576,846 matches
-
maladive și de manifestările morale însoțitoare, teritoriul de acțiune vast al Hortensiei Papadat-Bengescu, îndeajuns de puțin cercetat de proza românească, de până la ea. Pentru a caracteriza din unghi propriu literatura Hortensiei Papadat-Bengescu, pentru a defini "substanța nouă" a scrisului "marii europene", cum o numiseră participanții la discuția pe care i-o consacrase scriitoarei, în 1930, revista "Tiparnița literară", Eugenia Tudor-Anton găsește că este necesar să reexamineze opiniile exprimate anterior de critică și de unele să se delimiteze. Se delimitează astfel, printre
Noi cărți despre "marea europeană" by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/15269_a_16594]
-
îngropate în caldarîm, aceste două cartiere vor fi secționate de reduta unei linii de metrou ușor. Mai înaltă decît restul străzilor pe unde trece această linie va transforma într-un coșmar circulația din aceste oricum năpăstuite cartiere. În nici un oraș european ai cărui edili își respectă concitadinii nu s-au făcut asemenea proiecte. Trenuri de acest soi se folosesc pentru a lega orașul de suburbiile sale, dar nu taie orașul în cartierele sale cele mai populate. Ce nu se poate la
Bucureștiul tăiat de tren by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15309_a_16634]
-
atotputernice; în același timp însă, și termenul de Europa Centrală, care și-a trăit momentul de glorie o dată cu celebrul eseu al lui Milan Kundera (Tragedia Europei Centrale, 1983), este acum respins ca fiind prea izolaționist în această epocă a unității europene. Ideea unui spațiu de o natură specială, cu o evoluție proprie, în același timp în acord și în răspăr cu cea occidentală (căci Europa Occidentală nu și-a pierdut încă actualitatea, cel puțin nu în estul continentului), e totuși viabilă
Scurt popas în lumea de lîngă noi by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15314_a_16639]
-
fie la "bară", fie la mandat. Cu o majoritate în care Puterea și Opoziția și-au dat mîna, senatorii n-au vrut să audă nici de conflictul de interese pe care îl provoacă această dublă calitate și nici de recomandările europene. Altfel, parlamentarul român luptă oțărît împotriva corupției și nu scapă nici un prilej de a integra România în Uniunea Europeană, pe bani publici, în vizite de agrement sau de documentare.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15284_a_16609]
-
rațiune pe care o făceau acești intelectuali iluminiști". în ciuda faptului că nu există nici un monument al lui Struensee în Danemarca (de altfel, nici statuie a lui Guldberg nu se află), urmașii lui Struensee sunt azi răspândiți prin toate curțile regale europene: una din fiicele sale avea să se căsătorească, mult mai târziu, cu un rege danez (închizând astfel cercul), iar strănepoata a devenit soția împăratului german Wilhelm al II-lea, aducând pe lume opt copii, toți căsătoriți cu monarhi. Visul eternității
Istorie daneză by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15307_a_16632]
-
Ana-Stanca Tabarasi Integrare europeană Obor. îmi sar în față niște chivuțe strivite sub saci de rafie sintetică: "Cum ajungem la Europa?" ( Deși bănuiam că se referă la niște depozite en gros situate pe Șoseaua Afumați, o clipă m-am gândit la analizele lui Havel
Actualitatea by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/15329_a_16654]
-
etc., vezi în dreapta, peste câmp, aproape de tot, clădirea, ai toate șansele să nu pregătești din vreme virajul, fiindcă tăblița e modestă de tot, nici a zecea parte din uriașele reclame pe care le-ai înghițit până acum. Pe orice șosea europeană, ești avertizat de iminența aeroportului. Dar la noi, fără un ascuțit spirit de observație, pe șosea rămâi. De altfel, ce atâta zbor. Ce, pe jos nu-i tot aia?
