715 matches
-
În părul tău gesturile Mulțimea clocotește precum vegetațiile la cingătoarea pămîntului În gavanoasele nopții se amestecă licorile inimilor Și pe deasupra șovăie dansatoare pe sîrma privirii luna... Frecvența neobișnuită a ipostazei de spectator a eului liric, și Încă a unui spectator euforic și entuziast, În fața universului ce se dezvăluie generos și abundent privirii, În figuri ale etalării și acumulării precum cele amintite mai sus, avîndu-și corolarul În suita menționată de spații ale spectacolului, atrage, În ultimă instanță atenția asupra caracterului predominant festiv
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
acestei lumi a sărbătorii ca - după formularea lui Bahtin - „Împărăție utopică a comuniunii, libertății, egalității și abundenței”. Iar dacă urmărim „logica” internă a viziunii lui Voronca, remarcăm că, pe de o parte, există la el acea disponibilitate a Întîmpinării exclamative, euforice a lumii, plăcerea de a descoperi și identifica În ceea ce se vede Însemnele unei atari „comuniuni, libertăți, egalități și abundențe”, și - pe de altă parte - impulsul de a interveni În ordinea stagnantă a realului, În sensul dinamizării, „deschiderii”, transformării sale
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
deschide imaginația, escaladează ierarhiile, desființează frontierele dintre obiecte, trăiește, Într-un cuvînt, cu fervoare și teamă În lumea elementelor primordiale; celălalt se retrage din lumea fizică pentru a deschide, În alt plan, drum liber reveriei poetice. O reverie recuperatoare, consolantă, euforică... Poetul este, În această epocă de Începuturi, un profet și, În egală măsură, un logothet, un meseriaș al scrisului, un geniu și un scriptor. Un cercetător ieșean, L. Volovici, a urmărit Într-un interesant studiu (Apariția scriitorului În cultura românească
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
prisos. CÎnd o cîmpie plină de iarbă mi s-arată, Pe care ostenește vederea alergînd, Ș’a căria văzută de flori Împestrițată Se’ntunecă cu noaptea pe caru-i ’naintînd.” Odată cu căderea nopții, glasul nehotărît pînă acum, sedus de un peisaj euforic, intră și el În „negru mîhnirii”. Echilibrul precar: zi-noapte corespunde unui armistițiu interior fragil: acela dintre plăcere și suferință, dintre nădejde și jale. Trista și desfătătoarea vale dispare Înghițită ca o luntre de furtună. Introducînd, În finalul poemului, imaginea luntrei
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Anatolida). Locul ideal, deplin securizant, este așezat „sub tinda omnipotenței”, acolo unde se află tronul divinității. Dar acest spațiu-matrice este inaccesibil ca și spațiul adamian deschis În Imnul creațiunii: modele pierdute, teme, În poezie, de meditație tristă și de reverie euforică. În peisajul evului de cremene sînt, totuși, cîteva locuri care satisfac nesațiul lui Heliade și statornicește, pentru o clipă, nestatornicia, disponibilitatea lui. Am citat deja tabloul cîmpenesc din Zburătorul, cu acea senzație de vitalitate calmă, de liniște progresivă, de pace
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
și de intrigi ticăloase: „Ura-i Îmi era pace și dragostea-i osîndă, Rece-ntr-a ei mînie și foc cînd era blîndă; Ce-amestec și Într-Însa și-n mine volbora!” Se zice că În vis toate imaginile sînt euforice, atunci, mai ales, cînd visul se asociază cu zborul. Visul lui Heliade, pornit din tîmpla rațiunii indignate, naște „iazme”, multe iazme care trag imaginația În jos, o materializează. Însă În orice cădere este o nostalgie de Înălțare. La Heliade căderile
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
virtuți sporifice: „răcoritoare, adormindă, parfumată”. În limbajul facil mitologizant al lui Alecsandri, umbra este nimfa vicleană care atrage și dezmiardă cu farmecele ei discrete pe călătorii toropiți de cîntece și parfumuri („ea la sinul ei atrage călătorii fericiți”). În spațiul euforic al luncii apare un spațiu mai redus unde incertitudinile, dacă mai există, dispar cu desăvîrșire: poiana tăinuită. Lunca este un univers de armonii corupătoare, iar poiana tăinuită este inima lui. Aici se adună aristocrația luncii („floarea oaspeților”) pentru a asista
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
În care, neoprit, Se perde doru-n umbra amurgului mâhnit. Atunci zărește ochiul minunile din basme, Acele legioane de tainice fantasme Care-ntre zi și noapte apar În loc oprite Cu mantii lungi și albe de-a lungul Învălite.” Toate momentele sînt euforice pentru Alecsandri, orice ceas are partea lui de dumnezeire, cînd natura trăiește sub regim solar. Noaptea nu-i decît o scurtă odihnă. Pămîntul intră atunci sub vraja luminii stelare și poetul găsește argumentele necesare pentru a exprima starea lui de
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
