3,312 matches
-
cu volții divini procreația. Se bea vodcă din cupele tăcerii împietrite a blestemaților de copii sau se priza cenușa sufletelor arse în iad a strămoșilor care atomizau în codul lor genetic electronii mai scăpătați, își volumizau viitorul pe un iaht evadat din lanțul spiralat al ADN-ului, ca să acosteze pe țărmuri mai liniștite și să aștepte un alt dezastru. Mama 1 și Mioara 2 se amestecară prin mulțimea pestriță. Mioara 1 și Mama 2 se certau. Un cuplu spunea că viața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
și îi mulțumesc viitorului că mi te va reda și Mama se va evapora, pentru că vom fi numai noi doi, egoiștii care trăiesc pe cadavre de lumi: ale amintirilor, ale întâmpinărilor, rezistențelor, culorilor neînțelese, bemolilor vagabonzi din partitura dragostei, cifrelor evadate din ecuația cunoașterii, timpii din solzii timpurilor golite de refulări, pline de dezamăgiri, de... poate mâine, această flamură a speranței care, după cum se știe, nu va fi înfiptă pe crenelurile cetății cucerite, pentru că orice cucerire înseamnă o dezamăgire la pătrat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
aduce acasă pe românii lui din Siberia, cu Rusie cu tot, dacă se poate. Eram tânăr spuse Satelitu când am dislocat cătunul din pământul înghețat, elanii, mai mulți decât copacii, erau împușcați de soldați, nu pentru că vreun deportat încerca să evadeze legat cu metrul curelei de coarnele lor, ci pentru că prizonierii trebuiau să mănânce bine, ca să aibă forță la tractat și noi mâncam evadați fierți în fasolea lor multicoloră, iar rușii carnea divină de elan, așa cum divină era pentru ei fresca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
nu mai este vizibil. Cînd pierzi din vedere scopul, apar temerile și îndoielile. Ai idee ce fac mulți oameni pentru a scăpa de probleme? Își aleg alte scopuri. Este normal să apară probleme și în atingerea acestora și, pentru a evada din situația nou creată, este foarte probabil ca ei să stabilească mereu alte și alte scopuri. Drept urmare, este mai bine să îți stabilești țeluri mai înalte. Procedînd astfel, problemele nu-ți vor mai obstrucționa vederea. Nu vei neglija nici o clipă
Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]
-
cele mai bogate și mai dezvoltate țări din lume, iar oportunitățile bat la ușa oricui știe să le recunoască și să profite de ele. Cît despre familia noastră, dacă aceste oportunități nu apar, trebuie să le creăm noi, pentru a evada din condițiile actuale. Sărăcia este ca o paralizie insidioasă. Îți distruge dorința de independență, te jefuiește de bucuria oferită de lucrurile bune ale vieții și îți subminează spiritul de inițiativă. Ea face ca oamenii să devină ipohondri, speriați de critici
Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]
-
care le-aș putea trage din cele ce mi s-au întîmplat. În acest fel, reușesc să transform orice eșec într-o lecție. Notez și greșelile, pentru a nu le repeta. Vacanțele reprezintă totuși pentru mine un răgaz pentru a evada complet din rutina afacerilor zilnice. Este timpul pe care îl acord în exclusivitate mie și partenerei mele. La întoarcerea acasă, motivele pentru care aș vrea să fac un anume lucru îmi sînt mult mai clare decît la plecare. Sînt mult
Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]
-
și cum toți dorim s-o purtăm curată în fiecare zi, în fiecare zi trebuie s-o îngrijim, astfel vom respira în fiecare zi aerul Raiului. Așadar, destinul este dependent de proprietar. [...] Cel care se sinucide își pătează cămașa, pentru că evadând de pe scena vieții, își întrerupe rolul din actul piesei fără sfârșit, pe care este obligat să-l joace până la capăt, și astfel, în actul următor...“ Ideile „filozofice“ ale poetului sunt de fapt locuri comune ale discuțiilor de fiecare zi, din
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
și mai uimitoare: „De dorul tău, mai mare decât o diurnă / de bau-bau printre mestecenii / dedați la măsluiri de tiraje, / chem liliacul la fereastra securit.“ „Și câtă zarvă fac la semănat / vânzătorii de spray antilup / (extras din contradicție de stup).“ „Evadat din ceaunul cu rumeguș, / ochii mei singuri își scot / somnul cu penseta mov...“ La aceste ultime versuri, ne putem gândi o viață. Vasăzică, „evadat din ceaunul cu rumeguș“... Probabil, un ceaun mare, ca să încapă poetul. Dar de ce cu rumeguș? E
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
