474 matches
-
lui Eminescu drept ,,cel mai de seamă reprezentant al orientării naționaliste în sociologie” (p. 81). Cu atât mai mult cu cât Maria Larionescu demonstrează dimensiunea organicistă a ideilor sociologice ale poetului, în consecință, ele aparținând unuia dintre curentele sociologice fundamentale, evoluționismul. Deosebit de fertilă este sugestia autoarei cu privire la analiza comparată a procesului de desprindere a individualității din conștiința comună la M. Eminescu, E. Durkheim și C. Stere. Viziunilor sociologice despre dezvoltarea capitalistă a societății românești li s-au alăturat ca alternative alte
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
El susține că violența, fiind periculoasă, trebuie să existe o puternică motivație determinată de recompensă intrinsecă și extrinsecă ce-l așteaptă pe atacator. Violența e doar instrumentul pentru a ajunge la recompensă. Eisner (2009) își bazează paradigma explicativă pe teoria evoluționismului care evidențiază faptul că violența reprezintă o strategie de adaptare cu succes. Și acest autor își aplică teoria explicativă la cele mai variate tipuri de violență, de la violența domestică, la bătăi între diferite bande, lupte sângeroase sau la genocid. Este
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
care vrea să le cucerească". În prima categorie trebuiau incluse: existența lui Dumnezeu, providența Sa, crearea lumii, spiritualitatea sufletului omenesc și nemurirea lui, originea divină a lui Cristos, natura divină a Bisericii Catolice și primatul Papei. Convingerile opuse erau: materialismul, evoluționismul (care neagă creația), raționalismul (care neagă tot ce e supranatural), indiferentismul și teosofismul. Puteau să apară multe teme care trebuiau contracarate în publicațiile catolice, însă ierarhia era cea care decidea care era strategia de urmat, iar pentru a înțelege asta
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
din 1868, este un text în egală măsură vizionar și pluristratificat, probând complexitatea intelectuală a pedagogiei junimiste. Pretextul unei campanii publice împotriva „fracționismului“ este utilizat pentru a formula două dintre argumentele care vor domina acțiunea ideologică, în deceniile care urmează: evoluționismul organic și refuzul fanatismului. Junimismul se distinge, întrun secol XIX european și românesc dominat de etatism și de voluntarismul utopic, prin această încredere în organicitate, ca alternativă la schemele gândite și impuse prin ucaz. Ca și în cazul lui Vasile
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
Modernizarea, sugerează Maiorescu, nu se poate fonda pe această reproducere a unor simulacre care nu au nimic în comun cu spiritul originar al instituțiilor emulate. Dezvoltarea este durabilă în măsura în care rămâne organică, asemenea unui dialog între contextul național și formele importate. Evoluționismul maiorescian este ostil acestei pedagogii iresponsabile ce acordă frazeologiei capacitatea de a edifica, din nimic, o lume de mucava. Dincolo de arhitectura pe care elitele locale o admiră se află profunzimea unui nivel de evoluție seculară ignorat în clipele de entuziasm
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
și corporațiilor, odată cu impunerea hegemoniei administrației centrale, individul este izolat în fața mașinăriei care controlează autocratic mersul întregii societăți. Suveranitatea statului se traduce prin mandatarea unei elite de a trasa drumul către viitor, fără ca individul sau comunitatea să poată interveni semnificativ. Evoluționismul junimist este contra acestei direcții pe care se fondează dogma modernității iacobine. Alternativa junimistă este hrănită, cum sa și notat, încă din epocă, de lectura și relectura tomului lui Bu ckley, Istoria civilizației în Anglia. Din textul lui Buckley, junimismul
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
