KorAP: Find »[drukola/base=eunuc & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...16 17 18 ...33 >

808 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648

fac acrobații de dormitor - pozițiile sunt împrumutate dintr-o carte imperială de iatac pe care mi-a găsit-o An-te-hai - însă nimic din ceea ce fac nu are efect. Majestatea Sa renunță. Expresia de pe chipul său îmi frânge inima. Sunt un eunuc. Zâmbetele lui sunt mai grave decât lacrimile. După ce adoarme, mă duc să-i instruiesc pe bucătari. Vreau ca Majestatea Sa să aibă o dietă mai sănătoasă, mai hrănitoare. Insist asupra legumelor proaspete și a cărnii după rețete ca la țară

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
și stă singur pe întuneric. De teama coșmarurilor, nu mai așteaptă cu nerăbdare venirea somnului. Îi este teamă să închidă ochii. Când nu mai poate îndura, se duce la mulțimea de documente, care îi sunt aduse în fiecare seară de eunuci: lucrează până la epuizare. Noapte după noapte, îl aud cum plânge de disperare. În grădină a fost adus un cocoș frumos, ca să-l trezească în zori. Hsien Feng preferă cântatul păsării în locul soneriei ceasurilor. Cocoșul are creasta mare și roșie, penajul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
mânată de dorința de a-l ajuta, încât ignor regula potrivit căreia unei concubine îi este interzis să afle despre treburile Curții. Împăratul e mult prea obosit și bolnav ca să-mi pese de restricții. Tocmai am ordonat decapitarea a doisprezece eunuci care au devenit dependenți de opiu, îmi spune într-o seară Majestatea Sa. Ce au făcut? îl întreb. Aveau nevoie de bani ca să-și cumpere drogul, așa că au furat din vistierie. Nu pot să cred că boala asta a invadat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
răcoros. Ca să evit suspiciunile, Hsien Feng îmi spune să mă deghizez în băiatul care se ocupă de cerneala și pensulele lui de scris. Îmi ascund părul lung sub o căciulă și mă îmbrac într-o robă simplă, dându-mă drept eunucul care prepară cerneala. Nimeni nu-mi acordă atenție; într-adevăr, mintea miniștrilor e atât de preocupată, că mă ignoră cu ușurință. Înainte de sfârșitul verii, plecăm din Yuan Ming Yuan și ne mutăm înapoi în Orașul Interzis. În urma perseverenței mele, împăratul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
nostru dormitor. Pentru mulți, a le fi acordată o audiență la împărat e cea mai importantă onoare din viața lor, iar Hsien Feng trebuie să se ridice la înălțimea așteptărilor lor. Detaliile ceremoniale sunt aproape sfârșit. În noaptea de dinaintea audienței, eunucii trebuie să facă o curățenie exemplară în palat. O muscă poate fi motiv de decapitare. Sala tronului este parfumată cu esențe și tămâie, iar covorașele pentru îngenuncheat trebuie așezate corespunzător. Înainte de miezul nopții, gărzile vin să verifice fiecare colțișor. La

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
despre moartea tragică a împărătesei Chu An. Când Hsien Feng mi-a descris-o cu cuvintele sale, povestea mi-a sunat plat, și chiar fals. El nu își amintea scena în care și-a văzut mama pentru ultima oară. „Nici un eunuc nu a stat afară ținând funia de mătase albă, ca să o îndemne să se grăbească.“ Tonul Majestății Sale era simplu și netulburat: „Mama m-a adormit, iar când m-am trezit mi-au spus că e moartă. N-am mai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
simtă asta cu adevărat; probabil că nu mai poate. Împăratul mi-a spus cândva că Orașul Interzis nu e nimic altceva decât o colibă de paie care arde în mijlocul imensei sălbăticii. Cărăușii ce poartă palanchinul urcă încet dealurile. În spatele nostru, eunucii cară o vacă, o capră și o căprioară, legate fedeleș cu funii. Poteca e alunecoasă. Uneori suntem nevoiți să coborâm și să mergem pe jos. După ce ajungem la locul strămoșesc, eunucii ridică un altar, pe care așază tămâie, mâncare și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
Cărăușii ce poartă palanchinul urcă încet dealurile. În spatele nostru, eunucii cară o vacă, o capră și o căprioară, legate fedeleș cu funii. Poteca e alunecoasă. Uneori suntem nevoiți să coborâm și să mergem pe jos. După ce ajungem la locul strămoșesc, eunucii ridică un altar, pe care așază tămâie, mâncare și vin. Împăratul Hsien Feng se înclină spre cer și spune același monolog pe care l-a mai spus de nenumărate ori înainte. Îngenunchind lângă el, mă dau cu fruntea de pământ

