558 matches
-
HOTĂRÂRE nr. 530 din 30 iunie 1999 pentru aprobarea organizării la București, în perioada 5-6 iulie 1999, a primei reuniuni a comitetelor N.A.T.O. pentru transporturi, la care participă statele membre ale Consiliului Parteneriatului Euro-Atlantic Articolul 1 Se aprobă organizarea la București, în perioada 5-6 iulie 1999, a reuniunii comitetelor N.A.T.O. pentru transporturi (terestre, maritime și aeriene), la care participă, pentru prima dată, statele membre ale Consiliului Parteneriatului Euro-Atlantic, cu reprezentare la nivel de
HOTĂRÂRE nr. 530 din 30 iunie 1999 pentru aprobarea organizării la Bucureşti, în perioada 5-6 iulie 1999, a primei reuniuni a comitetelor N.A.T.O. pentru tranSporturi, la care participa statele membre ale Consiliului Parteneriatului Euro-Atlantic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124705_a_126034]
-
statele membre ale Consiliului Parteneriatului Euro-Atlantic Articolul 1 Se aprobă organizarea la București, în perioada 5-6 iulie 1999, a reuniunii comitetelor N.A.T.O. pentru transporturi (terestre, maritime și aeriene), la care participă, pentru prima dată, statele membre ale Consiliului Parteneriatului Euro-Atlantic, cu reprezentare la nivel de experți din țările membre ale Alianței Nord-Atlantice și statele partenere, inclusiv România. Articolul 2 Cheltuielile aferente activității prevăzute la art. 1 sunt, potrivit devizului estimativ cuprins în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre
HOTĂRÂRE nr. 530 din 30 iunie 1999 pentru aprobarea organizării la Bucureşti, în perioada 5-6 iulie 1999, a primei reuniuni a comitetelor N.A.T.O. pentru tranSporturi, la care participa statele membre ale Consiliului Parteneriatului Euro-Atlantic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124705_a_126034]
-
speranța și credința că reunirea Basarabiei (atât cât a mai rămas din Ea) cu România este posibilă, dar nu în cadrul UE, cum se preconizează. O altă problemă care mi-a reținut atenția este cea a urmărilor aderării României la structurile euro-atlantice, de la care românii, uitând zicala „La pomul lăudat să nu te duci cu sacul!”, aveau așteptări mai mari, crezând că, dacă merg cu Miorița prin capitalele europene, vor scurta drumul dintre aderare și integrare. Ne vom integra renunțând la individualitatea
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
cu morala statului în așteptare, împărțind timpul de la o pomană la alta, ceea ce înseamnă că ne îndreptăm încet, dar sigur, spre pierderea identității, topindu-ne în cazanul cu smoală al Europei. Pe de altă parte, momentul intrării noastre în structurile euro-atlantice coincide cu un reflux economic. cel puțin pentru Europa; valul progresului economic deplasându-se spre China, dar și spre America Latină. Se poate spune că trecem noi ca țară, la fel ca mulți alții, printr-o perioadă dificilă care are rădăcini
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
străini, în legătură cu salariile, care ar trebui să reprezinte cel puțin 1/3 din salariul practicat în țara de origine a investitorului. Ca să se întâmple așa ceva, în condițiile în care apărarea interesului național echivalează cu, cel puțin, o dizidență în structurile euro-atlantice, ar trebui să se urmeze exemplul hulitului Gaddafi, care, văzând cum se scurg bogățiile țării lui în buzunare străine, i-a chemat în fața lui pe cei cu poziții mai șubrede și le-a zis: „Dați atât, rămâneți, nu dați, vă
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
cele ale iredentiștilor și separatiștilor secuio-maghiari din inima țării nu este nicio legătură, se înșeală amarnic, iar dacă persistă în această greșeală, ori e atins de sindromul trădării (se poartă ca o floare la butonieră!), ori suferă de tembelism democratic euro-atlantic. Cei care sunt bântuiți de fantasmele hungarismului au avut totdeauna pe cineva în spatele lor: în 1940, când s-a cedat Ungariei hortiste o bună parte din Ardeal, au avut în spate Germania lui Hitler și Italia lui Mussolini, iar după
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