Frunzele și fructele de carton, atârnate pe arborul dezrădă cinat al naționalității, nu sunt un produs organic, ci un artefact sterp, incapabil dea se regenera.<ref id=”1”>Eminescu, Opere, vol. XIII, Editura Academiei R.S.R., București, 1985, pp. 196-197.</ref> Evoluționismul eminescian, colorat de o patimă retorică străină oratoriei lui P.P. Carp, are în centru obsesia acomodării progresului cu realitatea istorică a națiunii. Fibra conservatoare tinde să privilegieze această legătură cu tradiția, iar Eminescu nu se poate rupe, nici un moment, din
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
lui P.P. Carp este îndatorat unei linii de reflecție care urcă până la 1870- 1871, atunci când Junimea alegea să intre în politica mili tantă. Acum, la 1914, ca și la 1871 sau 1884, gân direa lui Carp se sprijină pe pilonii evoluționismului, prudenței și criticii reformelor hazardate. Dema gogia politică și socială, încurajarea unui sentiment al urii de clasă sunt semnele unui timp de care junimismul nu poate decât să se delimiteze polemic. Panaceul votului universal, evocat cu religiozitate, se cere raportat
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
învățătura despre filioque și combaterea acesteia); 6. Crearea lumii nevăzute (introducere; originea îngerilor; natura și funcția îngerilor; numărul și ierarhia îngerilor; starea morală a îngerilor; îngerii cei răi sau diavolii; cinstirea îngerilor); 7. Crearea lumii văzute (referatul biblic; creaționism și evoluționism); 8. Crearea omului - antropologia creștină (originea omului; natura omului; omul ca protopărinte; sufletul omenesc - funcțiile și spiritualitatea sa; nemurirea sufletului-argumente; teorii cu privire la transmiterea sufletului; menirea omului); 9. Starea originară a omului - deosebiri confesionale; 10. Căderea omului în păcat (originea și
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
învățătură despre filioque și combaterea acesteia); 6. Crearea lumii nevăzute (introducere; originea îngerilor; natură și funcția îngerilor; numărul și ierarhia îngerilor; starea morală a îngerilor; îngerii cei răi sau diavolii; cinstirea îngerilor); 7. Crearea lumii văzute (referatul biblic; creaționism și evoluționism); 8. Crearea omului - antropologia creștină (originea omului; natură omului; omul că protoparinte; sufletul omenesc - funcțiile și spiritualitatea să; nemurirea sufletului - argumente; teorii cu privire la transmiterea sufletului; menirea omului); 9. Starea originară a omului - deosebiri confesionale; 10. Căderea omului în păcat (originea
ANEXE din 31 august 2004 cu privire la lista disciplinelor la care se sustine examenul naţional de bacalaureat pentru probele d), e) şi f) şi programele pentru disciplinele examenului naţional de bacalaureat din sesiunile anului 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
învățătura despre filioque și combaterea acesteia); 6. Crearea lumii nevăzute (introducere; originea îngerilor; natura și funcția îngerilor; numărul și ierarhia îngerilor; starea morală a îngerilor; îngerii cei răi sau diavolii; cinstirea îngerilor); 7. Crearea lumii văzute (referatul biblic; creaționism și evoluționism); 8. Crearea omului - antropologia creștină (originea omului; natura omului; omul ca protopărinte; sufletul omenesc - funcțiile și spiritualitatea sa; nemurirea sufletului-argumente; teorii cu privire la transmiterea sufletului; menirea omului); 9. Starea originară a omului - deosebiri confesionale; 10. Căderea omului în păcat (originea și
ORDIN nr. 4.786 din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
învățătură despre filioque și combaterea acesteia); 6. Crearea lumii nevăzute (introducere; originea îngerilor; natură și funcția îngerilor; numărul și ierarhia îngerilor; starea morală a îngerilor; îngerii cei răi sau diavolii; cinstirea îngerilor); 7. Crearea lumii văzute (referatul biblic; creaționism și evoluționism); 8. Crearea omului - antropologia creștină (originea omului; natură omului; omul că protoparinte; sufletul omenesc - funcțiile și spiritualitatea să; nemurirea sufletului - argumente; teorii cu privire la transmiterea sufletului; menirea omului); 9. Starea originară a omului - deosebiri confesionale; 10. Căderea omului în păcat (originea
ORDIN nr. 5.003 din 31 august 2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
