1,763 matches
-
Ion Dincă, zis și Teleagă. Într-una din vizitele sale la Domnești, l-am invitat pe primul secretar Dincă să viziteze muzeele, să mă „laud” și eu că sunt un „comunist destoinic”. A acceptat. L-am dus la Muzeul de Etnografie și Folclor din Dealul Voievozilor, am coborât apoi la cel de artă feudală, iconografie și carte veche, aflat în sediul Societății Culturale „Luca Paul”. Aici erau expuse pe pereți, printre multe altele, tablouri mari, de 80 / 60 centimetri, înfățișând preoții
ANII DE GLORIE AI MUZEISTICII DOMNEŞTENE de ION C. HIRU în ediţia nr. 582 din 04 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358110_a_359439]
-
vulgaritate ar trebui să facă cititorul să râdă, însă asta nu este literatură. Întrucât numele premianților au fost publicate în ziarul nostru de sâmbătă, o să trecem acum la următorul moment, care a fost tradiționala vizită la Muzeul de Istzorie și Etnografie din Vișeu de Sus, fără a uita să menționăm dialogul epigramatic savuros prilejuit de prezența la festival a băimărencei Viorica Găinariu, din câte am aflat, mare maestră în încondeiatul ouălor. Dacă nici în atmosfera oficială a Primăriei nu reușește nimeni
WEEKEND DE TOT RÂSUL LA VIŞEUL DE SUS de ANCA GOJA în ediţia nr. 490 din 04 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358590_a_359919]
-
de construirea lacului de acumulare al Hidrocentralei Porțile de Fier I. **Mai pe larg despre această temă vezi: Varvară Magdalena Măneanu, Colecția de textile- Port Popular a Muzeului Regiunii Porților de Fier.II.Ciupage din Clisura Dunării, în Drobeta, Seria Etnografie, vol. XXII, Editura EUC,2012 p.165-181 NOTE 1. Plasa Orșova cuprindea așerzările Băile Herculane, Barza, Coramnic, Dubova, Eibental, Globul-Craiovei, Globurău, Iablanița, Ieșelnița, Jupalnic, Lăpușnicel, Mehadia, Ogradena Nouă, Ogradena Veche, Pârvova, Pecenișca, Petnic, Plavișevița, Plugova, Sumița, Svinița, Tisovița, Topleț, Tufari
EXPOZIŢIE DE PORT POPULAR.CIUPAGUL DIN CLISURA DUNĂRII de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1161 din 06 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360285_a_361614]
-
cactuși din Europa. Întregul domeniu cu o simbolistică foarte bogată, este un rezultat al inteligenței și creativății reginei, al deschiderii ei pentru religia și cultura altor popoare. Cei doritori pot să obință informații bogate despre zona aceasta vizitând Muzeul de Etnografie, Muzeul de Arheologie și Galeria de Artă. Au fost vizionate fotografii digitale care prezintă imagini din stațiunile menționate și recitate poezii dedicate acestor localități. Cu această ocazie elevii au învățat un cântec vechi inspirat din viața celor care pescuiau în
ZIUA INTERNAŢIONALĂ A MĂRII NEGRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359970_a_361299]
-
născut în satul Gornea, care a funcționat la Spitalul Orășenesc Moldovo Nouă și care a tratat cu mult profesionalism multe generații de locuitori din zona Clisura Dunării. Ion Dragomir: Muzeul sătesc Ion Dragomir Gornea este un Muzeu de istorie și etnografie și poate fi vizitat de ori cine va așteptăm cu drag ! Muzeul a fost înființat în anul 1969. Este expus un bogat material arheologic provenit din siturile și rezervațiile arheologice de pe raza comunei. Colecția de etnografie cuprinde și obiecte legate
GORNEA UN SAT DIN CLISURA DUNĂRII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1689 din 16 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/359971_a_361300]
-
Muzeu de istorie și etnografie și poate fi vizitat de ori cine va așteptăm cu drag ! Muzeul a fost înființat în anul 1969. Este expus un bogat material arheologic provenit din siturile și rezervațiile arheologice de pe raza comunei. Colecția de etnografie cuprinde și obiecte legate de pescuit. Antonie IORGOVAN; Antonie Iorgovan (n. 9 august 1948, sătul Gornea, comuna Sichevița, județul Caraș-Severin - d. 4 octombrie 2007, Viena) a fost un jurist român, profesor universitar și senator independent în legislatura 1990-1992, iar mai
GORNEA UN SAT DIN CLISURA DUNĂRII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1689 din 16 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/359971_a_361300]
-
