926 matches
-
corespund acestor categorii. Din poziția ei recentă față de întreprindere, etnologia franceză ne propune așadar o configurație ușor diferită. Într-adevăr, într-un moment în care sociologia rurală, îmbrățișând deci evoluțiile majore ale societății franceze, vedea în agricultor un nou întreprinzător, etnologia rurală rămânea foarte atașată de colectarea formelor trecute și așa-zise "tradiționale" ale vieții țărănești. În anii optzeci, iruperea și ea precoce a unei antropologii urbane pe teren francez va remania aceste direcții bine însușite și va introduce noi opțiuni
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
ca și în mediul rural studiul meseriilor surghiunite la periferia industrializării: negustorii ambulanți, fierarii satului, tocilarii, luntrașii fac obiectul unor abordări esențialmente folcloriste, axate pe rămășițele unei lumi dispărute, persistența acestor tehnici și a structurilor sale simbolice. Un alt curent, etnologia culturală a populațiilor muncitoare, inspirat la început de Chombard de Lauwe, va conota cu și mai multă precizie întreprinderea, determinând ulterior degajarea interacțiunilor dintre noțiuni precum cele de "cultură tehnică", "cultură locală" și "cultură de întreprindere"58. Accentul va fi
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
mijloc, arată la un alt nivel că întreprinderea în globalitatea și complexitatea ei pare aici oarecum eludată. Ancheta etnologică în întreprindere Aceste itinerarii hexagonale și "exotice" ne ajută să înțelegem, cât de dificile, sinuoase și mereu deviate sunt legăturile dintre etnologie și întreprindere. Anii optzeci pun în scenă fremătări care se vor stinge în parte pe terenul francez în deceniul următor, perioadă în care se vor înmulți cercetările multidisciplinare finanțate de organismele internaționale și privitoare la întreprinderile din sud. Chestiunile epistemologice
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
perioadă în care se vor înmulți cercetările multidisciplinare finanțate de organismele internaționale și privitoare la întreprinderile din sud. Chestiunile epistemologice rămân însă neschimbate; voi schița un tablou rapid al acestora în cele ce urmează. Pe lângă aceasta, trebuie să vorbim de etnologie "a" întreprinderii sau în întreprindere, pentru a relua o problematică majoră a antropologiei în raport cu orașul. Dacă vom înclina pentru denumirea "etnologie a întreprinderii", este cu scopul de a insista asupra dimensiunii metodologice pe care o presupune un atare proiect, care
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
însă neschimbate; voi schița un tablou rapid al acestora în cele ce urmează. Pe lângă aceasta, trebuie să vorbim de etnologie "a" întreprinderii sau în întreprindere, pentru a relua o problematică majoră a antropologiei în raport cu orașul. Dacă vom înclina pentru denumirea "etnologie a întreprinderii", este cu scopul de a insista asupra dimensiunii metodologice pe care o presupune un atare proiect, care se implantează într-un domeniu deja ocupat în mare de alte discipline din științele sociale, precum sociologia organizațiilor și sociologia muncii
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
științele sociale, precum sociologia organizațiilor și sociologia muncii. Aceste două subdiscipline spre deosebire de cercetările antropologice citate mai sus sunt complet cufundate în întreprindere, rupând într-o anumită măsură întreprinderea de societatea în care se desfășoară. Dacă suntem de acord să considerăm etnologia înainte de toate ca pe un dispozitiv metodologic specific și nu, de exemplu, ca pe cunoașterea unui tip de societăți definite prin esența sau geografia lor, poziție intelectuală care interzice prin ea însăși să gândim o etnologie a întreprinderii după exemplul
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de acord să considerăm etnologia înainte de toate ca pe un dispozitiv metodologic specific și nu, de exemplu, ca pe cunoașterea unui tip de societăți definite prin esența sau geografia lor, poziție intelectuală care interzice prin ea însăși să gândim o etnologie a întreprinderii după exemplul oricărei etnologii din lumea modernă se pune problema ca anterior pentru antropologia numită urbană de a defini liniile principale ale unei anchete etnologice în întreprindere. Cum vom vedea ulterior, când ne vom referi la diverse alegeri
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
toate ca pe un dispozitiv metodologic specific și nu, de exemplu, ca pe cunoașterea unui tip de societăți definite prin esența sau geografia lor, poziție intelectuală care interzice prin ea însăși să gândim o etnologie a întreprinderii după exemplul oricărei etnologii din lumea modernă se pune problema ca anterior pentru antropologia numită urbană de a defini liniile principale ale unei anchete etnologice în întreprindere. Cum vom vedea ulterior, când ne vom referi la diverse alegeri metodologice concrete, în acest domeniu sensibil
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
