1,259 matches
-
o parte, tipul oferi, diferi, cu sufixul i la infinitiv, fără sufix de prezent, cu omonimia 3 = 6, și, pe de altă parte, tipul fonetic sui, atribui, care, pe lângă caracteristicile menționate pentru subclasa anterioară, prezintă omonimia suplimentară 1 = 2. Criteriul etimologic a fost folosit numai sub aspectul distincției fond vechi (în care au fost incluse, după modelul statisticii din 1976, verbe moștenite, vechi împrumuturi neogrecești, derivate interne cu sufixe proprii acestor împrumuturi) vs fond neologic (verbe împrumutate din latină, din limbile
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
găsi locul e principala cauză care generează plictiseala, meseria devine simplă obligație, neconformă cu propriile predispoziții interioare; de aici violența, conflictul, dezordinea, demisia morală și socială (B.N.,1999, p. 156-157). Redefinit din perspectiva transdisciplinarității, verbul a face își regăsește sensul etimologic (gr. poiein înseamnă a face), devenind echivalentul lui a crea: "A face, astăzi, înseamnă concilierea contradictoriilor, reunificarea masculinității și feminității lumii" (B.N.,1999, p. 108). ["Ansamblul nivelurilor de Realitate și cunoașterea lor desemnează ceea ce am putea numi masculinitatea lumii noastre
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
termenul morală provine de la latinescul mos, mores, care însemna același lucru ca și ethos pentru greci 1. Investigând sesurile originare ale celor două vocabule, T. Cătineanu observă că deși, la început, cei doi termeni aveau aceeași semnificație, "pe parcursul evoluției lor etimologice, semnificațiile lor se disociază, se specializează și se fixează. Astfel încât, azi înțelegem prin morală un fenomen real, care ține de viața reală practico-spirituală a colectivităților umane și a indivizilor, în timp ce etica desemnează teoria sau știința ce investighează acest fenomen real
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
amplă tematică a creației: natura psihologică a procesului de creație, modelele personalității creatoare, tehnicile de activare a gândirii creative, produsele creative, evaluarea creativității, blocajele și barierele În creativitate, motivația creatoare, predarea și Învățarea creativă, etc.”6. Se accentuează În interpretarea etimologică a cuvântului că termenul de creativitate definește un proces, un act dinamic care se dezvoltă, se desăvârșește și cuprinde atât originea cât și scopul acțiunii umane. Dezvoltarea științei moderne, ca rezultat al creativității umane, prezintă un efect uniform, prin intermediul tehnologiilor
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
amplă tematică a creației: natura psihologică a procesului de creație, modelele personalității creatoare, tehnicile de activare a gândirii creative, produsele creative, evaluarea creativității, blocajele și barierele În creativitate, motivația creatoare, predarea și Învățarea creativă, etc.”6. Se accentuează În interpretarea etimologică a cuvântului că termenul de creativitate definește un proces, un act dinamic care se dezvoltă, se desăvârșește și cuprinde atât originea cât și scopul acțiunii umane. Dezvoltarea științei moderne, ca rezultat al creativității umane, prezintă un efect uniform, prin intermediul tehnologiilor
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
orașului Paris (o corabie pe valuri), Fluctuat nec mergitur (" Se clatină, dar nu se scufundă"). Îi invităm pe cititori să testeze validitatea aserțiunii noastre prin filtrul rațiunii și sensibilității proprii. NOTE 1. "Legea salică" (< Lex Salica) face trimitere, cel puțin etimologic, la Francii salieni. Aceștia erau un trib germanic și aveau statutul de foederati ai Imperiului Roman. În anul 358, sub Constantius II, Roma le cedează francilor salieni un teritoriu din nord-nord-estul Galliei romane cuprins între rîurile Meuse și Scheld (aproximativ
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
a se ține în afară, a ieși în afară de. Casa sau copacul, muntele sau Dumnezeu sunt, numai omul există, dacă înțelegem prin existență această capacitate a omului de a se ține în afara sa, de a se deschide extatic luminii Ființei. Legăturile etimologice dintre "ek-sistență" și "ek-staz" sunt o cheie pentru lămurirea acestei poziții, întrucît înțelegerea Ființei este asemenea unei iluminări religioase. Dacă revenim la sensul dinamic al cuvântului transcendență - nu ordine statică superioară și suprapusă ordinii acestei lumi, ci efort de depășire
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
care nu se pot sprijini numai pe pronunție. Manifestând măsură și maleabilitate, ortografia limbii române (care respectă în esență principiul fonetic fonematic) stabilește un anumit echilibru între respectul față de tradiție, ca factor conservator și de continuitate și deschidere față de aspectele etimologice ale împrumuturilor, ca factor de inovație și de progres, asigurându-și astfel stabilitatea pentru o perioadă dată. Astfel, cuvintele kilometru, kilogram, kaki, păstrează pe k din limba de origine, franceză, box și taxi sunt împrumutate sub această formă tot din
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
