881 matches
-
cele mai uimitoare proprietăți a sistemelor adaptive complexe, fie că este vorba despre sisteme umane, ecosisteme sau organizații. Kauffman într-o carte a sa (,Origins of Order: Self Organization and Selection, 1993) arată că selecția nu este, așa cum afirmă concepția evoluționistă Darwiniană, singura forță care determină adaptarea. Există și o a doua forță care produce spontan ordine, și anume autoorganizarea, aceasta fiind, alături de selecția naturală, absolut necesară pentru evoluție. Proprietățile emergente, calitățile noi, paternele structurale apar în CAS din interacțiunea elementelor
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
uman reprezintă o proprietate emergentă și de aici sunt posibile conștiința, gândirea și creația. Relațiile reciproce dintre microevenimente și macrostructuri sunt bidirecționale și se creează astfel o influență reciprocă atunci când feedbackul funcționează „Una dintre cele mai importante probleme ale teoriei evoluționiste este feedbackul eventual dintre structurile macroscopice și evenimentele microscopice: structurile macroscopice emerg din evenimentele microscopice, dar, la rândul lor, vor conduce la o modificare a mecanismelor microscopie.” (Prigogine și Stengers, 1989). Apare deci un proces coevolutiv în care entitățile microscopice
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
caracteristica slab adaptată dispare. Ne putem imagina evoluția ca o serie de site succesive care nu vor păstra decât firele de nisip de o anumită dimensiune. Acest prim mecanism este numit „selecție naturală”. Cel de-al doilea mecanism al teoriei evoluționiste, complementar selecției naturale, este „selecția sexuală”. Pentru a se reproduce, un exemplar va trebui să își găsească un partener, va trebui să îi placă. Selecția sexuală are așadar la bază o competiție între indivizii de același sex și din aceeași
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
R.A., „Subdomains of gender-related occupational interests: Do they form a cohesive bipolar M-F dimensions?”, în Journal of Personality, nr. 73, 2005, p. 693-730. Cuvântul „a plăcea” se va înțelege mai curând cu sensul de „util”. Vom vorbi de psihologia evoluționistă sau de evopsy (cuvânt format prin compunere și abreviere de la evoluție și psihologie). 1 Competențe și atitudini Cine este mai inteligent: bărbatul sau femeia? Diferența dintre sexe în inteligența verbală și spațială Iată o întrebare provocatoare, care de multe ori
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
rămas neschimbat timp de mii și mii de ani și aceasta până în ziua de astăzi. Deosebirile bărbat/femeie pot fi așadar explicate în lumina utilității pe care au putut-o avea vreme de sute de secole. Astfel, pe un plan evoluționist și adaptativ, competența reprezentării tridimensionale a bărbaților este posibil să fi fost selecționată la strămoșii noștri pentru a descoperi și explora noi spații și teritorii pentru vânătoare. În ce privește competențele verbale și sociale ale femeilor, ele ar putea fi de asemenea
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
suc de lămâie pentru gustul acru și cafeină pentru perceperea amarului. În general, femeile au apreciat concentrațiile de cafeină și de acid citric ca fiind mai intense decât bărbații. Sensibilitatea gustativă mai mare a femeilor ar putea avea o explicație evoluționistă. Într-adevăr, aceasta ar putea depinde de interesul femeilor de a depista toxicitatea hranei, interes mai important pentru o femeie (sarcină) decât pentru un bărbat. Bartoshuk, Duffy și Miller (1994) au demonstrat că femeile au o mai mare densitate de
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
de a fi fost înșelați sexual (cazul A). În general, bărbații sunt mai geloși atunci când infidelitatea are tentă sexuală, în timp ce femeile sunt mai sensibile la nestatornicia sentimentală a tovarășului lor! Și în acest caz, explicația își are originea în teoria evoluționistă. Într-adevăr, conform acestei perspective, femeile au o biologie reproductivă diferită de cea masculină, acest lucru făcându-le să se comporte diferit când sunt geloase. Astfel, bărbatul are și va avea întotdeauna incertitudini în privința paternității copilului său. De aceea, cu
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
de părinți? Studiul arată că nu sau că în orice caz nu este raportul de dominare întreținut de părinți acasă cel care determină răspunsurile copiilor în fața fricii. Astăzi cercetătorii au ajuns la un consens desprinzând din aceste rezultate o explicație evoluționistă: bărbații sunt mai predispuși decât femeile să își asume riscuri pentru că în întreaga istorie a umanității bărbații au fost nevoiți să se angajeze într-o competiție sexuală ce presupunea adesea evenimente riscante sau implica vătămări fizice, în special pentru a
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
