4,374 matches
-
pun la loc țesuturile grav răvășite de ghiulele de tun, de răni de sabie ori de vârfuri de lance. Medicul aruncă prafuri în ochi; chirurgul acționează și vindecă efectiv ceea ce poate fi vindecat. Montaigne neagă tot ce este irațional în etiologia bolilor - pedeapsa zeilor ori a lui Dumnezeu, farmecele puse pe seama vrăjitoarelor... - și analizează ca un materialist: deschiderea unor căi de trecere, îndreptarea într-o anumită direcție a unor materii, fluxuri regulate, legături prejudiciabile, îngustarea unor canale, astuparea unor locuri de
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
viață nu-l mai vorbește, doar marii morți care bântuie viața lui Montaigne, moartea e congruentă; în concordanță cu viața acestui mare spirit oral care - s-o amintim - a dictat, deci a pronunțat și a povestit Eseurile. în termeni de etiologie contemporană, putem formula ipoteza unei angine difterice caracterizată prin formarea în fundul gâtului a unor membrane care obstruează cavitatea faringelui și fac dificilă respirația, apoi imposibilă până la sufocare. în diatribele consacrate de Montaigne medicinei în care el rezervă un tratament de
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
specific. International Journal of Selection and Assessment, 7, 72-96. Strickler L.J., Rock, D. (1998). Assessing leadership potential with a biographical measure of personality traits. International Journal of Selection and Assessment, 6, 164-184. Stroian, G. (2001). Șomajul ca factor morbigenetic în etiologia unor tulburări psihice. Revista de Psihologie Organizațională, 1(2), 23-38. Stubblefield,H., Keane,P., (1994). Adult education in the American experience: From the colonial period to the present. San Francisco, Jossey-Bass. Sullivan,S.E. (1999). The changing nature of careers: a
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
nimic: ea nu există” (Probleme literare). Aspirația de a introduce în actul critic maximum de precizie e pentru I. un deziderat perpetuu. Raționalist, criticul își expune metoda cu toată circumspecția: „A face critică literară este a face anatomia, fiziologia și etiologia unei opere de artă, sau - ceea ce este același lucru - a spiritului unui scriitor. Acești termeni, împrumutați de la științele naturale, nu vor să fie decât niște metafore clarificatoare și nimic mai mult.” Vrând să abordeze o creație din perspective multiple, interferente
IBRAILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287494_a_288823]
-
scara istoriei și între diferite culturi, apare clar că homosexualitatea este în primul rând un fenomen sociocultural, înscriindu-se, în mare, în același complex factorial ca și magnitudinea divorțialității, rata mică a fertilității, coabitarea heterosexuală. În tot cazul, indiferent de etiologie și dincolo de etichetările sociale, homosexualitatea (atât cea masculină, cât și lesbianismul) este o realitate masivă a zilelor noastre. Se estimează că în SUA există peste 25 de milioane de indivizi - aproximativ 10% din totalul populației - exclusiv sau predominant homosexuali (Bryjak
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
în calitate de membru al familiei) care se prezintă la terapeutareun deficit structural. Persoanei respective fie că îi lipsesc anumite deprinderi șiabilități comportamentale (behaviorismul), fie că are o gândire distorsionată (cognitivismul), fie că este prizonierul unor grave conflicte interne (psihodinamicismul). Indiferent de etiologie, răul se găsește în individ. Mediul psihosocial apropiat este luat în considerare doar la modul vag și ca factor explicativ al felului în care obstrucționează sau facilitează manifestarea caracteristicilor și a tensiunilor individuale. Dimpotrivă, terapia modernă (interpersonală) are ca asumpție
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
