957 matches
-
, Ioan Viorel (12.II.1950, Topolovățu Mare, j. Timiș), prozator și etnolog. Este fiul Vioricăi (n. Dragosin) și al lui Ioan Boldureanu, țărani. Liceul l-a absolvit la Lugoj (1969), Facultatea de Filologie la Timișoara (1973) și Facultatea de Filosofie la Cluj-Napoca (1980). Și-a luat doctoratul în filologie (1985) cu teza
BOLDUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285806_a_287135]
-
plan romanul urmărește „formația”, creșterea și devenirea lui Avram Procator, dar acesta este doar un pretext de rapel la tradițiile orale ale satului. Aceste tradiții, personajul le leagă și le unifică într-un mod subtil de narațiuni captivante. Formația de etnolog a autorului se străvede astfel în subtextul romanului. Câteva motive ale mentalității rural-folclorice organizează epica: frații învrăjbiți - Giorgioni și Costa-Iulian, Florian și Dorian, casa care cere un suflet zidit la temelia ei, puterile supranaturale ale unor animale din preajma omului. Problemele
BOLDUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285806_a_287135]
-
lui Avram Procator, Timișoara, 1999; Întoarcerea lui Tosu, București, 2000; Credințe și practici magice, Timișoara, 2000; Nepoțî lu Moș Costa, Timișoara, 2003. Repere bibliografice: Al. Condeescu, Univers bănățean, LCF, 1986, 23; Dorian Branea, Renovarea tradiției, O, 1998, 3; Datcu, Dicț. etnolog., I, 90-91; Dana Gheorghe, Ioan Viorel Boldureanu, „Casa și memoria lui Avram Procator”, OC, 2000, 10; Petraș, Panorama, 132-134; Gheorghe Secheșan, Dimensiunea ’80, O, 2002, 5. L.P.B.
BOLDUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285806_a_287135]
-
poet tragic, Iași, 1994, Molestarea fluturilor interzisă, postfața edit., București, 1998, Modernism / postmodernism: o ipoteză, Cluj-Napoca, 2003; Poezia patriotică românească, București, 2001; „Mihai Eminescu, poet național român”. Istoria și anatomia unui mit cultural, Cluj-Napoca, 2002. Traduceri: Marianne Mesnil, Assia Popova, Etnologul între șarpe și balaur. Eseuri de mitologie balcanică, București, 1997 (în colaborare cu Ana Mihăilescu); Charles Mauron, De la metaforele obsedante la mitul personal, îngr. în colaborare cu Raluca Lupu, Cluj-Napoca, 2001. Repere bibliografice: Ioana Em. Petrescu, Eminescu și lirica românească
BOT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285826_a_287155]
-
Mesajul ei aparține unui glas ce îndrăznește să se exprime într-un imperiu al tăcerii: „Și se tăcea pretutindeni / nu cumva să iasă / din malul de piatră / cu ochii de bronz - troglodiții / adevărații stăpâni ai acestor meleaguri” (Sare amară). Ca etnolog care a înființat pe lângă Universitatea din Cernăuți o arhivă de folclor și a organizat cercetări sistematice în satele românești din nordul Bucovinei și din Transcarpatia, B. a adus o contribuție substanțială la cunoașterea spiritualității unei importante ramuri a românității. În
BOSTAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285825_a_287154]
-
din Țara Fagilor, Chișinău, 1993 (în colaborare). Repere bibliografice: Adrian Țion, Lacrima Bucovinei, TR, 1995, 46-47; Rachieru, Poeți Bucovina, 63-71; Rusu, Membrii Academiei, 52; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 243-244; Ion Cozmei, Parabolele poetului, tristețea profesorului, CRC, 1998, 7; Datcu, Dicț. etnolog., I, 95-96; Iordan Datcu, Bucovina literară, ST, 1999, 3-4. I.D.
BOSTAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285825_a_287154]
-
BOTEZATU, Grigore (14.I.1929, Baraboi, j. Edineț), etnolog. Este fiul Anei (n. Burbulea) și al lui Gheorghe Botezatu, țărani răzeși. A absolvit Facultatea de Istorie și Filologie a Universității de Stat din Chișinău (1954), fiind apoi cercetător științific, șeful secției de folclor (1979-1999) și director adjunct al Institutului
BOTEZATU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285837_a_287166]
-
popoarelor Etiopiei și Sudanului povestite pentru copii de L. Linbarskaia, Chișinău, 1967. Repere bibliografice: E. Junghietu, Folclorul - o pasiune permanentă, LA, 1979, 18 ianuarie; I. C. Ciobanu, Modelări artistice, Chișinău, 1986, 290-296; N. Băieșu, Grigore Botezatu, RLSL, 1989, 2; Datcu, Dicț. etnolog., I, 97-99; Pamfil Bilțiu, Un etnolog de seamă al Republicii Moldova, „România km 0”, 2001, 1-2. N.B.