este magia cinematografului. Este motivul pentru care plângem la o scenă tristă, deși suntem perfect conștienți că persoanele implicate sunt actori. Pentru cercetători, excitarea spectatorului la vederea unor scene în care alte persoane fac dragoste ar putea avea un interes „evoluționist”. Activitatea sexuală a ființei umane se desfășoară în mediul privat, ocaziile de a face sex cu persoane străine fiind rare. De aceea, excitarea spectatorului masculin ar putea fi avantajoasă, permițând privitorului să fie pregătit pentru a-i urma celuilalt, activ
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
și controlează emoțiile și motivarea. Acest nou studiu arată că bărbații se vor excita mai mult la vederea unor stimuli sexuali vizuali. Într-adevăr, creierul masculin tratează informațiile sexuale vizuale în mod diferit față de creierul feminin. Potrivit cercetătorilor și teoriei evoluționiste, creierul bărbaților s-a dezvoltat în acest fel deoarece ar fi beneficiat de un avantaj în urma acestui fapt: recunoașterea rapidă a receptivității unei femei (femele) grație informațiilor vizuale, astfel încât să se maximizeze ocaziile de acuplare și să crească șansele de
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
necesară pentru construcția substanțelor chimice, precum proteinele, necesare funcționării organismului. Cuvântul genă, inventat În 1909 de botanistul Danez Wilhelm Johannsen, vine din limba greacă, genos, română: origine, și este folosit de mai multe discipline, inclusiv genetica clasică, genetica moleculară, biologia evoluționistă și genetica populațiilor. Deoarece fiecare disciplină modelează biologia vieții În mod diferit, și modul de utilizare a cuvântului "genă" variază. Astfel, el se poate referi atât la partea materială, cât și la cea conceptuală. După descoperirea ADN-ului ca material
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
limba română În 1991, Hzard și necesitate, În care menționa: „Omul știe, În final, că este singur În imensitatea insensibilă a universului, din care a apărut printr-o simplă Întâmplare” . Mai recent, Clinton Richard Dawkins, (n.1941), etolog și biolog evoluționist, cunoscut ca fiind „printre cei mai importanți intelectuali britanici” , „Fiind Întru totul convins că știința elimină posibilitatea existenței supranaturalului, a ajuns din ce În ce mai agresiv și mai categoric critic al religiei, folosindu-se de știință pentru a discredita credințele religioase” . Este cunoscut
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
au descoperit că encefalul conține centri senzitivi (centrul vederii, al auzului, al mirosului ș.a.), centrii motorii pentru comanda musculaturii și intervine În homeostazia organismului (adică reglează respirația, tensiunea arterială, temperatura, compoziția chimică a sângelui etc.). Multă vreme a prevalat concepția evoluționistă după care conștiința este o funcție de achiziție filogenetică recentă, altfel spus conștiința a apărut În urma unui proces evolutiv, fiind, de fapt, o culme a evoluției. Raționamentul gânditorilor evoluționiști ducea la concluzia că activitatea conștientă trebuie să fie dependentă, În virtutea respectării
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
care conștiința este o funcție de achiziție filogenetică recentă, altfel spus conștiința a apărut În urma unui proces evolutiv, fiind, de fapt, o culme a evoluției. Raționamentul gânditorilor evoluționiști ducea la concluzia că activitatea conștientă trebuie să fie dependentă, În virtutea respectării modelului evoluționist, numai de formațiunile relativ de curând apărute În evoluția creierului. Observațiile neurochirurgului canadian Wilder Graves Penfield (1891 - 1976), obținute În timpul intervențiilor chirurgicale, contrazic această teză. Conștiința nu este nici pe departe o funcție dependentă doar de anumite formațiuni cerebrale, formațiuni
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
de a stimula însăși teoria pedagogică. Concluzii Apelul la paradigme în interpretarea conceperii și realizării educației, la nivelul metodologiei, reprezintă o căutare în nevoia identificării și explicării schimbărilor petrecute în practica educațională, dar încă neabordate explicit la noi, potrivit teoriei evoluționiste asupra cunoașterii ei și regăsibilă în modelul epistemologic fundamentat de către Th. Kuhn. Valoarea aplicativă a acestuia, după un demers similar întreprins asupra științei propriu-zise a educației (Joița, 2009), constatăm că reprezintă și facilitează o reconstrucție a logicii gândirii pedagogice, o
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
produsul său Marx conflictualist Indivizii reproduc și / sau transformă societatea Sursa: adaptat după Bhaskar (1997) În prezent, se poate vorbi, la modul reducționist, de două mari viziuni asupra schimbării sociale: o perspectivă sistemică 6 căreia Appelbaum (1970) îi asociază teoriile evoluționiste, teoriile echilibrului (funcționaliste), teoriile conflictualiste și teoriile ciclice, iar Sztompka (1993) îi asociază teoriile evoluționiste, neoevoluționiste (sau structural-funcționaliste), teoriile modernizării, teoriile ciclurilor istorice și materialismul istoric (sau teorii conflictualiste) în care accentul e pus pe structuri și rolul lor în
