarului Candrea (1931) a stabilit proporția numerică între cuvintele românești, după origine: latine (moștenite), slave vechi, slave mai noi, medio-grecești, turcești, ungurești, comune cu albaneza, franceze și neologismele. A fost subliniat faptul, observat încă de Hasdeu, apoi de Pușcariu
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
sale câteva articole de arheologie și de istorie a evenimentelor din Moldova anului 1848, precum și un lung eseu intitulat Timpuri haotice, scrise toate de N. Beldiceanu. Tot el publică și versuri. Mai colaborau profesorul junimist V. Burlă cu o cercetare etimologică din seria celor care produceau panică în ședințele Junimii, Gh. Sion Gherey, cu documente culese din presa franceză și germană, relative la anul 1821, și Gavriil Musicescu, cu un studiu despre psaltichie. R.Z.
CULTURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286580_a_287909]
-
exemplifică acest program politic și literar sunt de o valoare modestă. O excepție o constituie cele câteva Nopți scrise de R. Scriban sub influența poeziilor lui Gr. Alexandrescu. Tot R. Scriban publică aici analize de inscripții istorice și lungi comentarii etimologice, de interes strict istoric. R.Z.
DACIA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286637_a_287966]
-
fiind completată cu o bibliografie amplă a scrierilor (inclusiv manuscrise) și a referințelor critice. Scrupulul pozitivist al documentului, acribia caracterizează și ediția Ion Barbu, Opere (I-II, 1997-1999). Notele și comentariile conțin, pe lângă laboratorul creației și reperele receptării, și glose etimologice la termeni-cheie ai poemelor. Ediția Nichita Stănescu, din care au apărut cinci volume (2002-2003), este cea mai amplă până în prezent, conținând și un tablou al receptării, adus la zi. Prin același profesionalism se distinge ediția critică G. Bacovia (2002). O
COLOSENCO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286334_a_287663]
-
în unele ediții numele autorului este modificat în Anquetil, fapt ce ne conduce să calificăm această lucrare drept una apocrifa. Nici o enciclopedie sau cronică a vremii nu menționează un autor sau un istoric purtând acest nume. Din punct de vedere etimologic, substantivul propriu"Enquetil" își are rădăcina în verbul"enquêter", care înseamnă"a anchetă". Referitor la complotul în care era implicat și Cinq Marș, autorul afirmă:"Favoriții, amantele și confesorii regilor, sunt îndepărtați brutal pentru că nu mai satisfac interesul regelui. În timpul
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
se) înspăimânta și monstru (monstrum horrendum = „monstru înspăimântător”, cum îl prezintă Virgiliu pe ciclopul Polifem, în Eneida, III). Plecând de la această realitate semantică, unii filologi au încercat să găsească posibile relații fonetice între cei doi termeni. Astfel, în pofida unor soluții etimologice „clasice”, Adriana Ionescu a propus recent o soluție inedită și foarte interesantă privind controversata origine a cuvintelor românești bală (monstru) și balaur (64, pp. 37-41). Încercând să reconstruiască un prototip indo-european care să poată explica atât fonetic, cât și semantic
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
al potopului este indicat un templu (Apsu, durat de zeul Ea) ca model arhitectonic al arcei, faptul că, în diverse legende ale potopului (sumeriană, babiloniană, biblică, greacă), pe locul unde acostează arca se ridică un altar sau un templu, analogia etimologică Naus (navă) - Naos (templu), precum și analogia metaforică Arcă - Biserică (Arca lui Noe - Nava lui Cristos), amândouă fiind lăcașuri ale mântuirii, sunt doar câteva argumente în sprijinul acestei echivalări simbolice. în iconografia creștină, de-a lungul secolelor, arca lui Noe a
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
doctrinele filosofilor, IX, 30 ; și Plutarh, Opiniile filosofilor, III, 10. 110. Jordan Ivanov, Livres et légendes bogomiles, Maisonneuve et Larose, Paris, 1976. 111. Emilian Novacoviciu, Ecătărina Novacoviciu, Din comoara Banatului. Folclor, vol. II, Oravița, 1926, pp. 59-60. 112. Această soluție etimologică (pontifex = „făcător de poduri”) beneficiază de o largă acceptare în rândul cercetătorilor civili- zației romane ; vezi Theodor Mommsen, Istoria romană, vol. I, traducere de Joachim Nikolaus, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1987, p. 110 (reed. Editura Polirom, Iași, 4 vol
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
care îl desemnează. În Dicționarul limbii române se spune : „Arvune - rar, învechit, îl întâlnim numai în povești și colinde, însemnând o specie de arbori care nu se poate preciza cu siguranță [...]. Etimologie necunoscută” (21, p. 280). Trecând peste unele ipoteze etimologice considerate ulterior ca improbabile (laur, arbuz, alun), consemnez soluția dată de G. Dem. Teodorescu la sfârșitul seco lului al XIX-lea (18, p. 59). Folcloristul muntean susținea că este vorba de o varietate de arțar (stufos), „zis bulgărește” (și în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