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
el, mă dau cu fruntea de pământ și mă rog ca tatăl său să arate îndurare. Nu demult, Hsien Feng a vrut să folosească porumbeii lui An-te-hai pentru a-i trimite mesaje în Ceruri tatălui său. I-a pus pe eunuci să înlocuiască fluierele cu bilețele adresate tatălui său, pe care le-a compus el însuși cu grijă. Evident, efectele au întârziat să apară. Sper că împăratul va fi capabil să-și îndrepte energia spre modalități mai practice. Întorcându-ne de la

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
cea sămânța stricată? Sămânța despre care mi-ați spus că nu va încolți? Palanchinul începe să se clatine și să se legene. Încerc să rămân nemișcată, dar este imposibil: împăratul Chinei nu e obișnuit să se abțină. Șeful cărăușilor și eunucul-șef Shim încep să discute. Se pare că șeful cărăușilor e îngrijorat pentru siguranța Majestății Sale și vrea să se oprească și să verifice, însă Shim știe exact ce se petrece. Cărăușul și eunucul se ceartă. Îmi cade un pantof

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
să se abțină. Șeful cărăușilor și eunucul-șef Shim încep să discute. Se pare că șeful cărăușilor e îngrijorat pentru siguranța Majestății Sale și vrea să se oprească și să verifice, însă Shim știe exact ce se petrece. Cărăușul și eunucul se ceartă. Îmi cade un pantof. Se rostogolește din palanchin și eunucul-șef Shim îl ridică, ținându-l în fața șefului cărăușilor, care în sfârșit înțelege. Cearta încetează. În acest moment, împăratul Hsien Feng atinge culmea plăcerii. Întregul palanchin se zgâlțâie

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
Se pare că șeful cărăușilor e îngrijorat pentru siguranța Majestății Sale și vrea să se oprească și să verifice, însă Shim știe exact ce se petrece. Cărăușul și eunucul se ceartă. Îmi cade un pantof. Se rostogolește din palanchin și eunucul-șef Shim îl ridică, ținându-l în fața șefului cărăușilor, care în sfârșit înțelege. Cearta încetează. În acest moment, împăratul Hsien Feng atinge culmea plăcerii. Întregul palanchin se zgâlțâie, iar Shim îmi pune delicat pantoful înapoi în picior. Sunt fericită că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
Ori de câte ori trecem unele pe lângă altele, expresiile de pe chipurile celorlalte doamne îmi spun gândurile lor, întrebându-mă din priviri: „Când?“ Știu exact ce se vrea de la mine. Însă mă voi retrage voluntar din fața afecțiunii Majestății Sale? Înainte de a-l mitui pe eunucul-șef Shim, patul meu a fost rece multe luni. Refuz să mă târăsc din nou, de bunăvoie, sub acele cearșafuri. La audiențe am descoperit că adesea cele mai bune soluții pot fi aflate chiar în cuvintele acelora care raportează problemele

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
cuvântul „însărcinată“. Am tot suferit de grețuri matinale în ultimele săptămâni, însă tot nu-mi vine să-mi cred urechilor. — An-te-hai! îl strig. Adu-mi mâna înapoi! După ceva agitație de celaltă parte a perdelei, umbra doctorului revine. Mai mulți eunuci îl conduc la scaun, și mâna îi este împinsă dincoace de perdea, în mod evident nemulțumită. Stă pe marginea patului meu cu degetele încovoiate înspre înăuntru, ca un păianjen. Nici c-ar putea să-mi pese mai puțin. Vreau să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
e grăbită, și fiecare cuvânt e rostit cu claritate: Venele și arterele Domniei Voastre strălucesc. Elemente minunate vă acoperă dealurile și văile... — Ce...? Ce înseamnă asta? întreb, scuturându-mi mâna. Umbra lui An-te-hai se contopește cu cea a doctorului, și eunucul îmi traduce cuvintele acestuia. Entuziasmul din vocea lui nu poate fi interpretat greșit: — Doamnă, sămânța dragonului a încolțit! Dau drumul mâinii lui Sun Pao-tien și de-abia aștept ca An-te-hai să desfacă perdeaua. Îi mulțumesc Cerului pentru binecuvântarea sa. În

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
veste. În ciuda „secretului“ meu, nu după multă vreme soțiile și concubinele imperiale află despre sarcină. Sunt copleșită cu flori, sculpturi din jad și felicitări. Toate concubinele fac efortul de a mă vizita. Cele care nu se simt bine, își trimit eunucii cu și mai multe daruri. În camera mea, cadourile se strâng în grămezi până la tavan. Însă în spatele fețelor zâmbitoare zace invidia și gelozia: ochii umflați sunt dovada plânsului și a nopților de nesomn. Știu exact cum se simt celelalte concubine