național Avram Iancu. Pentru cei mai mulți, sprijinul acordat de PD-L lui Vadim, să rămână în scaunul de vicepreședinte al Senatului, a fost o surpriză, în sensul că adică cum să se înțeleagă extremismul cu toleranța etnică și cu democratismul subțire, euro-atlantic, practicat de Traian Băsescu, Boc de Cluj și „Afrodita” care și-a scos din apa mării nominalizarea la postul de prim-ministru. Dacă președintele Băsescu n-a știut de înțelegere (să-l credem pe cuvânt) și Boc zice acum că
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
HarCov. Vizita asta, făcută cam în silă, mi-a amintit de pensionarul Bulă care, dacă ar mai fi fost activ, ar fi spus, cum a spus într-o altă împrejurare: „Asta ne mai lipsea, încolo avem de toate!” Fețele subțiri, euro-atlantice, de pe la televiziunile noastre, care ne țin lecții de învățământ politic non-stop, și-au manifestat indignarea că nu i s-a pus la dispoziția vizitatorului un aeroport pentru flota lui aeriană, că nu l-am întâmpinat cu covorul roșu și cu
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
la Bruxelles, precum și a doamnei Sarah Ludlow, consilier CEPS, pentru a participa în luna septembrie 2001 la reuniunea anuală a ambasadorilor români acreditați în străinătate și a prezenta în fața șefilor misiunilor diplomatice ale României expuneri pe tema integrării europene și euro-atlantice. Articolul 2 Cheltuielile ocazionate de prezență în România a celor 3 invitați, respectiv transport extern, cazare, masa și transport intern, în suma de 280.743.400 lei, se suporta din bugetul Ministerului Afacerilor Externe pe anul în curs, conform devizului
HOTĂRÂRE nr. 968 din 27 septembrie 2001 privind aprobarea acoperirii cheltuielilor de tranSport internaţional şi sejur pentru 3 invitaţi ai Ministerului Afacerilor Externe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137154_a_138483]
-
baza de sprijin o constituie și faptul că forțele politice din România, partenerii sociali și ceilalți factori cu influență în activitatea economico-productiva și-au exprimat voința și au ajuns la un consens cu privire la necesitatea integrării țării în structurile europene și euro-atlantice, în corelare cu particularitățile și prioritățile naționale de dezvoltare. . Creșterea competitivității industriei românești, ca obiectiv general al politicii industriale se bazează pe un ansamblu de măsuri care se referă în principal la: - cultivarea și stabilizarea unui mediu de afaceri viabil
HOTĂRÂRE nr. 965 din 27 septembrie 2001 privind aprobarea Politicii industriale a României şi a Planului de acţiune. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137450_a_138779]
-
INFORMAȚIONALĂ ÎN ROMÂNIA 2.1. Viziune generală Societatea informațională este un obiectiv al dezvoltării și nu un deziderat în sine, este o componentă esențială a programului politic și economic de dezvoltare și o condiție majoră pentru integrarea României în structurile euro-atlantice. Trecerea la Societatea Informațională este unul din obiectivele strategice ale Guvernului României pentru perioada 2001-2004 și una din condițiile de preaderare la Uniunea Europeană. O condiție esențială în procesul de creare a Societății Informaționale îl constituie existența și dezvoltarea continuă a
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 12 decembrie 2002 pentru promovarea noii economii şi implementarea societăţii informaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147153_a_148482]
-
TIC în noi produse și servicii, dezvoltarea sectorului TIC. 3. Creșterea calității vieții prin utilizarea noilor tehnologii în domenii precum: protecția socială, asistența medicală, educație, protecția mediului și monitorizarea dezastrelor, siguranța transporturilor etc. și pe această cale integrarea în structurile euro-atlantice și în Societatea Informațională Globală. 4. Consolidarea și dezvoltarea unei ramuri a economiei naționale care să asigure realizarea de produse și servicii competitive pe piața internă și externă, cerute de evoluția lumii contemporane. O ramură a economiei bazată pe produse
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 12 decembrie 2002 pentru promovarea noii economii şi implementarea societăţii informaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147153_a_148482]