relativ asemănătoare și oarecum unitare, literatura internațională de specialitate denumește prin elipsă în afară de procedeul pe care îl studiem aici și alte (sau chiar exclusiv alte) fenomene de omisiune, petrecute la diferite niveluri lingvistice, care nu au în comun decât sensul etimologic al acestui cuvânt, de "lipsă, absență, omisiune". Termenul elipsă denumește "fenomene lingvistice destul de variate, cuprinse prin tradiție în aceeași categorie" (ELR, s.v.). Denominația utilizată nu reflectă, așadar, realitatea lingvistică, deoarece se referă, în termeni generali și polisemantici, la fenomene diferite
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
că așa-numita elipsă, care se referă, de fapt, la fenomene lingvistice diverse, ține de mai multe ramuri ale lingvisticii: fonetică, morfologie, sintaxă, formarea cuvintelor, semantică, stilistică, ortografie (în sens larg) etc. Sensul său lingvistic se reduce, așadar, la cel etimologic, extrem de general: "absență, lipsă, omisiune, omitere, suprimare". Pentru a evita, în măsura posibilului, polisemia termenului în discuție și, în consecință, ambiguitatea sa, unii lingviști au recurs după cum reiese parțial și din definițiile citate mai sus la diverse clasificări ale tipurilor
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
pronunțabil (pfr) al cuvântului românesc împrumutat din engleză, în scopul simplificării pronunției sale, avem un caz clasic de trunchiere (căreia i se datorează varianta mai veche gref, v. Graur, ER, p. 152); dacă însă la baza scurtării a stat analiza etimologică, este vorba de o condensare indubitabilă. Unele cuvinte trunchiate, deși inițiate, de multe ori, la nivel argotic sau popular urban, concurează serios sau chiar au înlocuit termenii de la care s-au format: engl. bus, modem, pub, engl., fr., rom. fax
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
orice cuvânt (cu -s), dar adjectivele nu se acordă în gen cu substantivele feminine (de ex. în les personnes intellos). Unii lingviști care se ocupă de limba franceză consideră că acest -o paragogic nu are nicio legătură cu vocala o etimologică de la finala cuvintelor condensate sau trunchiate din compuse tematice de tipul photo < photo[graphie], vélo < vélo[cipède] sau mégalo < mégalo[mane], ci își are originea în sufixele diminutivale omofone fr. -ot61 și -aud62. Aceste sufixe se asociază însă, în multe
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
gramaticale), fie elemente tematice care nu apar decât în compuse; cel puțin unul dintre constituenți este recunoscut de către vorbitori ca unitate lexicală cu sens deplin, ceea ce permite segmentarea la limita dintre cuvinte. Condensarea se bazează întotdeauna, așadar, pe o analiză etimologică, care permite identificarea cel puțin formală fie a cuvântului menținut, fie a celui omis, fie a amândurora. În acest detaliu constă și deosebirea esențială dintre condensare și trunchierea sintagmelor și compuselor, care, în rest, se aseamănă în mare măsură (fiind
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
altă parte, desigur că, analizat din punct de vedere strict sincronic, adjectivul înghețat,-ă pare să fi dobândit un sens nou, substantival, în urma transferului de sens; chestiunea de fond este însă că acest sens "nou" nu are o legătură genetică, etimologică nemijlocită cu sensul "vechi" al adjectivului, nu provine din înțelesul propriu al acestuia, ci reproduce conținutul noțional al sintagmei cremă înghețată. Acest lucru înseamnă că substantivul înghețată nu este un descendent al adjectivului; în afară de un corp fonetic identic, ele nu
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
în descrierea lexicografică a cazurilor de substantivare a adjectivelor. Sunt frecvente situațiile în care nu numai că nu este recunoscut statutul de cuvânt nou al substantivului (acesta fiind trecut sub adjectivul cuvânt-titlu, ca variantă substantivată), ci este omisă și explicația etimologică exactă (din sintagma condensată), ba, mai mult, substantivul este considerat uneori derivat (sic) de la adjectiv. Pentru ilustrare ne limităm la cele trei exemple de mai sus și la câteva dicționare ale limbii române: Vocabularul purtăreț rumânesc-franțozesc și franțozesc-rumânesc al lui
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
consecință, ar fi mai util, deoarece este mai aproape de realitate, ca măcar formațiile lexicalizate de acest fel, rezultate prin condensarea în determinantul adjectival a valorii substantivale și a sensului unor sintagme nominale stabile, să fie inserate în dicționarele explicative și etimologice în calitate de cuvinte-titlu distincte de adjectivele care le corespund. În ce măsură avem însă a face cu modificări semantice propriu-zise în cazul altor tipuri de condensare, diferite de cel care implică substantivarea adjectivului? Să luăm câteva exemple: Rom. pasăre, însemnând "vertebrat ovipar cu
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