BOTEZATU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285837_a_287166]
-
copii de L. Linbarskaia, Chișinău, 1967. Repere bibliografice: E. Junghietu, Folclorul - o pasiune permanentă, LA, 1979, 18 ianuarie; I. C. Ciobanu, Modelări artistice, Chișinău, 1986, 290-296; N. Băieșu, Grigore Botezatu, RLSL, 1989, 2; Datcu, Dicț. etnolog., I, 97-99; Pamfil Bilțiu, Un etnolog de seamă al Republicii Moldova, „România km 0”, 2001, 1-2. N.B.
BOTEZATU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285837_a_287166]
-
Nistor, Timișoara, 1976. Repere bibliografice: Chendi, Scrieri, II, 66-68; Lovinescu, Scrieri, IV, 393-394; Perpessicius, Lecturi, 59-66; Nicolae Albu, O poetă a Munților Apuseni: Maria Ciobanu, „Unirea. Almanahul județului Alba”, 1972, 61-62; Biografia unor destine, Alba Iulia, 1993, 40-41; Datcu, Dicț. etnolog., I, 99. F.F.
BOTIS-CIOBANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285839_a_287168]
-
SUA), 2001. Culegeri: Ghicitori și proverbe, I-II, București, 1957; La luncile soarelui, pref. edit., București, 1964; Cântece și strigături populare noi, București, 1966 (în colaborare). Repere bibliografice: Mihai Coman, Sinteză și tipologie, VR, 1983, 11; Românii, 38; Datcu, Dicț. etnolog., I, 107-108; Carol Isac, O prozatoare se recomandă. Monica Brătulescu, „Răsunete din Caucaz și alte povestiri”, „Orient Expres”, 2001, 322; Lucian Zeev Herscovici, „Răsunete din Caucaz” în Israel, „Orient Expres”, 2001, 333; Elena-Esther Tacciu, Toate personajele sunt femei, „Minimum” (Tel
BRATULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285871_a_287200]
-
din tinerețe este De la Thule la Taprobana (1969), în care apar și imagini ale fiordurilor Norvegiei, ale fumegoaselor teritorii islandeze, ale mărilor nordice sau descrieri fugitive ale deșertului și mănăstirilor arabe, ale monumentelor Indiei ș.a. Cu veleități de folclorist și etnolog, B. abordează unele aspecte ale culturii populare în câteva lucrări, dintre care în volum apare doar Mitologia Eddelor (scandinavă) (1922), mai mult o rezumare a legendelor cosmogonice nordice. Bun cunoscător al mai multor limbi, orientat în cultura universală, a transpus
BOUREANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285845_a_287174]
-
I, București, 1981; Legende populare românești, vol. I: Legendele cosmosului, vol. II: Legendele florei, vol. III: Legendele faunei, București, 1994. Repere bibliografice: Ligia Bârgu-Georgescu, Tony Brill (1910-1986), REF, 1987, 4; Ion Cuceu, Tony Brill (1910-1986), AAF, 1991, 241-242; Datcu, Dicț. etnolog., I, 113-114. I.D.
BRILL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285884_a_287213]
-
Revista critică literară”, 1895, 2; Ilarie Chendi, „Muza someșană” 1901, „Curierul literar”, 1901, 1; Bârlea, Ist. folc., 299-300; Iordan Datcu, Iuliu Bugnariu a tipărit și volumul al doilea din „Muza someșană”, MS, 1976, 2; Dicț. lit. 1900, 131; Datcu, Dicț. etnolog., I, 120. I.D.
BUGNARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285918_a_287247]
-
poezii poporale din Maramureș de vicarul Tit Bud, AAR, partea administrativă și dezbaterile, t. XXX, 1907-1908, fasc. 1; Dumitru Pop, Folcloristica Maramureșului, București, 1971, 71-84, 287-292; Bârlea, Ist. folc., 421-422; Dicț. lit. 1900, 127; Păcurariu, Dicț. teolog., 66; Datcu, Dicț. etnolog., I, 118. L.Cș.
BUD-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285908_a_287237]
-
Chișinău, 1990; Să trăiți, să înfloriți! Colinde, hăuituri, teatru folcloric, Chișinău, 1993 (în colaborare). Repere bibliografice: I. Vatamanu, A vedea cu inima, Chișinău, 1984, 152-156; G. Botezatu, A. Hâncu, Nicolae Băieșu, la 60 de ani, RLSL, 1994, 4; Datcu, Dicț. etnolog., I, 62-63. Gr.B.