psihoeducaționale caută să reducă EE; - în faza de debut a terapiei, în întâlnirea cu familia este important să nu se facă blamări și să nu se dramatizeze situația; - a doua fază este centrată pe educația familiei (informații și discuții despre etiologie și simptomatologia bolii, importanța tratamentului medicamentos, efectul mediului familial); - faza a treia constă în ședințe terapeutice obișnuite - bazate în special pe tehnicile terapiei structurale - ce au menirea de a controla și reduce conflictele maritale și familiale și nivelul general de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
aserțiuni întâlnite în literatura de specialitate după criteriul distinctivității lor, al puterii lor discriminativ-teoretice: - familia funcționează ca un sistem, cu granițe (limite) bine conturate față de exterior. Ea este un teritoriu - termen pe care analiștii socioumani l-au împrumutat din biologie (etiologie și ecologie) - care se autoprotejează. Protecția cuprinde un evantai larg de bunuri, începând de la cele materiale (proprietate, slujbă etc.), trecând prin apărarea stilului propriu de viață, până la cele înalt spirituale, simbolice (onoare, mituri de familie, filosofia ei); - funcția de protecție
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
axiologic) uman este, așadar, mai degrabă un artificiu denominativ; dacă morală înseamnă instinctele de ocrotire a progeniturii la nivel animal și relațiile instinctive de cooperare la animalele ce trăiesc în grup, putem într-adevăr, așa cum procedează și autorul Eticii și etiologiei, să vorbim despre o etică animală (Zamfirescu, 1982, p. 261). În prezent, discuții pertinente au loc pe plan mondial în domeniile bioeticii, dar ele privesc, fundamental, foarte importantele probleme ale consecințelor sociomorale ale ingineriei genetice (clonare), ale transplantelor de organe
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Editura Economică, București. Touraine, A. (1973), Production de la société, Le Seuil, Paris. Tönnies, F. (1887), Gemeinshaft und Geselshaft, Berlin. Tuckman, B.; Jensen, M. (1977), „Stage of small groups development revisited”, Group and Organizational Studies, 2. Zamfirescu, V.D. (1982), Etică și etiologie, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Williams, R. (1968), „Values”, în B. Sills (ed.), International Encyclopedia of the Social Science, MacMillan, New York. Wilson, E.O. ș1975ț (2003), Sociobiologia, Editura Trei, București. Wilson, E.O. (1979), On Human Nature, A Bantam Book
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
pe care nu o vor putea Înțelege. O suferință poate fi, Într-o anumită măsură, Înțeleasă numai atunci când o experimentezi personal. Dar „măsura suferinței” diferă de la o persoană la alta, chiar dacă, În mod formal ea este aceeași ca natură, ca etiologie. Patologia psihomorală ne oferă aspectele unor experiențe subiective interioare, care neliniștesc persoana, atunci când se manifestă ca o regresiune către trecut sau ca o Întoarcere către sine. Ea are, dimpotrivă, un caracter deschis, zgomotos, atunci când ia forma unor acte de violență
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
cât, cum și cu ce rezultate a cunoscut călătorul sas medicina teritoriilor În care s-a stabilit - asupra cărora unii au exersat nonșalanțe suspecte 3. Medicina indiană cunoaște Îndeaproape de cel puțin două milenii diferite clase ale științei medicale precum etiologia (scr. nid³na), simptomatologia (r¿pa), diagnoza terapeutică (upaï³ya), patogeneza (sa-pr³pti), adică traducerea exactă a compartimentelor cu care gândea și practica farmacistul, medicul generalist, chirurgul Honigberger. De altfel, unul dintre tratatele fondatoare, Carakasa-hit³, pare a fi fost redactat „ În partea nord-vestică
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
unei funcții psihice anumite; b) sindromul, ansamblul de simptome care coexistă cu regularitate, relevând prin aceasta o origine comună; c) boala care comportă ideea de evoluție sau de proces, depășind prin aceasta sindromul, care prezintă o evoluție progresivă, o anumită etiologie, de regulă unică, și declanșând forțe interne de apărare, în vederea restabilirii echilibrului pierdut. H. Ey propune un model teoretic cu caracter de sinteză generală, referitor la boala psihică. În fundamentarea teoriei sale, autorul citat pornește de la tezele lui H. Jackson