nu cumva noul sens nu s-a dezvoltat din primul, ci a apărut ca urmare a aplicării aceluiași procedeu de formare a cuvintelor pe care îl numim condensare. În această examinare, perspectiva și metodologia nu pot fi, așadar, decât istorice, etimologice, întrucât analiza sincronică nu poate discerne între cele două posibilități 84. Și chiar dacă vom constata că termenul pasăre 2 este rezultatul condensării în determinat a grupului nominal stabil pasăre de curte, devenind o variantă mai scurtă a acestuia, ne îndoim
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
fie prin ambele procedee, caz în care limba în care s-a produs condensarea rămâne uneori incertă (rom. hard și hardware < engl. hardware; rom. vodă și voievod < sl. vojevoda; fr. water și water-closet < engl. watercloset). Soluția care a asigurat dezambiguizarea etimologică a fost, desigur, calcul (rom. apă de colonie < fr. eau de Cologne). * Digresiunea pe care am întreprins-o mai sus cu privire la tipologia cuvintelor compuse a avut menirea să sublinieze că: a) pe de o parte, acestea au, în principiu, aceeași
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
motocicleta, cat. motocicle (v. Wictionnaire), de unde rezultă că întrebuințarea sa adjectivală (nu numai în română, ci și în alte limbi, cf. fr. rallye moto "raliu moto") nu se datorează preluării valorii compusului, ci a rezultat prin detașarea sa cu valoarea etimologică cu care tema motointrase în structura echivalentelor străine ale compusului motocicletă, dar cu un alt sens decât cel originar 108 (în franceză avem și compusul moto-école "școală de șoferi pentru viitorii motocicliști"). Alte cuvinte condensate din compuse tematice păstrează însă
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
ale mecanismului și resorturilor care îl declanșează și îl duc la bun sfârșit. Ceea ce atrage, se pare, mai mult atenția atunci când sunt analizate împrumuturile condensate este deosebirea semantică dintre cuvântul preluat și cuvântul corespunzător din limba străină, căruia, dacă analiza etimologică nu este atentă, i se poate atribui calitatea de etimon, a cărui preluare ar fi fost însoțită de o de regulă stranie schimbare de sens; comitem însă aceeași eroare dacă identificăm un cuvânt rezultat prin condensare internă cu omonimul său
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
germ. Schweizer[käse] (schweizer "elvețian", Käse "cașcaval, brânză"), tot așa cum nu este exclus ca fenomenul să se fi produs încă în germană sau ca termenul maghiar să fie împrumutat din română (el este folosit în Transilvania). Această nesiguranță în aprecierea etimologică provine, în fond, nu din caracteristicile elementelor rezultate prin condensare, ci din faptul că însăși terminologia tehnico-științifică și cea legată de comerț și de modă se internaționalizează astăzi cu rapiditate (v. Chiș, p. 1), că se împrumută ori se calchiază
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
cu alte cuvinte, ci, dimpotrivă, creează cuvinte mai scurte, care se identifică formal cu unul dintre elementele termenului complex din care provin. Există totuși abateri de la această regulă, constând în modificări ale finalei noii formații în raport cu elementul menținut din sintagma etimologică și, dacă este cazul, în schimbări care țin de categoriile gramaticale, iar abaterile respective au uneori particularități diferite în funcție de circumstanțele în care s-a petrecut condensarea, adică fie pe terenul unei anumite limbi, fie în procesul împrumutului lexical. 1.2
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
donatoare, iar concordanța cu acesta este o pură coincidență. Cel puțin în privința limbii române, terminațiile cuvintelor străine joacă un rol important în încadrarea împrumutului într-un gen sau altul, indiferent dacă acesta este sau nu este identic cu genul elementului etimologic menținut. Vocalele finale atone -a și -e (în franceză, literă mută) din limbile străine din care româna a împrumutat masiv de exemplu din franceză, germană sau limbi slave, în care vocalele respective indică uneori, dar nu totdeauna, genul feminin sunt
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
s.n. (steif adj., Leder s.n.); rom. șvaițer s.n. < germ. Schweizer[käse] s.m. (schweizer adj. m., Käse s.m.); rom. țal s.m. < germ. Zahl[kellner] s.m. (Zahl s.f., Kellner s.m.). Excepțiile de la aceste reguli, în care nu mai funcționează argumentul finalei termenului etimologic reținut, ci se produc schimbări radicale ale caracteristicilor morfologice așteptate, se datorează influenței sinonimelor din limba receptoare (la fel ca în rom. canotieră s.f. "pălărie..." < fr. canotier s.m.), atracției unei clase semantice cuprinzând cuvinte de un anumit gen sau număr
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
constantinopolitană" < tc. Stambol [kilesi] evită omonimia, fiind totodată adaptate la serii de cuvinte cvasisinonime de același gen; rom. șelană (în cireșe șelane "varietate de cireșe...") provine din germ. Schalen[frucht], Schalen[obst], fiind acordat cu cireașă. În unele cazuri, terminația etimologică este extinsă cu un sufix al limbii receptoare, ca măsură de adaptare morfologică: magh. dial. szkimbál< rom. a[-și] schimba [viața, soarta, locul de muncă etc.]; magh. poznáz< rom. [a face] pozne + suf. -áz; rom. vindereu < magh. vándor[sólyom]. Totuși
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]