celălalt timp, cosmic. CÎnd iubesc primii noștri poeți, care este ora favorabilă, minutul lor fericit? Heliade, CÎrlova, Grigore Alexandrescu au predilecție, am văzut, pentru seară. Cu cît Înaintăm În romantism, cu atît ora se deplasează spre o noapte complice și euforică. Conachi n-are propriu-zis preferință pentru un anotimp sau pentru o oră anumită. Lipsește dealtfel În poemele lui orice referință la rotirea anotimpurilor. Iubirea nu-i În funcție de schimbarea vremii. Înamoratul nu depinde de poziția astrelor. El iubește mereu, vara și
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
de fapt nici n-ar fi înțeles, persista deci în ținuta lui condescendentă, ca un învățător informîndu-se de soarta școlarilor săi. În vorbirea sa calmă și bonomă intra o nuanță de comizerație neintenționată, explicabilă prin inocența și prin temperamentul simplist euforic, evident în fața rumenă și mustățile întoarse galic peste buze. - Măi Ioanide, ce mai faci tu, ce mai învîrtești? Așa îl întîmpinase Oprescu pe Ioanide, care apărea ca un vagabond trăind din expediente. - Bine, bine, căută acesta să curme dialogul. - Ești
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
că nu ți-am vândut nici o carte. Se poate? Uită-te singur. Hagienuș se repezi la rafturi și căută operele pe care le văzuse în mâinile străine și le găsi la locul lor. Fața i se umplu de un râs euforic, imens. - Ai văzut? conchise Petrișor drăgăstos. Noi te iubim,numai dumneata n-ai milă de noi. Orientalistul era prea inteligent spre a nu pricepe cum stau lucrurile și de aceea acordă o porțiune de bani copiilor, promițând restul mai târziu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
nestăpânită de mișcare amplă exuberantă, pe spații largi. Bolnavul cântă, dansează, vorbește mult, se interrelaționează ușor cu persoanele din jur. Uneori se manifestă violent, agresiv mai ales dacă se simte contrazis, existând riscul actelor antisociale grave. Dispoziția este în general euforică, de optimism exagerat și evident nejustificat, alternând cu stări de furie și agresivitate. Pe plan cognitiv pot să apară idei delirante de tip expansiv (de bogăție, filiație etc.). 2) Agitația catatonică spre deosebire de cea maniacală, se desfășoară de cele mai multe ori pe
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
să moară. Această alternare dintre perioadele de manie și de depresie este manifestarea clasică a tulburării bipolare. Am discutat deja simptomele depresiei în detaliu, așa că urmează să ne concentrăm pe simptomele maniei. Stările celor aflați în faza maniacală pot fi euforice dar exaltarea este adesea amestecată cu iritare și agitație. O persoană spunea: "În principal, intervine o stare generală și intensă de bine. Realizez că această stare este iluzorie și trecătoare. În ciuda faptului că restricțiile sunt susceptibile să producă din când
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
aceste sentimente sunt absolut normale. Unele persoane pe care le veți întâlni vor fi arogante sau insensibile sau se vor purta în mod neprofesionist. Și acest lucru este normal. De partea cealaltă, vor exista momente în care vă veți simți euforic, plin de speranță, entuziasmat și încrezător în sine. De fapt, procesul de căutare a unui loc de muncă poate amplifica aceste emoții până la gradul în care vă veți dori să le „încapsulați.” Multe dintre persoanele cu care veți discuta sau
Managementul carierei. Ghid practic by Julie Jansen () [Corola-publishinghouse/Science/2058_a_3383]
-
găsit sănătatea căutată cu atâta disperare? Și dacă am inversa discursul și am gândi că atitudinea cea mai potrivită pentru a privi lumea sunt veselia, seninătatea sau curajul? În acest caz, am elabora o metafizică a posibilității creatoare, forțată, dar euforică. Am recunoaște că pesimiștii trăiesc bine datorită optimiștilor ridiculizați, că cei care se plâng de lipsa unei soluții Își Încasează pensia datorită celor care au crezut că ea totuși există și că scepticismul poate merge mână În mână cu acțiunea
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
nu veniseră la Campionatul european de fotbal (în Italia, la Milano, vorba românească este o obișnuință pe stradă). Relieful muntos e perfect valorificat. Observ că spectacolul oferit de români la Zurich și Berna a fost surprinzător: grupuri-grupuri, fără apucături golănești, euforici și "patriotici" au tulburat liniștea adâncă a orașelor locuitorii privind amuzați coloanele în deplasare. Unică a fost însă revărsarea de portocaliu olandez pe zeci de km, în cântec și încurajări ale echipei favorite. WC-urile ecologice (amplasate potrivit) au fost
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
confunda cu „beția” care este senzația psihologică datorată alcoolului. Cineva poate să aibă o alcoolemie foarte mare și să nu fie aproape deloc beat sau invers, chiar dacă în general cu cât am consumat mai mult alcool, cu atât suntem mai euforici. O altă diferență este următoarea: deși metabolismul alcoolului se produce în principal în ficat, el începe în realitate în stomac grație unei enzime 1 care oxidează etanolul. Numim această etapă „metabolism de primă trecere”. Cu cât este mai metabolizat alcoolul