securit.“ „Și câtă zarvă fac la semănat / vânzătorii de spray antilup / (extras din contradicție de stup).“ „Evadat din ceaunul cu rumeguș, / ochii mei singuri își scot / somnul cu penseta mov...“ La aceste ultime versuri, ne putem gândi o viață. Vasăzică, „evadat din ceaunul cu rumeguș“... Probabil, un ceaun mare, ca să încapă poetul. Dar de ce cu rumeguș? E o metaforă pentru mălai? Și ochii... cum își scot ei somnul cu penseta? Nu-i doare? Să citim mai departe, poate că textul se
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
medalia de aur, ci dorim să-i împroșcăm cu noroi pe cei care o dețin. N-avem dorința de a face efortul capabil să ne propulseze, dar sîntem fericiți cînd îi putem tîrî în noroi pe cei care vor să evadeze din malaxor. Evident că nu cred în infailibilitatea reflecțiilor mele, dar o viață de atente observații mă îndreptățește să am un punct de vedere. Zilele trecute am văzut cum minți mizerabile încercau să întunece strălucirea celebrului medic Tinică. Cu amar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
și o iau de la capăt. Ieși și adulmecă primăvara păpădiilor coapte, primăvara melcilor însetați! Cămașa ascunde cât să descoase misterul. Privește! Văzul, comoditatea de a lua totul de-a gata, de a cuprinde cu privirea mereu alte margini, de a evada din spații, de a îmbrățișa îmbrățișatele, abandonatele, râvnitele, uitatele, destrămatele, desfăcutele, înmulțitele culori, contururi, forme. Vederea, cea mai infidelă simțire: Ia-mi, Doamne, lumina ce nu mi se cuvine și dă-o la o salcie sau la un crin frunza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
să rezumi realitatea într-un prezent punctual, concret, fără a forța măcar cu o intenție oglinda. Oglinda îți permite să te extinzi în voie pe măsura imaginației; curajul, frica, lașitatea întregesc confortul de a fi unul sau amplifică claustrofobia melcului evadat în lucernă. Petru aduna durerile două câte două, ca pe niște virtuți, reducând răbdarea de a fi unul la absurditatea de a o împarte la doi. Petru a scrijelit oglinda până a curs sânge albastru ca dintr-o rană deschisă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
în inima celui care nu uită drumul spre casă. La 4 dimineața, șotronul este plin cu rouă. Mâine poate o să plouă părinte, mâine ploaia mă va întoarce în nori. Am ucis portarul. Eu l-am convins pe nenea Matei să evadeze, eu i-am spus să-i bage hârtie igienică în gură și să-i pună căluș, să-l lege de calorifer, să stingă lumina, să-i ia cheile, banii, haina, ghetele. Portarul s-a împotrivit, nenea l-a spânzurat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
bage hârtie igienică în gură și să-i pună căluș, să-l lege de calorifer, să stingă lumina, să-i ia cheile, banii, haina, ghetele. Portarul s-a împotrivit, nenea l-a spânzurat de tocul ușii, eu am insistat să evadăm. Peste șotronul Geniei plin de rouă, alt șotron vinețiu, cu ochii ieșiți din orbite, cu buzele galbene de nicotină, cu mâinile noduroase și pline de negi, cu țigara arsă pe jumătate între degete miroase a hoit acest contur lăbărțat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
se băgă singur în căcat. 28 de zile arestat la Iași pe timpul tentativei din 14 decembrie '89 (împrăștia manifeste în care era scris despre niște portocale ce urmau să se vândă în Piața Unirii). Alte 40 internat la Socola (a evadat cu un pedofil pe care l-au împușcat băieții de la crimă organizată în Grădina Botanică). Școală militară abandonată (spărgea oglinzi la miezul nopții, crezând că poate păși dincolo). Liceul cu chiu, cu vai i-au pus în buzunar o repartiție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
din această poziție inițială. Cuvîntul principe trebuie înțeles în sensul de stat. În concepția lui Machiavelli, principele este statul, în timp ce oamenii, împinși de egoism, tind către inerție socială, statul reprezintă o organizare și o limitare. Individul tinde în permanență să evadeze, să nu se supună legilor, să nu plătească impozite, să nu meargă la război. Puțini sînt aceia eroi sau sfinți care-și sacrifică propriul eu pe altarul statului; toți ceilalți sînt, virtual, împotriva statului. Revoluțiile din secolele al XVII-lea
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
o fereastră prin care aș putea sări Într-o pivniță să mă ascund. Lasă-mă să fug! Weisz a dus cu el În Israel și foarte probabil În mormînt remușcarea că nu l-a lăsat pe băiat să Încerce să evadeze. Pentru că, În curînd, tatăl se trezi despărțit de nevastă și de copii. Stărui pe lîngă toți gardienii și slujbașii, ajunse pînă la temutul Sárközi Béla, comandantul ghetoului, plîn gîndu-i se și lui că trebuie să fie o greșeală În ridicarea