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
la realitate, la mediu, la viața cotidiană. 5. Factorii morbigenetici Așa cum se poate desprinde din cele expuse până acum, bolile psihice au o etiologic complexă, multifactorială, reprezentată prin: leziuni organice cerebrale, care generează sindromul psihoorganic cerebral; stări confuzionale cu o etiologie multiplă: toxice, traumatice, tumorale, infecțioase, metabolice, medicamentoase, emoțional-afective; demențe, provocate de leziuni organice cerebrale; arterioscleroză cerebrală (ASC); alcoolism și toxicomanii; efectele secundare ale medicamentelor neuroleptice. Factorii cu risc morbigenetic pentru starea de sănătate mintală pot acționa în diferite perioade ale
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de oboseală cronică se caracterizează prin: oboseală, uzură, epuizare, slăbiciune, toate fiind resimțite ca o durere vie sau ca o stare invalidantă. Majoritatea bolnavilor cu oboseală cronică nu prezintă nici un fel de anomalie obiectivă care să le explice suferințele. În ceea ce privește etiologia acestei stări, ea nu este cunoscută. În general, se notează o infecție virală de dată recentă, situație în care sindromul de oboseală cronică apare ca un sindrom de astenie postvirală. Alte cauze pot fi reprezentate prin disfuncțiile imunitare. Acestea îmbracă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
pentru o durată mai lungă de timp. Motivele vagabondajului sunt următoarele: cauze sociale: șomaj, proscriși, emigranți, persecutați; cauze psihice: epilepsii, intoxicații, instabilitate, imaturitate emoțional-afectivă, toxicomani, traumatizați cranieni. Alcoolismul și toxicomania reprezintă un cadru vast al psihiatriei clinice și sociale, de etiologii diferite. Ca mecanism se poate incrimina un tip de conduită de refugiu simbolică în întâlnirea cu toxicul, care oferă perspectiva unui univers imaginar și colorat ce înlocuiește o lume considerată ostilă. Simularea este conduita de refugiu constând în necesitatea de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
etiologică) Clasificarea psihopatologică (simptomatologică) - intoxicații - PGP - alte infecții - alte boli interne - traumatisme cerebrale - ASC - tulburări cerebrale involutive (senile) - epilepsie - malformațiile cerebrale - obnubilarea conștiinței - dezintegrarea personalității și demențele - ciclotimia - schizofrenia 3. Geneza, evoluția și consecințele bolilor psihice Bolile psihice cunosc o etiologie complexă, mult mai bogată și diferită în raport cu cea a bolilor somatice. În general, se consideră că bolile psihice pot fi: ereditare, cu un factor de transmitere familial; dobândite - legate de modul de viață al individului; corporale sau etiologice (traumatice, toxice
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
HTA etc.). K. Merikangs consideră că pentru asocierea dintre două sau mai multe tulburări pot fi propuse mai multe explicații, după cum urmează: artefacte metodologice; erori de investigare; absența unor criterii precise de diagnostic; factori de confuzie; mascarea tulburărilor printr-o etiologie comună. Toate aspectele mai sus prezentate pun în evidență necesitatea unei cunoașteri detaliate a naturii bolilor mintale, a elementelor etiologice ale originii lor, a tipului de evoluție (simplu sau asociat), în vederea instituirii măsurilor de psihoigienă. 2. Grupele nosologice și igiena
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