Actualitatea by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/15329_a_16654]
-
polarizate între o dreaptă cu tendințe-ispite extremiste și o stîngă slabă, aproape inexistentă, inventată pentru a justifica virulența unei reacții ultranaționaliste, drapată în vocabularul idealist al "spiritualității". Pericolul e ca tocmai generația care a sfîrșit prin a realiza anumite virtualități europene și universale ale culturii române - e adevărat, mai ales în latura lor conservatoare, dar conservatoare în sensul bun al cuvîntului - să determine, datorită unei înțelegeri înguste, o reprovincializare a culturii române. Dar despre asta ar trebui discutat mai mult și
Matei Călinescu "În exil m-am simțit liber - într-o societate ale cărei reguli nu le cunoșteam" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15272_a_16597]
-
engleze. Întîmplările războiului, ascensiunea și extinderea comunismului îi motivează hotărîrea de a alege exilul. Se deprinde pe încetul cu surpările interioare și cu semnificația drumurilor de durată, care au însemnat retragerea de pe scena intelectualității românești și impunerea în mediile intelectuale europene și americane. Autor de proză și poezie, romanul Dumnezeu s-a născut în exil i-a adus în 1960 celebritatea. Trăiește o nemărginită risipire vitală, răspunzînd numeroaselor solicitări pe plan mondial, pe care le satisface în ritmul omului organizat, care
Sfîrșit de exil by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15321_a_16646]
-
experiența unui film hollywoodian; doi - pentru că e un vis atît de puțin probabil. Acum, ideea generică de "a lucra la Hollywood" este iarăși o capcană în care alunecăm cu toții, într-o veselie comună. Există cîteva formule în care un regizor european poate lucra la Hollywood. Și nu toate sînt atît de colorate precum par. Ideal, evident, este să vii în cetatea filmului cu o imensă notorietate cîștigată în altă parte și să obții, de la producătorul american, libertatea de expresie care, în
Nae Caranfil - Am filmat Filantropica în 42 de zile by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15358_a_16683]
-
nu sînt adeptul categoriilor abstracte: generație, școală de film, vîrstă. Regizorii care îmi vin în minte imediat, în sensul jocului pe care mi-l propuneți, sînt Charlie Chaplin, Fellini, Tarantino, Menzel, Billy Wilder, sînt morți, sînt vii, sînt diverși, sînt europeni, sînt americani și se adună toți, într-o bibliotecă a mea, personală, pe raftul numit, generic, "cineaști de suflet". Nu mi-a plăcut niciodată să mă consider port-drapel al vreunei generații, că o fi a mea, că o fi alta
Nae Caranfil - Am filmat Filantropica în 42 de zile by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15358_a_16683]
-
după. în acest prim capitol se discută despre sofistica lui Eugen Ionescu așa cum apare în Nu și în articolele publicistice din tinerețe, dar și în textele dramatice. Autorul se înscrie de bunăvoie și de la început în linia manieristă a culturii europene, în făcut, în artificial, și mai cu seamă într-un fel de amoralitate care-i permite jocul cu atitudini contradictorii. Eugen Ionescu e citit în paralel cu textele marilor sofiști și ceea ce noi percepem astăzi la suprafață ca fiind gestica
Țara rinocerilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15367_a_16692]
-
Coposu. Dar voluptatea cu care tot dl Iliescu îl lua peste picior pe fostul suveran, numindu-l cetățeanul de Hohenzollern, întocmai cum Robespierre pe nefericitul Capet! Și alte, vai, nu puține episoade de tristă, identică factură - să-i zic sud-est europeană? A socoti cu două măsuri, una pentru amici (oamenii tribului, cum spun niște subțiri intelectuali), și o alta pentru neprieteni, ce altceva reprezintă decât extremism? Ca unul care mă cunosc destul de bine știu că prima mea pornire este totdeauna instinctivă
Suntem în anul Caragiale by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15363_a_16688]
-
show care face vîlvă pe mapamond, ci doar împănat sau împăiat? De ce telespectatorul autohton nu poate vedea Oscarurile decît cu condiția să suporte să afle după cine e "leșinat" Andrei Gheorghe? Mi se pare incorect. Revenind la eveniment: două filme europene plasate la poli diferiți și-au disputat Oscarul pentru cel mai bun film străin: Amélie și No Man's Land. Primul: polul grației individuale, al umorului, al iubirii, al jocului, al efervescenței stilistice. Al doilea: polul istoriei tragice, al cinismului
Fenomenul "Amélie" și fenomene colaterale by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15379_a_16704]
-
2001, cel mai mare succes de public al anului, cu 8,1 milioane de intrări; un triumf datorită căruia cinema-ul francez a depășit, la el acasă, 40% din cota de piață! Căzînd Amélie, s-ar putea deduce că publicul european de la începutul mileniului trei caută o reevaluare a cotidianului, caută miracolul din burta banalului, caută, pe drumul umorului trăznit, sîmburele de sentimentalism și, pe drumul lucidității - sîmburele de vulnerabilitate... Amélie e o chelneriță în Montmartre, cu o viață banală, fără
Fenomenul "Amélie" și fenomene colaterale by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15379_a_16704]
-
U.E. Nu pentru că ar fi vreun agent sovietic și nici, cum se zice, nebun: ci pentru că e deștept. Un deștept care pentru a-și atinge scopurile n-ar ezita să arunce în aer planeta. Vadim știe că într-o lume europeană civilizată indivizii asemănători lui fac planton la unul din cele două stabilimente evocate de Eminescu în finalul "Scrisorii III" și nu conduc, în nici un caz, partide. M-aș bucura ca intelectualitatea românească, adică mințile vioaie care-au dovedit de nenumărate