concrete, în acest domeniu sensibil nu vom putea să ne mulțumim cu a reproduce un mod de investigație cum a fost elaborat acesta la origine și cum, trebuie să adăugăm, ar dori-o cu ardoare directorii de întreprindere atrași de etnologie. După ce am îndepărtat un mimetism metodologic autosuficient și cu greu purtător al unei viziuni noi despre întreprindere, voi încerca să avansez câteva ipoteze metodologice. Etnologul e plasat, odată cu întreprinderea, în fața unui spațiu de edificare a raporturilor ierarhice actualizate în personalizarea
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
se modifică din nou la contactul reciproc, procesul central de structurare a grupului se oferă deci observației antropologice înainte de toate ca un moment de totalizare care trebuie abordat simultan în ansamblul parcursurilor și prelungirilor lui. Asemenea indicații programatice cu privire la o etnologie a întreprinderii relativ îndepărtată de studiile despre calificări, posturi de lucru, efectele sociale restrânse ale tehnologiilor etc. pot părea abstracte, chiar "utopice" și fără posibilitate de aplicare empirică. În realitate, punerea în practică a unei astfel de optici de totalizare
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
dea spre publicare "de bună voie", cum se obișnuiește. Aceste clauze de confidențialitate sunt oare compatibile cu exercițiul unei profesii implicând discuții științifice pentru a progresa? Două concepții, în acest sens, pot fi pe scurt opuse. Cea dintâi consideră intrarea etnologiei în sânul întreprinderii și "utilitatea ei socială" ale cărei modalități empirice sunt definite de comanditar, principalul interesat ca pe o șansă și o valorizare intrinsecă pentru cercetarea antropologică, determinată prin aceasta să participe activ la un proces de "modernizare" inevitabilă
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
se numără de exemplu faptul de "a diagnostica greva" -, există de mulți ani o dezbatere importantă plasată sub egida eticii. Astfel, în 1970, Asociația Americană de Antropologie, interzicând orice cercetare care nu putea fi făcută publică, frâna în mod considerabil etnologia în întreprindere; dar ea revenea asupra acestei linii de conduită în 1989, când accepta "proprietatea privată" a investigațiilor, reținând în același timp clauza de a nu aduce "prejudicii" persoanelor. Această noțiune de prejudiciu, împărtășită de multe asociații profesionale de antropologi
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
într-o "puritate" academică depășită este foarte puternică. Oare nu pot fi concepute niște alternative în funcție de care întreprinderea, ca orice câmp social (grupuri rurale sau urbane, rețele de sociabilitate, blocuri HLM etc.), să se deschidă etnologului fără stipulări excesive, sau etnologia, fără un control strict, s-ar putea dovedi periculoasă și perturbatoare pentru întreprindere? Aceste deliberări rămân în parte suspendate de evoluția ulterioară a cercetărilor etnologice în întreprindere. Totuși, o serie de experiențe, cum ar fi de exemplu cele făcute de
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
să lucreze cu miturile și modurile de legitimare ale transformărilor sociale. Ca sistem simbolic, întreprinderea încununează într-adevăr o serie de mutații nu numai interne sferei proprii, dar care se extind la toate câmpurilor sociale exterioare, cu intricații succesiv remaniate: etnologia este astfel invitată să se aplece asupra unei tulburări structurale globale și asupra legăturilor acesteia cu formele inedite de enunțare al căror eponim ar fi vocabula "întreprindere", și tocmai efectele reciproce ale acestor două paliere ale realității sociale se dovedesc
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
conjunctura contemporană, o bogăție și o foarte mare diversitate de fenomene sociale. Să mai adăugăm că natura însăși a transformărilor și a inovațiilor tehnologice îi îndeamnă pe antropologi să treacă de la o etnografie a muncii sau a "meseriei" la o etnologie a întreprinderii. Într-adevăr, apelul la competențe diversificate, la o relativă circulație a salariaților în interiorul întreprinderii, dispariția mai mult sau mai puțin rapidă a "corporatismelor" care se reflectă în pierderea auditoriului de către sindicate operează substituirea de către întreprindere ca matrice globală
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de vedere istoric în Occident cu dominația colonială. În alte contexte, ele se prezintă ca un invariant al efortului de legitimare a grupurilor dominante. Un motiv major în examinarea noțiunii de cultură în întreprindere și piață constă în faptul că etnologia se află în poziție de instanță de "adevăr" în explicațiile "culturale" privind aceste domenii, în vreme ce emitenții lor se situează voluntar sau inconștient la intersecția dintre științele sociale și gestiune: mai precis etnografia, ca regim de autentificare irecuzabilă, își regăsește aici
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
cărui contemporaneitate este evacuată și face loc unor ritualuri ale căror fundamente și resorturi se dovedesc absente. Pensionările și angajările oferă totuși o ocazie pentru regăsirea claselor de vârstă și inițierilor într-o continuitate afirmată cu situațiile îndepărtate privilegiate de etnologie; în observarea meselor luate la cantină, a "schimburilor" sau formulelor de rudenie construite în sistem închis, această continuitate e țesută din nou cu răbdare și migală. Două caracteristici se degajă din această "etnografie" a întreprinderii, surprinzându-i pe nenumărați sociologi