-
Guvernului român, a Parlamentului și chiar a presei, care este considerată „câinele de pază a democrației” sunt frecvente. Ne gândim, cu multă seriozitate care este rațiunea pentru susținerea atât de acerbă a lui Traian Băsescu, de către acești conducători ai organismelor euro-atlantice? Când 88% din populația care a votat în România nu-l mai susține și îl vrea demis, de ce se luptă cei de la Bruxelles și Administrația americană să-l repună în funcție? În ceea ce privește problemele etnico-teritoriale, tot România este acuzată de diverse
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
ne depărtăm de aceste ținte proporțional cu neglijența noastră față de imediat: familie, comunitate proximă, de „gineceul” politic neinteresant. Cu alte cuvinte, suntem dominați de o gândire patriarhal-mesianică, adesea destrupată: așteptăm, destul de pasiv, să ne scoată din încurcătură „Tatăl” european sau euro-atlantic. Voi da alt exemplu simplu. Există lupte serioase pentru reducerea taxelor și impozitelor la orice, mai puțin la ceea ce reiese din Barometrul de Gen (Fundația pentru o Societate Deschisă, august 2000) că își doresc femeile: aparatură electrocasnică. Majoritatea româncelor scot
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
ulterior, a votat și România pentru destrămarea Tratatului de la Varșovia. "Memoria colectivă - rezultatul unor manipulări succesive" Nu cumva România este o națiune vulnerabilă, dovadă și aceste tratate prin care noi am cedat, sigur, pentru "un obiectiv pragmatic" - integrarea în structurile euro-atlantice? E timpul să renunțăm la abordări utopice pentru abordări realiste. Există o demagogie enormă, care nu are nici o legătură cu patriotismul. "S-a pierdut, s-a cedat"... Nu se pleacă de la realități. Demagogia ține de sfera politicului. Când e vorba
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
sau corsican, nici vreo parte din populație nu pretinde independență în cadrul vreunui nou stat"32. Din contra, se remarcă o deplasare a interesului spre valorile apusene, tot mai evidentă în ultimii ani, pînă la cvasiunanimitatea opțiunii pentru integrarea în structurile euro-atlantice. Nu e însă ușor de stabilit unde trebuie pus accentul, în dialogul cu alteritatea, pentru a nu submina specificul național. Este întrebarea ce se degajă din polemica, tensionată și vehementă, între Gabriel Andreescu și Octavian Paler, din care a rezultat
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
mentalități asistențiale, tocmai în ideea că "mitul statului-providență, statului-paternalist, statului-sinecurist trebuie să ia odată sfârșit"43. Poate că rediscutarea acestor teze în prezent ar putea creiona o dezbatere care ne lipsește, așa cum ne lipsește, după definitivarea dificilului traseu al integrării euro-atlantice, un nou veritabil "proiect de țară". Din nefericire, nu doar condiția intelectuală a lui Adrian Marino, aceea de ideolog al unui liberalism specific, care să depășească tarele maniheismului, a fost proiectată nejustificat într-o zonă a "marginalului"; la rândul lor
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
de ideile liberalismului, existente, deja, în politica lui Gorbaciov (perestroika și glasnosti). Promovat de Egor Gaidar, Andrei Kozârev, Anatoli Ciubais autorul proiectului de construire a unui imperiu liberal, misiune a Rusiei în secolul XXI77liberalismul susținea integrarea în instituțiile internaționale, inclusiv euro-atlantice, Rusia fiind considerată parte a civilizației și culturii occidentale. Consolidarea relațiilor cu SUA, acceptată ca fiind cel mai important actor pe scena internațională, inclusiv din perspectiva continuării preocupărilor privind reducerea arsenalului nuclear, făcea parte din politica externă din jurul anului 1993
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