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
și fratele fetei căreia Îi făcea el curte și pe care avea să o ia pînă la urmă. Ioan suporta greu regimul de muncă forțată, se agita, se frămînta pînă cînd, fără să sufle cuiva o vorbă, prin iulie, a evadat. Trei săptămîni l-au vînat jan darmii pe acasă și pe te miri unde, ca, Într-un sfîrșit, să izbutească să-l Înhațe. L-au adus Înapoi la Havas Mezö unde, alături de alți evadați capturați și alți răzvrătiți, a fost
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
dezerteze pe capete. S-a pornit o debandadă de bătălie pierdută pe care n-o mai putea stăpîni nimeni. Unii se bucurau că vine sfîrșitul războiului, alții se văicăreau că-i vor jupui rușii. Deportații la muncă au Început să evadeze. Costin printre primii. Valeriu Ruba a rămas mai la urmă, reținut de reputația lui de căpetenie a rebelilor și, În consecință, de teama că, dacă va fi prins, risca mult mai mult ca alții. Rău a făcut că a Întîrziat
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
a haiducit, precum con frații săi din urmă cu cîteva veacuri, din pricina unei nedreptăți: Însușirea de către niște proaspeți bolșevici a unor produse destinate ca ajutor săracilor satului Odești din Maramureș. Denunțat ca „dușman al poporului“, a fost arestat, dar a evadat de sub escortă. Armurier fiind el de meserie, și-a făurit singur puștile și pistoalele cu care s-a retras În codri și cu care a hărțuit poterele comuniste. Se pare că, În afară de milițieni și de soldați secu, a lichidat doar
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
și la Îndemînă. Meșterii s-au Întors, au văzut că pendula umblă, bate bine ceasurile și jumătățile, drept care s-au oprit pentru plecare asupra unei zile de lucru cînd femeia să fie singură acasă. TÎnăra nevastă pur și simplu a evadat. Știa că ai ei se vor opune plecării, căci tare se temeau de depărtări. A lăsat sub un ștergar cîteva bancnote verzi și un bilet scris de unul dintre meșteri: „Mă duc la Gheorghe peste apa cea mare. Sfînta Fecioară
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
regimul responsabilității” și al credinței. Cât privește chestiunea dualismului ridicată de alți exegeți, trebuie spus că, în textele noastre, Iahve este văzut ca unic Dumnezeu creator. Schisma unor creaturi orgolioase provoacă și mențin răul. * Apăsați de istorie, apocalipticii tânjesc să evadeze din ea. Încă o dată, asistăm la un soi de revoluție antiprofetică. Istoria lăsată de Iahve pe mâinile nelegiuiților a devenit receptaculul murdar al „antiepifaniilor”. Devalorizarea istoriei are ca efect compensatoriu o evaluare excesivă a supraistoriei. Din această perspectivă (supraistoria: panaceu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
După încă vreo săptămână în care l-am ținut ascuns și îngrijit cum am gândit că e bine, a început să aibă o oarecare logică în vorbire. Mi-a spus în limba germană că îl cheamă Hans și că a evadat dintr-un lagăr de deținuți pescari de pe Obi, mult spre Nord. Cu multă nerăbdare și speranță l-am întrebat dacă nu a întâlnit sau auzit despre un grup de patru bărbați și doi băieți dintr-o familie ucraineană Cozmei. M-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
în moalele capului, ca din întâmplare, cu niște vorbulițe care nu cad prea bine la stomac... Amice, am auzit că-ți cam pute a fuștă... Atât mi-a zis; nimic altceva. Dacă de teroarea curelei am scăpat, n-am putut evada mult timp din mrejele unor otrăvite interogații epistemice: "Ce Dumnezeu înseamnă a fi depravat? Dar depravat mic?" Imaginația mea era atât de spăimos înflăcărată, încât am crezut că sunt un uzurpator al Universului. De teamă, n-am îndrăznit să întreb
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
această magie: am oferit întâlnirea cu propriul nostru sfârșit. Îl am pe Houdini la degetul mic. Știi cum și-a început Houdini, maestrul meu, cariera? I-a provocat pe polițiști, spunându-le că poate scăpa de orice cătușe, că poate evada de după gratiile cele mai sofisticate. Și chiar a reușit. Pe urmele lui Houdini, eu am reușit să găsesc cifrul cătușelor căsătoriei noastre, să ofer calea elegantă a evadării din celula aceea strâmtă în care se acumulase prea mult spleen conjugal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]