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
inițiate de două decenii încoace sub efectul evoluțiilor societale notabile (câmpuri rezidențiale urbane, migrații, SIDA, mișcări asociative, întreprinderi etc.); un proces de internaționalizare marcat de un grad de abstractizare mereu mai ridicat se pretează în fapt deosebit de greu la metodele etnologiei. Din aceleași rațiuni, elaborarea sa ca problematică autonomă, ruptă de funcționările microsociale și de reprezentările endogene, ar fi imposibil de ajustat. Pentru a evita însă o denegare a realului, trebuie să încercăm să înțelegem ca pe un cadru global obiectivat
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
orașului Brazzaville 85 nu a trezit prea multe vocații în rândul generației următoare de etnologi. O timidă revenire a antropologiei urbane se observă către mijlocul deceniului al șaptelea, în ce privește atât contextele așa-zis "exotice", cât și Franța. În privința terenurilor franceze, etnologia urbană se implantează îndeosebi în jurul unui grup de cercetători constituit sub impulsul lui Gérard Althabe 86. Acest grup își ia numele de Echipa de cercetare în antropologie urbană și industrială (ERAUI): și aici, termenii "industrial" și "urban" nu sunt disociați
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
acest caz, accentul este pus pe articularea dintre muncă și ansamblul relațiilor din afara muncii situate în context urban sau făcând legătura între orașe și lumea rurală. În lumina acestor inițiative desigur, tardive, dar care datează astăzi de douăzeci și cinci de ani etnologia industrială se prezintă, și acum, ca fiind extrem de puțin dezvoltată și destul de disparată. Alterizare și folclorizare Obiectul foarte general al etnologiei este de a observa și analiza formele actuale, conjuncturale adică, de elaborare a vieții sociale. Maurice Godelier insistă asupra
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
între orașe și lumea rurală. În lumina acestor inițiative desigur, tardive, dar care datează astăzi de douăzeci și cinci de ani etnologia industrială se prezintă, și acum, ca fiind extrem de puțin dezvoltată și destul de disparată. Alterizare și folclorizare Obiectul foarte general al etnologiei este de a observa și analiza formele actuale, conjuncturale adică, de elaborare a vieții sociale. Maurice Godelier insistă asupra faptul că, spre deosebire de celelalte animale sociale, omul nu se mulțumește să trăiască în societate: el trebuie să producă societatea pentru a
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
studierea proceselor de producere a societății. În privința societăților contemporane de orice fel -, cine poate afirma că activitatea industrială 88 nu este un suport esențial de producere a societății, a raporturilor pe care oamenii le instaurează între ei? Totuși, lucrările de etnologie dedicate activităților industriale raporturi de muncă și de producție pe care le putem recenza rămân destul de rare. Mai mult, cele care privesc Franța sporesc anumite ambiguități. Există un acord unanim asupra faptului că studiile de etnologie și cu atât mai
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
ei? Totuși, lucrările de etnologie dedicate activităților industriale raporturi de muncă și de producție pe care le putem recenza rămân destul de rare. Mai mult, cele care privesc Franța sporesc anumite ambiguități. Există un acord unanim asupra faptului că studiile de etnologie și cu atât mai mult de etnologie urbană și industrială au ca obiect analiza situațiilor contemporane și că acestea din urmă sunt produsul unei istorii locale articulate pe o conjunctură globală. Antropologia nu are așadar nicio înclinație specială spre a
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
industriale raporturi de muncă și de producție pe care le putem recenza rămân destul de rare. Mai mult, cele care privesc Franța sporesc anumite ambiguități. Există un acord unanim asupra faptului că studiile de etnologie și cu atât mai mult de etnologie urbană și industrială au ca obiect analiza situațiilor contemporane și că acestea din urmă sunt produsul unei istorii locale articulate pe o conjunctură globală. Antropologia nu are așadar nicio înclinație specială spre a se închide într-un trecut ale cărui
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
din moment ce îndeplinesc două condiții: se ocupă de mediile "populare", care sunt în continuare privite ca un fel de garant al culturilor locale; sunt utilizate pentru a colecta cu multă migală elemente precise, descriptive, de viață cotidiană, rituri, credințe, sărbători. Fracțiunea etnologiei consacrată altădată lumii rurale și folclorului s-a extins la cartierele muncitorești, așadar la lumea urbană. Tendința ei actuală este de a-și deplasa obiectele către periferiile și marginile sociale alogene. De la meseriile vechi, artizanale, a început să se intereseze
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]