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
otrăvită. Visez trupul fără blană al pisicii, care plutește în puț. An-te-hai mă avertizează să fiu atentă de fiecare dată când beau un castron de supă sau fac o plimbare în grădină. E convins că rivalele mele și-au pus eunucii să slăbească bolovani sau să sape gropi în drumul meu pentru a mă face să mă împiedic. Când îi atrag atenția că exagerează, An-te-hai îmi spune o istorie despre o concubină geloasă care și-a instruit eunucul să desfacă o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
și-au pus eunucii să slăbească bolovani sau să sape gropi în drumul meu pentru a mă face să mă împiedic. Când îi atrag atenția că exagerează, An-te-hai îmi spune o istorie despre o concubină geloasă care și-a instruit eunucul să desfacă o placă de ceramică din acoperișul rivalei sale, astfel încât să alunece și s-o lovească pe aceasta în cap, lucru care s-a și întâmplat! Înainte de a mă urca în palanchin, An-te-hai verifică întotdeauna să nu fie vreun

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
mele de a făuri o Chină prosperă au fost sfărâmate de multe ori. Din ce în ce mai mult, nu mă pot împiedica să nu mă îndoiesc de capacitatea mea de conducător. Însă puterea mea nu întâmpină nici o rezistență în Orașul Interzis. Concubinele și eunucii sunt supușii mei credincioși. Nu încape nici o îndoială în această privință. Mă aștept ca voi să mă iubiți și să vă iubiți între voi. Doresc pace, mai ales între tine și Nuharoo. Orașul Interzis e poezie în cea mai pură

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
pa kua? Puteți afla dacă veți avea un copil de tip munte sau de tip ocean. Ca de obicei, An-te-hai își dă seama exact de ceea ce am nevoie. Îmi aduce un expert. — E cel mai reputat din Peking, îmi spune eunucul. A reușit să treacă de porți, pentru că l-am deghizat în gunoier. Ne închidem toți trei în camera mea și omul, care are un singur ochi, citește desenele de nisip pe care le-a trasat pe o tavă. Ceea ce-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
ridică bărbia spre tavan și își încruntă sprâncenele. Se strânge de nas și clipește. Din orbita-i goală se scutură o crustă gălbuie. Nu mai zice nimic. An-te-hai se trage mai aproape de el: — Iată răsplata pentru sinceritatea ta, îi zice eunucul meu, punându-i un săculeț cu tael-i în mâneca largă. Bărbatul reîncepe imediat să vorbească: — Întunericul înseamnă că venirea sa pe lume va arunca un blestem asupra unui membru apropiat din familie. — Blestem? Ce fel de blestem? îl întreabă An-te-hai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
Nuharoo, care e o budistă ferventă, eu nu sunt o persoană, religioasă și niciodată nu am luat în serios superstițiile. Toată lumea în Orașul Interzis pare a fi obsedată de ideea vieții de după moarte, punându-și toate speranțele în viața următoare. Eunucii vorbesc despre revenirea ca „bărbați întregi“, în vreme ce concubinele abia așteaptă să aibă propriii lor soți și copii. Viața de apoi face parte din studiile budiste ale lui Nuharoo. E o cunoscătoare în privința a ceea ce ni se va întâmpla după moarte

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
că sunt rea, mâna îi tremura, făcând-o să arate ca și cum era pregătită să mă lovească. Încerca să-și stăpânească tremuratul, dar până la urmă, a căzut pe spate și nu s-a mai putut ridica în capul oaselor fără ajutorul eunucilor ei. Asta nu a împiedicat-o să mă înjure: „Inculto!“, mi-a strigat. Nu am înțeles de ce a ales acest epitet: nici una dintre celelalte doamne, poate cu excepția lui Nuharoo, nu era mai citită decât mine. Încerc să evit ochii lipsiți

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
Să-ți spun eu cu ce mi-am făcut griji din ziua în care am devenit consoartă imperială! Voi continua să-mi fac griji până în ziua în care voi muri! Luptându-se să-și țină firea, s-a ridicat cu ajutorul eunucilor. Cu ambele brațe ridicate în aer, părea un vultur ce-și întinde aripile ca să-și ia zborul de pe marginea unei stânci. Noi nu îndrăzneam să ne mișcăm. Nurorile - Nuharoo, eu, doamnele Yun, Li, Mei și Hui - îi înduram discursul gălăgios

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
despre dragostea mea pentru cunoaștere sau s-ar fi deranjat să afle sursa blestemului. Privind-o pe patul de moarte, sunt lipsită de remușcări. Nu văd nici o compasiune nici în ochii celorlalte, cu excepția lui Nuharoo. Toată lumea are o expresie împietrită. Eunucii tocmai au terminat de ars hârtia de paie în hol, și acum mulțimea e condusă afară pentru a arde și mai multă hârtie. În curte se instalează palanchine, cai, trăsuri, mese și vase de toaletă în mărime naturală, cu figurine

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]