imaginii de sine, dezgust pentru viață și dorința de a muri, manifestate prin pulsiunea imperioasă de a-și suprima propria viață. Afecțiunile psihosomatice sunt un domeniu în care igiena mintală poate acționa cu succes. Ele au un caracter polimorf, o etiologie și mecanisme psihopatologice complexe. Având un rol determinant în alterarea stării de sănătate mintală, măsurile de psihoigienă le pot influența favorabil evoluția. 3. Aspectele particulare ale igienei mintale la bolnavii psihic a) Psihoigiena emotivilor și a psihastenicilor Principala indicație de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a orelor de somn, alimentație echilibrată, evitarea exceselor; evitarea muncii în asalt, o activitate continuă și echilibrată, conformă cu aptitudinile individului; alternarea activității profesionale cu activități recreative, jocuri, sport, călătorii, vacanțe, lecturi. j) Psihoigiena afecțiunilor psihosomatice Afecțiunile psihosomatice, prin natura etiologiei și mecanismelor patogenice, beneficiază în mare măsură de acțiunea igienei mintale. Măsurile luate sunt, de multe ori, mai importante și salutare prin rezultatele lor decât acțiunea terapeutică medicală, chirurgicală sau psihiatrică propriu-zisă. În sensul acesta, sunt recomandate următoarele măsuri: odihnă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
limbaj, ci și sub aspectul caracteristicilor psihosomatice, numai în acest mod asigurându-se succesul terapeutic. În planificarea terapiei logopedice și în selectarea formelor de intervenție trebuie analizate o serie de aspecte : specificitatea cazului, tulburarea de limbaj, forma și gradul tulburării, etiologia, simptomatologia și formele ei de manifestare, vârsta subiectului etc. Astfel, în terapia logopedică pe baza principiilor și metodologiei generale se alcătuiește programul specific corectării fiecărei tulburări de limbaj, iar pe baza acestuia se va diferenția programul terapeutic pentru fiecare subiect
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
adultului care îl supraveghează. Chiar și lipsa de timp a părinților sau influența televizorului își pot pune amprenta asupra comportamentului copilului. Dacă părinții sunt îngrijorați, totuși, pot să stabilească o întâlnire cu un specialist- medic psihiatru pentru copii sau psiholog. Etiologie ADHD nu este determinată de un comportament defectuos al părinților sau lipsei de disciplină. Nu se datorează nici urmăririi excesive a programelor TV sau dietei necorespunzătoare. Emisiunile TV, zahărul și aditivii alimentari pot doar agrava simptomele, mai ales pe cele
ARTA DE A FI PĂRINTE AL COPILULUI CU ADHD. In: Arta de a fi părinte by Gina Ivancea () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1396]
-
cauzează dificultăți de imitare, fapt ce apare adesea în cadrul interacțiunii sociale. Termenul de turburări pervazive de dezvoltare a fost introdus cu câteva decenii, dar încă este nefamiliar autorităților, sistemului de asigurări și structurilor administrative de sănătate (Rimland, 1993). 1.3. ETIOLOGIA TPD În urma cercetărilor instituite au apărut o serie de teorii cu privire la factorii și influențele ce determină apariția dizabilităților, teorii ce nu au fost validate în totalitate și nici nu au reușit de-a lungul timpului să clarifice problemele. La Universitatea
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
atât la nivel biologic cât și psihologic. În perioada 1960-1970, concepțiile privind autismul se completează cu o serie de informații considerente care ajută într-o oarecare măsură să-i definitiveze aspectele specifice. Autismul începe să fie considerat, oricare ar fi etiologia, ca o entitate omogenă, observabilă în diferite circumstanțe. Dificultatea copiilor autiști în a dezvolta relații adaptate se dovedește a fi doar un aspect al deficitului de bază. În SUA descrierea avansată de Kanner este considerată ca o entitate specifică dar
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
a fost promulgată legea referitoare la obligativitatea educației pentru fiecare copil cu handicap. Din nefericire această lege este rar aplicată. În 1978, Wing și Gould consideră că autistmul este un sindrom și nu o boală. De fapt, ei subliniază heterogenitatea etiologiei, autismul și psihoza fiind considerate drept “calea finală comună etiologiilor și factorilor foarte diverși”. Perioada de până în 1978 este caracterizată de numeroase dezbateri nosografice. Pentru prima dată în 1981 psihozele infantile sunt numite tulburări pervazive de dezvoltare adică deficiențe ale
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]