BAIESU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285547_a_286876]
-
români, București, 1884; Spânul și omul cu barba roșie, București, 1898. Repere bibliografice: Ov. Papadima, Folclorul în periodicele lui Hasdeu („Traian” și „Columna lui Traian”), SIL, 332; Gh. Cardaș, E. Baican, DCL, I, 111-113; Dicț. lit. 1900, 71; Datcu, Dicț. etnolog., I, 52-53. I.D.
BAICAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285544_a_286873]
-
Râmnicu Vâlcea, 1938; Cântece populare oltenești, pref. N. Iorga, în Folclor din Oltenia și Muntenia, II, îngr. Gh. Alexe și Vasile D. Nicolescu, București, 1967. Repere bibliografice: Bârlea, Ist. folc., 390-392; Nicolae Bellu, Teodor Bălășel, R, 1991, 2; Datcu, Dicț. etnolog., I, 63-65. I.D.
BALASEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285578_a_286907]
-
, I.[on] -A.[ureliu] (pseudonim al lui Iancu Hecht; 7.XI.1872, București - 15.IX.1950, Paris), filolog și etnolog. Fiu al Rachelei și al lui Marcu Hecht, tehnician constructor, ambii originari din Galați, C. a absolvit Liceul „Gheorghe Lazăr” din București, susținându-și bacalaureatul în 1892. A urmat cursurile Facultății de Litere și Filosofie a Universității din București, într-
CANDREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286063_a_287392]
-
312-314; Ecaterina Țăranu, I.-A. Candrea lexicograf, în Comunicări științifice, Iași, 1971, 183-189; Sabina Ispas, Ion-Aureliu Candrea, REF, 1972, 4; Bârlea, Ist. folc., 474-476: Florica Dimitrescu, I.-A. Candrea, lingvist și filolog, București, 1974; Mirodan, Dicționar, I, 278-282; Datcu, Dicț. etnolog., I, 129-131. S.Is.
CANDREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286063_a_287392]
-
1979; Folclor literar din Suceava, Iași, 1989. Repere bibliografice: E. Ionașcu, Traian Cantemir, „Texte istroromâne”, LR, 1960, 2; Matilda Caragiu Marioțeanu, Traian Cantemir, „Texte istroromâne”, „Fonetică și dialectologie”, 1960, 173-175; Marin Buga, „Folclor literar vâlcean”, ATN, 1979, 4; Datcu, Dicț. etnolog., I, 135-136. I.D.
CANTEMIR-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286074_a_287403]
-
Gorovei, Cronica, „Șezătoarea”, 1926, 9-10; Gheorghe Cardaș, Memoriu de titluri și lucrări, București, 1938; Cioculescu, Itinerar, III, 124-129; S. Belozerov, Karagici în românește, AAF, 1980, 246; Octav Păun, Un bibliograf, RL, 1983, 21; Dicț. scriit. rom., I, 485-486; Datcu, Dicț. etnolog., I, 144; Gabriela Rusu-Păsărin, Disidență sau rezistență prin cultură, București, 1993, 95. I.D.
CARDAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286105_a_287434]
-
în fond, existența unei singure vocații. Nu acesta este cazul lui Andrei Oișteanu care [...], ne deschide o altă ușă spre aceleași mesaje criptice ale unei lumi ascunse sau, poate, pierdute, pe care o aborda într-un volum anterior, cu experiența etnologului și a istoricului culturii. Cutia sa conține bătrâni, semne îmbătrânite în circuitele lor existențiale, instanțe care își preiau regnul una alteia, care parcurg, în virtutea atitudinilor lor, traiectorii închise, circulare. Luarea lumii în posesie intră între temele volumului: "paznicul" din Comisionarul
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
preot, despre războinic etc. Cu alte cuvinte, lucrarea de față este sumară și incompletă, și nu poate fi socotită decât o scurtă introducere într-un subiect extrem de bogat. Acest subiect extrem de bogat nu prezintă interes doar pentru istoricii religiilor, pentru etnologi și sociologi, ci și pentru istorici, psihologi și filozofi. Cunoașterea stărilor asumate de omul religios, pătrunderea în universul său spiritual înseamnă, în ultimă instanță, o mai bună cunoaștere generală a omului. Este adevărat că stările asumate de omul religios al
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
Prima conferință a ținut-o Antero de Quental și e intitulată: "Cauzele decadenței popoarelor peninsulare în ultimele trei secole". Augusto Soromenha a vorbit despre "Literatura portugheză contemporană", Eça de Queiroz despre "Realismul în Artă", iar Adolfo Coelho - profesor, poligraf și etnolog - despre "Chestiuni de învățămînt". A cincea conferință a ținut-o evreul Salamao Saraga despre "Istoricii critici ai vieții lui Iisus", și a provocat un scandal atât de mare încît Guvernul, cu toata apatia sa obișnuită, a fost silit să interzică
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]