-lea, cărămidă cu înscriere latină cursiva, cuptoarele de ars cărămidă, monede ș.a). Prof. univ. dr. Gheorghe Lazarovici (Univesitatea din Cluj) a reamintit celor prezenți personalitatea lui Ion Dragomir că dascăl și om de cultură pasionat de istorie, geografie și etnografie. Directorul Muzeului de Etnografie și a Regimentului de Graniță din Caransebeș, Adrian Ardeț, a scos în evidență necesitatea de a continua cercetările în zona în cadrul unui proiect european. Prof. univ. dr. Gheorghe Popovici (Universitatea „Eftimie Murgu” din Reșița) a arătat
GORNEA UN SAT DIN CLISURA DUNĂRII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1689 din 16 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/359971_a_361300]
-
latină cursiva, cuptoarele de ars cărămidă, monede ș.a). Prof. univ. dr. Gheorghe Lazarovici (Univesitatea din Cluj) a reamintit celor prezenți personalitatea lui Ion Dragomir că dascăl și om de cultură pasionat de istorie, geografie și etnografie. Directorul Muzeului de Etnografie și a Regimentului de Graniță din Caransebeș, Adrian Ardeț, a scos în evidență necesitatea de a continua cercetările în zona în cadrul unui proiect european. Prof. univ. dr. Gheorghe Popovici (Universitatea „Eftimie Murgu” din Reșița) a arătat că muzeul este compus
GORNEA UN SAT DIN CLISURA DUNĂRII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1689 din 16 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/359971_a_361300]
-
a scos în evidență necesitatea de a continua cercetările în zona în cadrul unui proiect european. Prof. univ. dr. Gheorghe Popovici (Universitatea „Eftimie Murgu” din Reșița) a arătat că muzeul este compus din două săli, una de arheologie și una de etnografie, cu piese de o valoare deosebită pentru istoria și cultură Banatului și a mulțumit familiei Dragomir, Maria, Doina și fii lor pentru prezență la această deschidere. http://caransebes.net/index.php?option=com content&view=article&id=3973:comuna-c%C4%83r
GORNEA UN SAT DIN CLISURA DUNĂRII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1689 din 16 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/359971_a_361300]
-
vechi și noi, figuri exemplare de maramureșeni care fac cinste meleagurilor acestora, un ținut încărcat de spiritualitate, care va satisface și cele mai pretențioase expentanțe (de la simpli vizitatori, români, străini, până la cei mai... capricioși cercetători, din varii domenii, istorie, antropologie, etnografie și folclor, sau alții, interesați să sondeze în adâncuri un teren ce abia așteaptă să le ofere cu generozitate un material bogat). Postfața, anunțată liric de un moto stănescian, poartă prețioasa semnătura a prof. dr. Constantin Dobrescu, respectiv a prof.
ULMENI MARAMUREŞ. STUDIU MONOGRAFIC de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/359987_a_361316]
-
bazată pe cercetarea documentelor, cât și pe faptele de viață, analizate și interpretate cu responsabilitate, acribie și obiectivitate. Pe lângă istoria localității, sunt prezentate date referitoare la originea numelui acesteia și a locuitorilor ei, așezare geografică, sol, climă, dinamica demografică, folclor, etnografie, ocupații, credințe populare, dezvoltare economică și culturală, viață religioasă, ceea ce face ca „Monografia localității Ulmeni” să fie utilă deopotrivă istoricilor, geografilor, lingviștilor, folcloriștilor, etnografilor. Au fost felicitați atât autorii cărții, cât și toți cei care au susținut intelectual și financiar
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
port femeiesc, cămașă încrețita în jurul gâtului(tipul carpatic), în variată cu mânecă tripartită(tipul inițial, cel arhaic apărut ca urmare al unor necesități impuse de croi, cănd încrețul avea rol funcțional în primul rând) este prezentă în toate aceste subzone etnografie,( avem în vedere artefactele din colecția Muzeului Regiunii Porților de Fier), însă că pondere în mod diferit, de la subzona la alta. În Plaiul Cloșani și Subzona Centrală cămașă încrețita în jurul gâtului, cu mânecă de tip tradițional, largă la capăt, tripartită
VARVARA MAGDALENA MĂNEANUCOLECȚIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORȚILOR DE FIER. CĂMAȘA FEMEIESCĂ(CIUPAGUL) DIN SUBZONA DE SUD A JUDEȚULUI MEHEDINȚI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţ [Corola-blog/BlogPost/359701_a_361030]
-
