582 matches
-
moderni ca Ion Barbu sau Mateiu Caragiale într-o sublimare (după expresia istoricului mentalităților Sorin Antohi) prin care balcanismul românesc apare ca o valoare paradoxală, oximoronică: abjecție sublimă, umilă măreție etc. Acest al doilea strat, adolescentin, frământat și excesiv al etosului balcanic a reușit, într-o scurtă perioadă istorică, să răstoarne utopia multiculturală și tolerantă din stratul inițial. Comunitatea s-a spart în bucăți și fiecare diferență, până atunci abia observată, dintre popoarele ei a devenit prilej de întărire a coeziunii
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
zen, iar această influență a conferit o mare popularitate budismului chinez, atât printre oamenii de rând, cât și printre intelectuali. În timpul dinastiei Song, înțeleptul confucianist Zhu Xi, într-un efort concentrat de a reînvia și a reînnoi filozofia confucianistă ca etos național, a împrumutat în continuare multe dintre doctrinele fundamentale ale taoismului filozofic pentru a formula ceea ce a ajuns să fie cunoscut sub numele de „neoconfucianism”. Astfel, cu învățăturile superioare ale taoismului încorporate în budismul chan și în neoconfucianism, doar elementele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
cazul lui Lyotard, apărarea drepturilor celuilalt este legată de idealul "unei comunități globale a discursului" care are câteva paralele cu poziția lui Habermas referitoare la etica discursivă și democrația cosmopolită pe care unii o privesc ca pe o prelungire a etosului democratic radical care există în lucrările lui Marx (Carver 1998). Lyotard (1993) susține că toate ființele umane au dreptul egal de a-și "institui comunitatea prin contract", utilizând "rațiunea și dezbaterea". Însă, împotriva lui Habermas, Lyotard subliniază pericolele inerente în
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
idei universale, dar să recunoască diferențele (Shapcott 2000b, 2001). Într-un asemenea cadru, loialitățile față de statul suveran sau față de orice altă formă de asociere politică nu pot fi absolute (Linklater 1998: 56; Devetak 2003). Recunoscând diversitatea legăturilor sociale și morale, etosul unui "cosmopolitism subțire" încearcă să multiplice tipurile și nivelurile comunității politice. Trebuie observat, totuși, că acest lucru nu înseamnă că datoriile față de umanitate sunt mai importante decât toate celelalte. Nu există o "ierarhie morală" fixă într-un cadru de "cosmopolitism
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
politice, sunt văzute de postmodernism drept rezultate contingente din punct de vedere istoric, și extrem de ambigue (Ashley și Walker 1990). Ca atare, ele nu au un statut transcendental. Ca o provocare adusă delimitărilor etice impuse de suveranitatea statală, etica postmodernă "etosul diplomatic", așa cum îl numesc Ashley și Walker nu este limitată spațial și teritorial. Ea caută să "facă posibilă practicarea riguroasă a acestei etici într-o sferă cât se poate de largă" (1990: 395). Nu ar trebui să existe nicio frontieră
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
cauzalități istorice de orice fel. Acolo unde această etică este practicată în mod riguros, nu este posibilă existența unei ordini totalitare." (1990: 395) Prin dezacordul său față de etica excluderii suverane, postmodernismul oferă o înțelegere a eticii detașată de limitările teritoriale. Etosul diplomatic este o etică "deteritorializată" ce se dezvoltă prin depășirea limitelor suverane. Această etică transgresivă se adaugă noțiunii deteritorializate de democrație avansate de Connolly. Cele două idei sunt subîntinse de o critică a suveranității statului ca bază pentru desfășurarea, organizarea
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
a politicii, una a cărei scop este lupta pentru sau în numele alterității, și nu lupta pentru a pune în umbră, a șterge sau a eradica alteritatea" (Campbell 1994; 477, 1998a: 191). Însă, așa cum a arătat Michael Shapiro (1998b: 698-9), acest etos ar putea să nu fie atât de diferit de etica kantiană a ospitalității ce încurajează toleranța universală a diferenței ca mijloc de reducere a violenței globale. Consecința luării în serios a criticii pe care postmodernismul o aduce totalității și suveranității
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
dintre noi, este absolut conștient de acest lucru. În practică, petrecem mult mai mult timp respingând cunoștințele decât Încercând să le acumulăm, și bine facem. Dar stă În natura oricărei societăți, și cu atât mai mult a uneia saturate de etosul științific și tehnologic, să ne bombardeze cu tot mai multe cunoștințe - și să catalogheze orice punere a lor la Îndoială, sau orice respingere a lor, drept nepatriotică și imorală. Arta și natura sunt Înrudite, ramuri ale aceluiași copac; Înrudire care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
latura fericită a existenței În codru este mai mult un element al baladelor și povestirilor elisabetane și de mai târziu decât al celor timpurii. Probabil că nu este o coincidență că atât primul mare val de „Împrejmuiri“, cât și apariția etosului puritan au avut loc În perioada elisabetană. Primele semne ale unei convertiri rebele și nereligioase de la frica de natură la Îndrăgirea ei au apărut tot atunci. Decorul și temele pastorale ale unor piese shakespeariene - descrierea unor exiluri, nu Întru totul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