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
debut, este dificil de diferențiat de o stare pasageră de criză, mai ales când manifestările se instalează de o manieră progresivă și insidioasă. Cel mai adesea adolescentul poate prezenta o labilitate deconcertantă a stării timice oscilând între depresie și exaltare euforică; face "crize de nervi", devine deosebit de agresiv cu frații și surorile sale și impertinent, fără motivație aparentă, cu părinții. în paralel se accentuează tendințele spre izolare; cu lungi momente de reverie. Suspiciunea unei stări psihotice este adesea întărită de
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
menite să-i susțină pe aceiași potentați insalubri, care au dus de râpă o țară cu asentimentul voios și inconștient al locuitorilor săi. S-a ajuns aici pentru că noi, cobaii din R.M., ne-am blocat nepermis de mult în trăirea euforică a stării de libertate: că puteam spune ce dorim, că am obținut în sfârșit permisiunea să ne clamăm frustrările în gura mare și să ne veștezim, impunitiv, adversarii, dar nu am conferit realității conținutul sloganurilor noastre. Cu alte cuvinte, libertatea
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
agenți pentru a dirija circulația, nici măcar treceri de pietoni sau semnale rutiere, după invazia automobilelor second hand era o adevărată aventură să traversezi strada (totdeauna în fugă), strecurîndu-te printre vaci, măgari, biciclete, mașini, într-o dezordine amețitoare. Un exemplu opus (euforic de această dată) ar fi invazia benefică de semne din spațiile "de trecere" ale marilor metropole (gară, aeroport) care încearcă să ofere în egală măsură semne funcționale și semne estetice, embleme ale naturii și ale culturii în care tocmai penetrăm
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
imagine/ limbaj, conținut/relație de comunicare și semiotică/științele comunicării. Într-adevăr, cunoașterea multiplelor limbaje (de la cel al sunetelor la codul tipografic, de la simbolistica culorii la limbajele de programare) devine astăzi o problemă culturală. Fie că ne situăm în perspectiva euforică a profetului canadian Marshall McLuhan privind fascinația și dominația galaxiei Marconi și nu a galaxiei Gutenberg sau pe linia lui Umberto Eco din Războiul falsului, care în capitolul emblematic intitulat Cogito interruptus prezintă inflația apocaliptică a simbolurilor și simptomelor, nu
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
reușitei" persuasiunii) ca act securizant și liberator de inhibiții și frustrări le va satisface. Publicitatea răspunde în acest fel unei duble exigențe: materiale (bazate pe un anumit produs) și afective (de compensare a unei frustrări prin remodelarea imaginii destinatarului, conotat euforic, valorizat pozitiv printr-o imagine de marcă). Datorită acestei duble vectorialități, publicitatea a fost considerată "studiul rațional al iraționalului uman" (A. Moles, 1973: 644). Iraționalul este reprezentat de comportamentul paradoxal al consumatorului care cheltuiește o bună parte a salariului pentru
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
a dimensiunilor și volumelor) și morfologic (în sens semiotic și ludic de poziționare a actanților umani și non umani: antropomorfizarea obiectelor și a "prestațiilor" lor, minimalizarea umanului redus la simplul rol de spectator al happening-urilor tehnicii etc.). Privilegiind valorile euforice (fericirea, bunăstarea, bucuria de a trăi la joie de vivre), mesajul publicitar diseminează valorile de integrare socială, de non contestare ale unei societăți de consum situate sub semnul conjuncției SI (cf. C. Noica, 1993: 160), al adiționării materiale permițînd identificarea
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
ale tranziției postcomuniste. * sistem închis (redus la lagărul comunist, separat de restul lumii prin cortina de fier) * sistem al liberei circulații a informației: free flow of information * sistem generator al unui discurs fatic * sistem generator al unui discurs referențial inițial euforic (1990) ulterior disforic, critic, în căutarea propriei identități sindromul Pirandello al personajelor în căutarea unui autor. Utilizînd opoziția semiotică funcție reprezentațională/ vs/funcție constructivă a limbajului (JM Floch, 1994:192) putem distinge presa referențială (a faptului divers, știrii) de presa
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Emile Benveniste îi revine meritul de fi distins cele două sisteme enunțiative: discurs /vs/ povestire (discours /vs/ récit), primul reprezentînd ancorarea în situația de enunțare (ego/hic/nunc), cel de al doilea absența unei asemenea ancorări. DISFORIC (în opoziție cu euforic) Termenul negativ al opoziției euforic/disforic, destinat valorizării micro-universurilor semantice. ENUNȚ (în opoziție cu enunțare) Într-o primă etapă enunțul a fost opus enunțării ca rezultat (produs) al actului de producție lingvistică. Termenul nu desemna o unitate a textului de
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]