poporul meu, p. 21). La această atitudine deloc sănătoasă față de muncă se mai adaugă pe ici pe colo spiritul de învârteală și lipsa de onestitate. Plină de haz de necaz este epigrama Specific național de Vali Slavu care pornește de la etnografie ca să plonjeze în moralitate: „Întâlnești în lumea mare,/Dansuri care mai de care,/Iar la nația română.../ Învârtita pe sub mână.” (p. 27). Pe Valeriu Cercel o formă verbală îl ajută să stigmatizeze apetitul pentru hoție: „Fără nici o tevatură/Eu v-
CÂTEVA CONSIDERAŢII PE MARGINEA ANTOLOGIEI DE CATRENE ŞI EPIGRAME DE LA AGONIE LA EXT(H)AZ , EDITURA EDO, BUCUREŞTI, 2012 de SORIN OLARIU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359681_a_361010]
-
60 000 de creștini. Cele mai importante centre musulmane erau Babadag, Tulcea, Constanța și Hârșova. În anul 1930 în România erau 22 000 de tătari. Asupra originii etnice a tătarilor, în lucrările de specialitate de până azi (de istorie, de etnografie, de geografie, de lingvistică), părerile sunt împărțite: unii susțin originea mongolă, iar alții originea turcă a tătarilor. Oricare ar fi concluziile, tătarii au existat în istorie ca o entitate distinctă și și-au dovedit această identitate prin realizări memorabile. Din
DOBROGEA-MODEL DE COLABORARE MULTIETNICĂ DE-A LUNGUL SECOLELOR -STUDIU DE CAZ: COMUNITATEA TURCO-TĂTARĂ ŞI CEA A LIPOVENILOR de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345194_a_346523]
-
Arhangheli Mihail și Gavriil” (sat Feldru) Biserică Monumentistoric; datare: 1783, 1849 3. BN Feldru Biserica greco-catolică "Valea Secerului" (sat Feldru) Biserică Datare: 1993 4. BN Feldru Biserica ortodoxă „Buna Vestire” (satul Nepos) Biserică Datare: 1897-1904 5. BN Feldru Muzeul de etnografie și folclor (sat Feldru) Muzeu Profilat pe etnografie și folclor și științe ale naturii 6. BN Feldru Casa "Ethnos" (sat Feldru) Muzeu Sunt expuse diferite obiecte, precum: cărți vechi, ceramică, obiecte de uz casnic, țesături și covoare. 7. BN Ilva
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
datare: 1783, 1849 3. BN Feldru Biserica greco-catolică "Valea Secerului" (sat Feldru) Biserică Datare: 1993 4. BN Feldru Biserica ortodoxă „Buna Vestire” (satul Nepos) Biserică Datare: 1897-1904 5. BN Feldru Muzeul de etnografie și folclor (sat Feldru) Muzeu Profilat pe etnografie și folclor și științe ale naturii 6. BN Feldru Casa "Ethnos" (sat Feldru) Muzeu Sunt expuse diferite obiecte, precum: cărți vechi, ceramică, obiecte de uz casnic, țesături și covoare. 7. BN Ilva Mică Biserică ortodoxă (sat Ilva Mică) Biserică Datare
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
o) înființarea, recuperarea, restaurarea și întreținerea de: muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de artă, monumente funerare, plăci comemorative, cimitire și altele asemenea, protejarea și revitalizarea tradițiilor și obiceiurilor românești; ... p) efectuarea de studii și cercetări de sociologie, istorie, arheologie, etnografie și folclor, dialectologie și altele asemenea, precum și publicarea acestora; ... q) colaborarea cu alte instituții și organizații, din țară și din străinătate, pentru realizarea de proiecte în beneficiul cetățenilor din Republica Moldova; ... r) înființarea și dotarea centrelor educaționale interdisciplinare, a
GHID ȘI DOCUMENTAR din 12 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295704]
-
tehnici mai puțin cunoscuți și care nu pot ambiționa să poarte emoția cititorului. Când ești gata să te sufoci în detalii arhitecturale, ești aruncat într-o pagină de reală poezie a simțirii, ca de acolo să faci un salt în etnografie și de acolo ești întors din nou pe teren istoric. Alternare care te ferește de plictis. Așadar, un melanj de specialitate științifică și fantezie literară, pe un teren comun, care nu știu să fi coabitat vreodată în paginile aceleiași cărți
Colibele ca artă arhetipală. Cronică literară, de Anca Sîrghie () [Corola-blog/BlogPost/339245_a_340574]
-
grupate în două volume. În vol. I sunt cuprinse capitolele: I. Secțiunea Biblică(Vechiul Testament, Noul Testament); II. Secțiunea Sistematică(Dogmatică, Morală, Filozofie, Patrologie); III. Secțiunea Practică(Drept canonic, Liturgică, Omiletică, Catehetică, Pastorală, Pedagogie, Muzică, Îndrumări misionare); IV. Limbă și Literatură; V. Etnografie și Folclor; VI. Redacționale. Se adaugă o prefață și un indice de autori. Volumul al II-lea este pregătit pentru tipar și urmează să apară în scurt timp. El va cuprinde Secțiunea Istorică(Istoria Bisericească Universală, Istoria Bisericii Ortodoxe Române