sa (inclusiv noul președinte american) ca fiind prea tineri pentru a fi fost implicați în mișcarea drepturilor civile (vezi CIVIL RIGHTS MOVEMENT) sau în protestele împotriva Războiului din Vietnam, dar suficient de aproape de acele momente pentru a fi influențați de etosul perioadei. Problema este că Douglas Coupland (vezi mai jos) are propria teorie (și un roman de succes) despre Generația X, care ar urma Generației Jones, doar că Coupland din Generația X este născut în același an cu Obama din Generația
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
materialistă pare să îl preamărească. În anii șaizeci, Ginsberg devine una din figurile iconice ale contraculturii (vezi COUNTERCULTURE), invitând la continuarea pașnică a luptei mișcării pentru drepturile civile în perioada când opțiunea violenței devenise extrem de puternică. O contribuție importantă la etosul anilor șaizeci o constituie și popularul slogan FLOWER POWER, inventat de fostul personaj marginal, viitorul membru al prestigioasei American Academy of Arts and Sciences, Allen Ginsberg. GLOBALIZATION Globalizarea se referă la extinderea și intensificarea proceselor de integrare culturală, economică, socială
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
ți publice, precum cele ale lui Pericle, din discursul funerar care îi este atribuit de c]tre Tucidide - continuă s] atribuie o valoare primar] statutului și realiz]rilor individuale. Dezvoltarea eticii grecești poate fi v]zut] că o reflecție a etosului expansiv și individualist asupra cerințelor de a aborda un comportament de colaborare, sugerat de instituțiile politice ale cet]ții-stat. Ceea ce încearc] s] ilustreze este c], în final, nu există nici un conflict între cele dou]. Credință lor în rațiune își avea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Richard DeGeorge „mitul afacerilor amorale” - persist] nu numai printre cei suspicioși sau printre filosofii de formație socialist], dar chiar și printre oamenii de afaceri. Astfel, prima sarcin] a eticii afacerilor este eliminarea unor mituri și metafore negative care nu servesc etosului fundamental care face posibile afacerile. Fiecare disciplin] își are propriul vocabular care o glorific]. Politicienii vorbesc despre „serviciul public”, în timp ce doresc acumularea de putere personal], avocații ne ap]r] „drepturile” în schimbul unor sume frumoase, iar profesorii își descriu muncă în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care, avându-l ca fondator pe E. Neculau, a funcționat între martie 1928 și februarie 1936. Fie că s-au numit școli populare, școli superioare țărănești, școli de masă sau chiar universități populare, ele au trezit conștiințele, au adus un etos nou al demnității spirituale în viața satelor, fiind un factor de progres moral, civic, economic și cultural (Neculau, 2004, p. 199). Putem concluziona că această a doua perioadă (cu apogeul în perioada interbelică) a reprezentat un moment de vârf în ceea ce privește
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
care, avându-l ca fondator pe E. Neculau, a funcționat între martie 1928 și februarie 1936. Fie că s-au numit școli populare, școli superioare țărănești, școli de masă sau chiar universități populare, ele au trezit conștiințele, au adus un etos nou al demnității spirituale în viața satelor, fiind un factor de progres moral, civic, economic și cultural (Neculau, 2004, p. 199). Putem concluziona că această a doua perioadă (cu apogeul în perioada interbelică) a reprezentat un moment de vârf în ceea ce privește
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
civilizație, cum ar fi cea ortodoxă, islamică sau japoneză, nu este posibilă cu adevărat; aceste zone se pot „moderniza”, dar nu se pot „occidentaliza”. Anumite elemente de civilizație, cum ar fi cultura politică occidentală, individualismul sau atitudinile față de muncă specifice etosului catolic și protestant nu pot fi Însușite cu adevărat În perimetrul altei civilizații. În această idee, Huntington fixează pe hartă limitele civilizației occidentale. În estul Europei, el trasează o linie care include Finlanda, țările baltice, vestul Belarusului și al Ucrainei
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Începutul epocii moderne. Chiar și numai la nivelul mentalității tradiționale, fără a mai vorbi despre schimbările provocate de influența orașului sub impactul modernității, normele sale sunt greu de precizat, deoarece ele glisează continuu În spațiul dintre morala creștină „oficială” și etosul popular. În etica ortodoxă sau greco-catolică ale cărei precepte, difuzate săptămânal din amvon, marcau adânc mentalul popular, fidelitatea reprezenta nota definitorie a dragostei dintre bărbat și femeie, concepută Între frontierele unei stricte monogamii. „Să nu râvnești la muiearea de-aproapelui
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