Servește: Vadim. La preluare: Csurka by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15385_a_16710]
-
din revistă - La myhtologie asiatique et la légende africaine du Prêtre Jean - pornește în căutarea regatului paradisiac al Părintelui Ioan, plasat echivoc începînd din secolul al XII-lea în Asia sau în Africa. Exemplu binecunoscut al modului în care mentalul european și-a construit imaginea Orientului, legenda și diferitele ei interpretări sînt atent urmărite de Eugen Ciurtin care aduce în discuție o mai veche contribuție românească la această temă, cea a istoricului Constantin Marinescu, ale cărui ipoteze privind etimologia numelui Părintelui
Studii de istorie a religiilor by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15390_a_16715]
-
Viorica S. Constantinescu Multe dintre evenimentele care au zguduit lumea în ultimii ani, mai ales în ultimele șase luni, luînd pe nepregătite conștiința europeană, erau previzibile. Evident, previzibile pentru cei care încearcă, măcar intermitent, să privească prezentul și prin prisma trecutului. Cît despre trecut - ar trebui să începem cu unul foarte îndepărtat. Urmașii lui Ismael Biblia ne povestește cum că Sarai, nevasta lui Avraam
Imamul ascuns by Viorica S. Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15380_a_16705]
-
căutarea libertății, a misterului, a aventurii, în sfârșit a iubirii asociate cu haremul. În Orient trebuie să căutăm culmea Romantismului" scrie în revista "Athenäum" la 1800 Friedrich Schlegel. Numai că acest Orient al libertății și dragostei era doar o fantasmă europeană și nu avea mai nimic de a face cu realitatea. De altfel unii călători (ca Gérard de Nerval și Alecsandri) au reușit să se lepede de imaginile contrafăcute aduse din Europa, și să vadă Cairo, respectiv Tangerul așa cum erau în
Imamul ascuns by Viorica S. Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15380_a_16705]
-
nu pot să mor" (Teresa de Avila), ș.a.m.d.; martirajul din iubire (divină sau pentru o persoană ce amintește prin calitățile ei spirituale de divin) presupune asceză, suferință, boală. Excrescențe maligne În această super-civilizație arabă, perfect comparabilă cu civilizația europeană, au existat însă excrescențe maligne. Ignorate în mod suveran secole la rând, ele tind să-și ia, în zilele noastre, o anumită revanșă. Ismaeliții extremiști - pentru că despre ei e vorba, nici nu par a fi auzit de rafinamentele intelectuale ale
Imamul ascuns by Viorica S. Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15380_a_16705]
-
frică. El nu are nici o legătură cu creația, deoarece "dumnezeul ascuns" sau retras a creat inteligența universală, din care s-a născut sufletul universal, ce la rândul lui a creat ființele vizibile (astfel ne apropiem tot mai mult de ezoterica europeană din Evul Mediu și din Renaștere). Singurele creații vizibile perfecte sunt personificate de profeți; numai ei au voie să vorbească, ceilalți oameni trebuie să tacă și să se supună (Islamul înseamnă de altfel supunere). Sfârșitul lumii va fi declarat de
Imamul ascuns by Viorica S. Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15380_a_16705]
-
un bun teoretician ce a schimbat o întreagă viziune despre postmodernism. Te poți certa cu el, dar este strălucitor și original în ceea ce privește modernismul. Harold Bloom este opusul lui - pentru el, canonul este totul, dar nu este bine informat despre literatura europeană. Și neagă total literatura african-americană, feminismul și așa mai departe. Totuși, este un critic serios care are ceva de zis despre literatură. Știe extrem de multe despre romanticii englezi, iar The Anxiety of Influence este o carte de teorie valabilă și
Cu Marjorie Perloff despre Criza domeniilor umaniste by Cosana Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/15406_a_16731]
-
în termeni cît mai simpli, punct de plecare doar pentru o discuție asupra tradiției individualismului american față de doctrinele noastre sociale. Marius Jucan - Singurătatea salvată. O încercare asupra operei lui Henry David Thoreau din perspectiva modernității americane, Editura Fundației pentru Studii Europene, Cluj-Napoca, 2001, 192 p., f.p.
Proiectul unei culturi terapeutice by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15415_a_16740]
-
de echivoc în ceea ce privește semnificația acestui "vals" trist. În alt loc autorul vorbește despre "lobotomizarea" înfăptuită de sovietici, de asasinarea memoriei istorice și subminarea identității naționale românești, pledează pentru gîndirea eliberată de clișee și își exprimă opțiunea fermă pentru valorile democrației europene. Discursul său este echilibrat, serios și perfect adaptat realității culturale a momentului, nu ezită să taxeze "fatalismul nostru narcisiac", atitudinea "național-fetișizantă", complexele și prejudecățile de orice fel, idealurile utopice, lipsite de orice aplicabilitate practică. În ansamblu, atitudinea scriitorului este una
(Con)texte by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15387_a_16712]
-
adaptat realității culturale a momentului, nu ezită să taxeze "fatalismul nostru narcisiac", atitudinea "național-fetișizantă", complexele și prejudecățile de orice fel, idealurile utopice, lipsite de orice aplicabilitate practică. În ansamblu, atitudinea scriitorului este una eticistă, și prin permanenta raportare la contextul european, integratoare. Multe dintre cronicile sale sînt consacrate unor scriitori de peste Prut (Em. Galaicu-Păun, Leo Butnaru, Oleg Serebrian, Vladimir Bulat, Grigore Chiper, Tamara Carauș etc.), dar întîlnim, în egală măsură, numeroase articole despre autori nebasarabeni, din România (Octavian Paler, Andrei Oișteanu
(Con)texte by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15387_a_16712]