unei noi ordini mondiale cu adevărat democratice. Dată fiind starea sistemului internațional, D. Medvedev a prezentat soluția Rusiei, sub forma a 5 principii propuse pentru Tratatul de securitate Europeană: existența unor norme clare în securitatea și relațiile internaționale în spațiul euro-atlantic (respectarea suveranității, integritate teritorială, independență politică a statelor), alături de toate celelalte principii stipulate de Carta ONU; reiterarea clară a faptului că recurgerea la forță sau amenințarea cu forța este inadmisibilă în relațiile internaționale; stabilirea unor garanții de securitate egale, astfel încât
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
sale naționale, în limitele dreptului internațional, va duce o politică externă pragmatică și rațională, care va exclude confruntările inutile, inclusiv noua cursă a înarmării. Potrivit Strategiei de Securitate Națională, pe termen lung, interesele naționale ale Rusiei vizează formarea în zona euro-atlantică a unui sistem deschis de securitate colectivă, bazat pe acorduri juridice eficiente. Rusia recunoaște importanța rolului O.N.U. și Consiliului de Securitate în stabilitatea relațiilor internaționale, precum și al cooperării reciproc avantajoasă a statelor, sprijinite pe instrumente politice civilizate de
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
de transformare a NATO, stabilind prioritățile pe următorii ani. Unul dintre elementele esențiale ale conceptului strategic din 1999 este acela de parteneriat, cooperare și dialog, care, pentru Alianță presupune continuarea politicii îndelungate de parteneriat, cooperare și dialog cu toate țările euro-atlantice democrate, în scopul menținerii păcii, promovării democrației, contribuției la prosperitate și progres, (...) abordare îndreptată către întărirea securității tuturor, nu exclude pe nimeni și ajută la rezolvarea diviziunilor care ar putea genera conflicte 203. De la începutul anilor 1990, politica nucleară a
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
țintă vreun stat. Dispozitivul nuclear servește, în egală măsură, intereselor Aliaților, țărilor partenere și ale întregii Europe. Astfel, forțele nucleare ale NATO sunt destinate să contribuie la pacea și stabilitatea Europei, evidențiind caracterul irațional al unui război major în regiunea euro-atlantică. Acestea fac ca riscurile agresiunii împotriva NATO să fie incalculabile și inacceptabile într-un mod în care doar forțele convenționale nu ar fi putut-o face. Apărarea colectivă acordată de dispozitivul nuclear al NATO este garantată tuturor membrilor Alianței, iar
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
interes general. Preocuparea pentru „soarta țării”, pentru viitorul românilor într-o lume ce cunoaște evoluții rapide și adesea surprinzătore este firească și onorantă, fie că ai rămas legat de „vatra străbună”, fie că ți-ai găsit un rost în spațiul „euro-atlantic”. În fond, nu spuneau strămoșii noștri latini: Ubi bene, ibi patria? (Unde este bine, acolo este patria). Altfel-zis, oriunde te-ar arunca valurile vieții, porți în suflet valorile locului și ale comunității tale (patria); acestea sunt garanția 90 participării active
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
interes general. Preocuparea pentru „soarta țării”, pentru viitorul românilor într-o lume ce cunoaște evoluții rapide și adesea surprinzătore este firească și onorantă, fie că ai rămas legat de „vatra străbună”, fie că ți-ai găsit un rost în spațiul „euro-atlantic”. În fond, nu spuneau strămoșii noștri latini: Ubi bene, ibi patria? (Unde este bine, acolo este patria). Altfel-zis, oriunde te-ar arunca valurile vieții, porți în suflet valorile locului și ale comunității tale (patria); acestea sunt garanția 90 participării active
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
adoptat cu oarecare naivitate, din care lumea pare să se trezească. Cum va fi el ajustat în viitor?... 5. Care sunt succesele cele mai notabile înregistrate de România și Europa de Est în ultimele două decenii? Integrarea în UE și în structurile euro-atlantice este un mare succes geopolitic, pentru că a pus țările Europei de Est pe harta lumii, sau măcar a Europei. Și pentru că, în ciuda criticilor pe care le putem adresa țărilor occidentale referitor la maniera în care își impun autoritatea asupra celorlalte
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]