învățătură despre filioque și combaterea acesteia); 6. Crearea lumii nevăzute (introducere; originea îngerilor; natură și funcția îngerilor; numărul și ierarhia îngerilor; starea morală a îngerilor; îngerii cei răi sau diavolii; cinstirea îngerilor); 7. Crearea lumii văzute (referatul biblic; creaționism și evoluționism); 8. Crearea omului - antropologia creștină (originea omului; natură omului; omul că protoparinte; sufletul omenesc - funcțiile și spiritualitatea să; nemurirea sufletului - argumente; teorii cu privire la transmiterea sufletului; menirea omului); 9. Starea originară a omului - deosebiri confesionale; 10. Căderea omului în păcat (originea
ANEXE din 31 august 2006 cuprinzand anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului educatiei şi cercetării nr. 5.003/2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
Literatură în 1944. A fost unul dintre creatorii literaturii daneze moderne. A scris povestiri remarcabile prin acuitatea percepției și expresivitatea stilului. A formulat o teorie, ce s-a dovedit contestabilă, a superiorității așa-zisei "rase gotice" și aceasta pornind de la evoluționismul darwinist. ""...pentru neobișnuita forță și fecunditate a imaginației sale poetice care este îmbinată cu o curiozitate intelectuală de largă cuprindere și cu un stil curajos și proaspăt"". Johannes V. Jensen s-a născut în 1873 la Farso în Himmerland (Iutlanda
Johannes Vilhelm Jensen () [Corola-website/Science/301449_a_302778]
-
naturii, în special a darwinismului. Vasile Conta a încercat să realizeze o sinteză materialistă a marilor descoperiri făcute de științele naturii în secolul al XIX-lea, elaborând o teorie generală a evoluției pe care a intitulat-o "Teoria ondulațiunii universale". Evoluționismul lui Vasile Conta are, în ansamblu, un caracter mecanicist, dar cu toate acestea, concepția lui conține și unele elemente dialectice. În domeniul sociologiei, Vasile Conta a suferit influența lui Herbert Spencer, adoptând necritic ""teoria organicistă"". A fost cel dintâi filosof
Vasile Conta () [Corola-website/Science/298676_a_300005]
-
colectiv, de un limbaj aparte, ca modalitate de comunicare; nu se poate fixa însă cu certitudine locul și data apariției omului pe Pământ. Drumul spre sapientizare, respectiv către Homo sapiens, multă vreme a fost interpretat, predilect și dominant, din perspectiva evoluționismului. Întemeiat, la un moment dat, pe ultimele descoperiri și cercetări în domeniul unor științe conexe istoriei, evoluționismul a susținut două importante elemente: Ca urmare, evoluția era considerată continuă și ascendentă, munca reprezentând un fir călăuzitor al acesteia; era contestată expresia
Antropogeneză () [Corola-website/Science/299070_a_300399]
-
și data apariției omului pe Pământ. Drumul spre sapientizare, respectiv către Homo sapiens, multă vreme a fost interpretat, predilect și dominant, din perspectiva evoluționismului. Întemeiat, la un moment dat, pe ultimele descoperiri și cercetări în domeniul unor științe conexe istoriei, evoluționismul a susținut două importante elemente: Ca urmare, evoluția era considerată continuă și ascendentă, munca reprezentând un fir călăuzitor al acesteia; era contestată expresia biblică a genezei omului, într-o încercare de laicizare a gândirii, în două variante: fie omul se
Antropogeneză () [Corola-website/Science/299070_a_300399]
-
plan conceptual, filosofic) au pus în evidență și alte posibilități de interpretare a genezei omului și a raportului acestuia cu mediul geografic natural. Conform noii ipoteze, evoluția este privită, în continuare, în ascensiune, dar în spirală și sinuoasă. Comparativ cu evoluționismul, nu se mai caută „veriga lipsă“ și nici un anume centru genic, chiar dacă Africa, prin descoperirile lui Leakey, rămâne încă în posesia celor mai vechi urme umane; este pusă în circulație ideea „centrelor genice“ și, de aici, a paralelismelor culturale și
Antropogeneză () [Corola-website/Science/299070_a_300399]
-