al XIX-lea (18, p. 59). Folcloristul muntean susținea că este vorba de o varietate de arțar (stufos), „zis bulgărește” (și în alte limbi slave) iavor (= arțar) (110). În 1921, fără să cunoască (sau, cel puțin, fără să citeze) soluția etimologică dată de folclorist, filologul Vasile Bogrea a ajuns la aceeași concluzie (arvun = paltin), considerând că forma românească s-a născut prin metateză (iavor → iavro → iarvo), coroborată cu un fenomen de etimologie populară (prin contaminare cu arvună) (22, pp. 436- 438
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Virgiliu, Eneida, VI, 585 și urm. ; Diodor Siculus, Biblioteca istorică, IV, 68 și VI, 6-7). Simeon Florea Marian a crezut că numele acestui erou din mitologia greacă, Salmoneus, a generat termenul solomonar din folclorul mitic românesc (139, p. 158). Soluția etimologică propusă de folcloristul bucovinean este falsă, dar apropierea făcută de el între Salmoneus și solomonar este semnificativă. l) Să spun câteva cuvinte și despre vrăjitoarea Pamfila, din Măgarul de aur al lui Apuleius (secolul al II-lea e.n.). Pamfila este
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
lexicul românesc într-o serie de credințe și, respectiv, cuvinte : zână - din Diana (Dziana) ; sânziana - din San[cta] Diana ; zănatic - (azi) zăpăcit, smintit, bezmetic, (dar inițial) „luat” sau „posedat” de Diana sau de zâne (lat. dianaticus). Această filiație cultuală și etimologică (Diana-zâna) a fost remarcată și argumentată de diverși autori, de la Dimitrie Cantemir (Descriptio Moldaviae, III, 1) până la Mircea Eliade (111, p. 245), Gh. Mușu (110, p. 49) și Ioan Petru Culianu (150, p. 344). În folclorul românesc, zânele (sfintele, frumoasele
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
profesional) -ar. Acest fapt nu a fost însă evident pentru toți cercetătorii care au abordat această problemă. La sfârșitul secolului al XIX-lea, de exemplu, în decurs de numai 15 ani s-au formulat nu mai puțin de trei soluții etimologice, toate eronate, semnate de cărturari de talia lui Sim. Fl. Marian, Iosif Vulcan și Moses Gaster. a) Astfel, în 1870, într-un articol despre „Originea solomo- narului”, Simeon Florea Marian conchidea : „cred că nu ar sta nimene la îndoială, cum
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Eneida, VI, 585), folcloristul bucovinean s-a folosit de o metodă uzuală în epocă : apelul mecanic la una dintre mitologiile clasice. b) Opt ani mai târziu, Simeon Florea Marian a reluat subiectul, evitând de data aceasta să mai facă referiri etimologice (20). Totuși, într-o notă de subsol, Iosif Vulcan (semnând I.V.) a derivat termenul șolomonar din germ. Schulmäner, bazându-se probabil pe credința populară că solomonarul trece printr-o școală de inițiere. Iosif Vulcan lasă să se înțeleagă faptul că
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
teorie a fost îmbrățișată și de alți cercetători români (Ov. Densusianu, Al. Popescu-Telega ; cf. 26, p. 37), aserțiunea lui Gaster o putem considera astăzi ca neplauzibilă și chiar ca „o eroare filologică” (3, p. 47). La fel putem considera soluțiile etimologice propuse de Simeon Florea Marian și Iosif Vulcan. în prima jumătate a secolului XX, Nicolae Cartojan (27), I.-A. Candrea (28) și alții au pus în lumină felul cum s-a născut și s-a dezvoltat tradiția referitoare la Solomon
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ca în cazurile : zbate, s-curge, s-cade etc.) (194). Fiind folosite sau nu în funcție de zonă, epocă etc. (vezi, de exemplu, formele zgrimințeș și grimințeș ; cf. 65, p. 135 ; 95, p. 329), se poate face abstracție de ele din rațiuni etimologice. Având în vedere cele de mai sus, ar fi legitimă următoarea întrebare. Există o relație lingvistică între cele trei denumiri ale vrăjitorului de tip solomonar, respectiv între grăbunțaș, în româ- nește (în Ardeal), grabancijas (pronunță grabanciaș) în sârbo- croată și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
faptul că - spre deosebire de termenul românesc, care înseamnă grindinar - termenul maghiar și cel sârbo-croat nu au un înțeles concret în limbile respective, căutându-li-se de aceea originile în limbi ale populațiilor înve- cinate. Mai mult decât atât, cele câteva soluții etimologice care s-au propus pentru explicarea originii celor doi termeni s-au dovedit a fi „patriotice”, dar forțate și puțin probabile. La sfârșitul secolului al XIX-lea, filologul sârb V. Jagi¾ a încercat să demonstreze următoarea filiație : it. negromanzia (magie