în condiții de mai mare exigență și corectitudine a condus la micșorarea numărului anual de candidați la statutul de student. Consecința a fost aceea că intervenția statului pe piața învățământului superior a fost și mai mare (iar reacțiile împotriva acestui etos etatist au fost mai puțin decât firave). În sfârșit, în ultimii ani statul și-a păstrat controlul asupra alocării locurilor subvenționate către universități. Modelele prezentate mai devreme explică de ce această structură instituțională a finanțării învățământului superior în România conduce la
Bugetul de stat ca bun comun. Cazul finanţării învăţământului superior românesc. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu, Mircea Ţeca () [Corola-publishinghouse/Science/793_a_1823]
-
Gintei Latine” ... „Criza axiologică, urmare a crizei ecologice la care se adaogă influențele administrațiilor totalitare, prefigurează „omul nou”, dezumanizat, deviat comportamental psihosocial, diminuat afectiv”. Articolul și expunerea la simpozion continuă cu măsurile ce se impun: ... „Respectarea în procesul dezvoltării a etosului autohton, ocrotirea monumentelor naturii, istorice, de artă. ... cultivarea valorilor morale și etice într-o societate civilă descătușată re rigori conjucturale, civile”. (vol. XXIX pag. 274-275) La simpozionul din octombrie 1989 este dezvăluit sistemul de mistificare a realităților prin manevrarea datelor
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
în disputele religioase și respectul față de opțiunile religioase individuale sau colective 230. S-a argumentat că pluralismul presupune recunoașterea unei sfere non-statale, unde entitățile religioase și individuale sunt libere să aplice propriile standarde într-o direcție care se abate de la etosul societal predominant 231. În SUA, sensul autonomiei religiilor drept barieră în aplicarea drepturilor fundamentale a fost dezvoltat încă de la decizia Curții Supreme în cazul Episcopia Ortodoxă Sârbă c. Milivojevich în 1976: "pentru ca instanțele civile sa analizeze dacă acțiunile ecleziastice ale
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
nomenclaturii pot accede mai ușor la studii universitare decât copiii de muncitori, și încă și mai ușor decât copiii de țărani. Departe de a deschide vreo perspectivă înspre egalitarismul* proclamat, dezvoltarea industrializării pe baze mai competitive reclamă o întărire a etosului meritocratic: acum diploma devine mai importantă decât originea socială. Dinamica modernizării industriale bazată pe selecția celor mai buni candidați și valorizarea prestigiului intelectual ajunge puțin câte puțin să contrarieze exigența de egalitarism a masei salariaților. Caracterul excepțional al Solidarność* din
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
populație, caracterul național, morala și calitatea diplomației și a guvernului 20. Discuția despre putere se încheie cu o secțiune revelatoare, intitulată „Eroarea unui singur factor”, unde Morgenthau discută despre greșeala explicației monocauzale, fie ea fundamentată pe geografie, putere militară sau etos național 21. Discuția despre putere din Politica între națiuni este fascinantă datorită luminii pe care o aruncă asupra atitudinii lui Morgenthau față de posibilitatea unei științe politice. În timp ce atât Tucidide, cât și Machiavelli au încercat, în moduri diferite, să ofere măcar
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
către o imagine a haosului și a unui manager precipitat. Alte două caracteristici ale muncii managerilor o individualizează și mai mult. Munca managerilor se bazează aproape total pe comunicarea orală, chiar dacă materialul scris rămâne valabil. Aceasta face ca importanța factorilor etos și patos să crească în dauna factorului logos, calitatea factuală a revendicărilor și substanța argumentelor pierzându-și din valoare. Apoi munca managerului este dependentă de relațiile cu ceilalți, de dinamica acestora, precum și de trăsăturile lui de personalitate (îndeosebi de nivelul
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
au reînnoit practica etnografică printr-o regândire a disciplinei, au făcut obiectul unor critici dure (inclusiv Înainte de 1960, din partea structuraliștilor, cu excepția lui Claude Lévi-Strauss) și cu toate că li s-a opus argumentul că personalitatea se formează În egală măsură reacționând Împotriva etosului de grup și integrându-l, temele dezvoltate au continuat să influențeze cercetările antropologice, psihologice și filosofice. Unele opere cu caracter psihanalitic, cum sunt cele ale lui Erich Fromm sau Karen Horney, s-au inspirat de asemenea din tezele acestui curent
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
anumită situație de comunicare. Aceste descrieri trebuie să permită cercetătorului să definească profilul unei societăți date, modul său de a se prezenta În interacțiune, În raport cu un anumit număr de valori Împărtășite. Așa se va face distincție Între societăți cu un „etos” mai mult sau mai puțin distant sau apropiat, egalitar sau ierarhic, consensual sau conflictual, caracteristici ce se bazează pe un anumit număr de marcatori pertinenți. Până la urmă, aceste descrieri ar trebui să permită degajarea părții relative a universaliilor, precum și a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]