un suport. Surse post-aristotelice susțin că Anaximandru credea în existența unui infinit număr de lumi și ceruri. Teoria sa despre apariția vietăților și a omului, i-a determinat pe unii istorici să-l considere pe Anaximandru ca unul dintre precursorii evoluționismului, deși ideea enunțată de Anaximadru însuși este diferită. Astfel, el a afirmat că animalele au apărut din apă sau din mare (reiterare a principiului thalesian al umidității), dar omul "s-a născut întru început din viețuitoare de altă specie", deoarece
Anaximandru () [Corola-website/Science/299855_a_301184]
-
așa cum erau privite economia și ecologia la sfârșitul aniilor 1960, sunt aduse împreună elegant și, respectiv, fundamentat matematic și fizic de către Georgescu-Roegen. Contrar gândirii anterioare teoriei bioeconomice, care situa revoluția industrială și progresul tehnic de o parte a "baricadei", respectiv evoluționismul lumii vii și ecologia de cealaltă parte, economistul român vine cu o clarificare decisivă, având și conotații evidente de economie politică contemporană. enunță și demonstrează că, "pe de o parte, rezolvarea problemelor decisive ale mediului sunt strâns legate de progresul
Nicholas Georgescu-Roegen () [Corola-website/Science/299862_a_301191]
-
numărul 666 (""numărul diavolului"") sau că tehnologia aceasta ar permite controlul asupra cetățenilor de către organizații oculte. Aceste păreri nu sunt un punct de vedere al Bisericii Ortodoxe Române. Aceeași atitudine o manifestă o minoritate vocală de credincioși ortodocși față de prezentarea evoluționismului în manualele școlare de biologie, considerând că acesta contravine dogmelor religioase, în condițiile în care Biserica Catolică acceptă această teorie științifică (considerând-o o expresie a intervenției divinității). Alte opinii critice vizează afacerile BOR și faptul că aceasta deține o
Biserica Ortodoxă Română () [Corola-website/Science/297782_a_299111]
-
dezvoltarea craniului pornește din vertebre. În anul 1789, Goethe dotase la "Universitatea din Jena" („Friedrich-Schiller-Universität Jena”) un laborator, și astfel fonda primul laborator de chimie din Europa. Catedra de chimie fiind ținută de farmacistul Friedrich August Göttling. Ca promotor al evoluționismului, Goethe a emis ipoteze interesante privitoare la geneza diferitelor organe ale plantelor în lucrarea sa "Die Metamorphose der Pflanze" („Metamorfoza plantei”, 1790); cu aceasta lucrare el justifica locul morfologiei în domeniul botanicii. Publicul însă nu avea înțelegere pentru aceasta, astfel
Johann Wolfgang von Goethe () [Corola-website/Science/297778_a_299107]
-
caz acesta nouă mișcare a fost criticată de procesualiști pentru că știrbește într-o oarecare măsură rigoarea științifică. Validitatea ambelor direcții în teorie este încă subiect de dezbatere. Teoria în arheologie este în prezent influențată de o serie de curente științifice: evoluționism, fenomenologie, postmodernism, „agency theory”, arheologie cognitivă, funcționalism, arheologia genului, arheologie feministă și teoria sistemelor în arheologie.
Arheologie () [Corola-website/Science/296548_a_297877]
-
ceea ce ar încadra-o ca păgână sau chiar satanistă; dar face și multe referiri care ar încadra-o ca fiind creștină. Este de asemenea deschisă în a crede în orice fel de superstiții și fenomene paranormale, dar nu crede în evoluționism și gravitație. Phoebe are două relații mai importante: cu David fizicianul, care însă pleacă la Minsk și cu Mike Hannigan, cu care se și căsătorește. Phoebe a mai fost căsătorită cu Duncan, un patinator homosexual care avea nevoie de cartea
Phoebe Buffay () [Corola-website/Science/307254_a_308583]
-
și evoluția vieții, așa cum reies din cercetările științifice, nu sunt o realitate, ci doar o "teorie" la fel de ipotetică precum și "facerea lumii" din cărțile religioase și de aceia dânșii încearcă să impună în sistemele de educație publică predarea creaționismului deopotrivă cu evoluționismul. Scopul acestor grupuri nu este căutarea fără prejudecăți a faptelor istorice sau biologice, ci desființarea, în învățământ și în drept, a diferenței dintre "credință" (care este încredere, nu certitudine, generează morală și își are locul în spațiul intim al convingerilor
Controversa creație-evoluție () [Corola-website/Science/306706_a_308035]