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Mânuirea inabilă a ghemului, ca în legendele românești, este o abatere de la normă, având ca rezultat o Lume accidentată, deci „imperfectă”. Cele două acțiuni demiurgice - ordonarea și „urzirea” Lumii - nu se înrudesc doar din perspectivă simbolică, ci și din perspectivă etimologică : lat. ordior = „a urzi o țesătură”, lat. ordino = „a ordona, a orândui, a organiza”. Dacă Labirintul poate fi privit - așa cum am făcut-o deja - ca o „insulă de Haos” în mijlocul Cosmosului, atunci acțiunea lui Tezeu de a depăna ghemul pe
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
mor. Și voi slăvi numele cel mai umil cu condiția să mă scape de neliniștea primă și ultimă care îmi pecetluiește existența. Purtătorii de vești proaste sînt omorîți, dar niciodată nu i s-a făcut o primire proastă unui evanghelist etimologic, binevestitorul care vine să vă anunțe: în seara asta fiți pregătiți, judecata de apoi trebuie să vă găsească trezi. Răspîndirea zvonurilor de această natură vine de la sine, e ca o dîră de cenușă, mai ales pentru cercurile sărmane, de dezmoșteniți
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Oralitatea este întrupare în primul rînd, scrisul în al doilea. Religioase ori politice sau amîndouă deodată, mesajele care în istoria umanității au zguduit popoare și mulțimi se adresează imaginarului lor cu voce tare. Iată ce redă autorului unei "publicații" modestia etimologică din auctor: el dobîndește o forță, îi aduce o valoare adăugată, de ordin rațional ori simbolic, dar nu creează prin mișcare. El joacă la margine, la suprafață, pe creasta valului. El încoronează ceea ce mișcă în profunzime, și profunzimea absolută i
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
orice teorie comunitaristă fondată pe comunități particulare" (Steeves, 1998: 95). 2.2. Comunitate și comunitate Încercând să grupeze diferitele modalități utilizate pentru definirea comunității, Frazer se oprește și la aceea care caută rădăcinile sensurilor curente ale termenului comunitate pe baze etimologice. Astfel, observăm o dublă legătură între comunitate, pe de o parte, și Communitas, respectiv communitas, pe de altă parte. Cu majusculă, Communitas semnifică universul transcendent sau simbolic care cuprinde toate sufletele. Ideal al formelor de relaționare, legăturile de la suflet la
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
faptul că una dintre cele mai interesante ș( prospere țări ale lumii Olanda s-a constituit, (n timp, pe un suport dat de bresle ș( de grupările confesionale. 2. Communitas-communitas, comună, comuniune În afara termenilor corelați societate, asociație etc., pe linie etimologică, termenii corelați ar fi Communitas communitas, comună, comuniune. Sensul termenului comună este aici complet diferit de cel pe care îl are în accepțiunea curentă la noi, și anume acela de unitate administrativ-teritorială. Chiar dacă va îngreuna formulările, vom folosi aici, în loc de
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
această acțiune se „naturalizează”, adică se automatizează și se internalizează, devenind o a doua natură (o deprindere, o obișnuință). Numai prin practica repetată se Învață cel mai bine o deprindere (R.M. Gagné). Or, tocmai acesta este exercițiul (exersarea). În sens etimologic (lat. exercitium, din exercere), metoda Învățării prin exercițiu (exersare) Înseamnă repetiția execuției unei mișcări, acțiuni, forme comportamentale până la stăpânirea automată a acestora, până la formarea unor deprinderi ca reacții sau răspunsuri automatizate unei situații bine definite (situații standardizate sau Închise). Exercițiul
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Patočka Hegel - nomos-ul grec este tradus prin „lege”. Or, legea, în contextul modernității (și în particular la Hegel), are o accepțiune precisă, determinată de situarea ei fie în context juridic, fie în context științific. Ca atare, gânditorul propune recuperarea sensului etimologic al cuvântului: acela de parte ce i se cuvine fiecăruia într-o lume ierarhizată potrivit ordinii imemoriale a mitului. Care e, în această ordine, partea omului? Pentru a o face vizibilă, Patočka recurge la interpretarea celebrului cor care începe cu
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
De asemenea, instituția academică orientează și coordonează activitatea a 15 comitete naționale, 58 de comisii și șase colective de lucru. Se lucrează în prezent la o serie de programe prioritare de mare însemnătate națională: Dicționarul tezaur al limbii române, Dicționarul etimologic, Dicționarul general al literaturii române, Istoria românilor, Patrimoniul cultural național, Terminologia științelor tehnice, Biosferă - Geosferă, Cercetări la nivelul celular și molecular al afecțiunilor cu mare răspândire în populația României, Protecția mediului ambiant și a resurselor naturale, proiectele de anvergură ESEN
ACADEMIA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285146_a_286475]