Oferta de carte, luna martie, 2014. Informație distribuită de Liviu Florian Jianu () [Corola-blog/BlogPost/339467_a_340796]
-
materialului s-a făcut după modelul bibliografiilor publicate de către Academia Română. Sperăm că această nouă lucrare se va constitui un instrument de lucru indispensabil pentru ierarhi, preoți, monahi, studenți, masteranzi, doctoranzi, profesori de religie, pentru cercetători din domeniul istoriei, teologiei, filozofiei, etnografiei, folclorului, literaturii la alcătuirea predicilor, comunicărilor, lucrărilor de tot felul din domeniile menționate, monografiilor locale, monografiile unor mânăstiri, biserici, evenimente istorice etc. 2. Viețile Sfinților, vol. II, 560 pag. , 30 lei; vol. III, 730 pag., 35 lei; vol. IV, 608
Oferta de carte, luna martie, 2014. Informație distribuită de Liviu Florian Jianu () [Corola-blog/BlogPost/339467_a_340796]
-
perioadă de 80 ani. Cele aproape 6000 articole, studii, recenzii, reportaje publicate în revistă sunt organizate în funcție de marile direcții ale învățământului teologic(Biblică, Sistematică, Istorică și Practică), la care se adaugă alte capitole noi, precum Istoria României, Limbă și literatură, Etnografie și Folclor. În cadrul fiecărei secțiuni, materialul este organizat pe obiecte de studiu, urmărindu-se, pe cât a fost cu putință, tematica abordată de programa de învățământ teologic universitar. În fiecare capitol materialul a fost dispus în ordinea alfabetică a autorilor. Un
Oferta de carte, luna martie, 2014. Informație distribuită de Liviu Florian Jianu () [Corola-blog/BlogPost/339467_a_340796]
-
ca secțiune a Societății „Agricola-Bradul”, cu scopul de a forma un muzeu-arhivă, cu documente scrise despre istoria comunei, precum și de a acorda premii asupra trecutului acestei comune. I. Prin anii '70 ai secolului al XX-lea, exista un muzeu de etnografie și folclor. Sufletul și inițiatorul acestor acțiuni nu putea fi nimeni altul, decât cel mai cunoscut intelectual, dar și om politic pe care l-a dat Domneștiul, României, și anume Petre Ionescu - Muscel, care s-a comportat în această privință
NECESITATEA UNUI MUZEU SĂTESC de GEORGE BACIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340721_a_342050]
-
ca un adevărat muzeograf, contribuind cu pasiunea și cu girul său moral în fața sătenilor, la a aduna alături de alți intelectuali locali (prof. Gicu Boșcănici, prof. Ion C. Hiru, primarul Petrică Avrămescu) și muzeograful Iulian Rizea, peste 1000 de obiecte de etnografie. Instalat într-o clădire corespunzătoare, muzeul a reușit să atragă un număr mare de vizitatori, localnici și din alte părți, chiar și de peste hotare . Clădirea muzeului de etno �grafie și artă populară era am �plasată la marginea satului, pe șoseaua
NECESITATEA UNUI MUZEU SĂTESC de GEORGE BACIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340721_a_342050]
-
rară frumusețe. Ultima încăpere, camera de locuit, cu fru �moase chilimuri locale, plocade, cu leagăn de copii agățat de tavan, soba cu olane ș.a., ne conduc cu ani în urmă în casa unui păstor de prin părțile locului. Muzeul de etnografie și artă populară posedă o colecție de peste 1000 obiecte donate de locuitorii comunei. Multe au fost aduse și de elevii școlii, care au ajutat și la amenajarea și îngrijirea muzeului și a spațiului înconjurător. Așadar, cine dorește să cunoască cum
NECESITATEA UNUI MUZEU SĂTESC de GEORGE BACIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340721_a_342050]
-
ridicat în ultimele decenii la un confort urban, cine vrea să admire adevăratele lucrări de artă populară din cele mai reprezentative, ale Muscelului, trecând prin Domnești, este bine să nu uite să facă și o vizită la muzeu.” Muzeul de etnografie și folclor a rezistat până în 1990. După revoluție obiectele au fost depuse în Casa de Cultură pentru că se deteriorase clădirea și nimeni nu se va mai încumeta a o restaura. Abia anul trecut, o fiică a Domneștiului, om de afaceri
NECESITATEA UNUI MUZEU SĂTESC de GEORGE BACIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340721_a_342050]