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
În prezent, se poate vorbi, la modul reducționist, de două mari viziuni asupra schimbării sociale: o perspectivă sistemică 6 căreia Appelbaum (1970) îi asociază teoriile evoluționiste, teoriile echilibrului (funcționaliste), teoriile conflictualiste și teoriile ciclice, iar Sztompka (1993) îi asociază teoriile evoluționiste, neoevoluționiste (sau structural-funcționaliste), teoriile modernizării, teoriile ciclurilor istorice și materialismul istoric (sau teorii conflictualiste) în care accentul e pus pe structuri și rolul lor în schimbarea socială; și o perspectivă modernă, procesuală, dinamică sau constructivistă -, în care accentul e mutat
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
fi sărite sau omise datorită învățării din experiențele altor societăți, adică prin aculturație (argument difuzionist); faptul că schimbarea poate fi determinată de factori exogeni ș.a. Lăsând momentan criticile la o parte și urmărind dezvoltările teoretice ulterioare vom constata că asumpțiile evoluționiste se regăsesc sub formă modificată sau îmbunătățită în toate celelalte perspective sistemice (teoriile de tip funcționalist, teoriile modernizării, teoriile conflictului, teoriile ciclice). Așa cum arată și Sztompka (1993), analiza modernă a schimbării sociale a fost și este încă puternic influențată de
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
identifică stadii ce apar într-o anumită ordine; b) căutarea legilor schimbării industrializarea duce la apariția familiei nucleare; c) determinarea formelor schimbării continuă, ciclică, discontinuuă ș.a.; d) identificarea cauzelor schimbării valorile, modurile de producție ș.a. Toate teoriile sistemice de derivație evoluționistă exceptându-le pe cele ciclice și, dintre cei pe care i-am mai menționat până aici, pe Tönnies, pentru care trecerea de la comunitate la societate înseamnă deteriorare se bazează pe o teleologie progresistă: schimbare = progres. Mai mult decât atât, se
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
nu spune neapărat ceva despre modul în care se va dezvolta acesta ș.a. (vezi Sztompka, 1993:181-90; Boudon, 1986:28). Boudon (1986:22-5) arată că parte din legile descoperite sau din predicțiile făcute pe baza logicii sistemelor teoretice de inspirație evoluționistă sunt contrazise de realitățile empirice; un exemplu utilizat este cel al rezultatelor studiului Middletown III coordonat de Caplow, în anii '80, efectuat în localitatea Muncie, Indiana, și publicat sub denumirea "Middletown Families: Fifty Years of Change and Continuity", prin care
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
sociologie a sociologiei religiei, în anii '60-'70, textele care se referă la secularizare au dobândit un statut paradigmatic, în sensul kuhnian al termenului (ansamblu de exemple împărtășite de o comunitate științifică în exercițiul științei normale). În afară de Parsons în perioada evoluționistă, autorii care au propus această paradigmă sunt primii sociologi ai religiilor universitari emancipați de sub tutelele ecleziastice: B. Wilson, P. Berger, T. Luckmann, D. Martin, R. Fenn, K. Dobbelaere, precum și doi discipoli ai lui Parsons: Bellah și Luhmann. Elementele principale ale
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
mijloace mai puține, cu alte cuvinte să exprime mai multe idei prin structuri mai simple. Prin urmare, ceea ce dă măsura superiorității unei limbi este în primul rînd principiul economiei, care fusese adus în atenție de Herbert Spencer în teoria sa evoluționistă asupra vieții psihice. Desigur, limba se schimbă permanent, însă numai modificările realizate în sensul creșterii eficienței ei reprezintă direcția progresului, celelalte reprezentînd decadența sau fiind neutre. Spre deosebire de limba populară, în limba literară, schimbările au loc printr-o activitate conștientă și
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
american își pierde atractivitatea în favoarea keynesismului. El se va topi, practic, în keynesism. În același timp, se vor utiliza mai mult analizele statistice și cele econometrice, în încercarea de a înțelege mai bine complexitatea economică. Sunt incluse în analiză principiile evoluționiste ale darwinismului, într-un cadru sociologic mai larg. Se încearcă elaborarea unei teorii unificate a comportamentului uman și a structurii sociale a evoluției culturale. Se propune o nouă știință economică, care să țină seama de tehnologie și să se bazeze
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
majoritate a cazurilor. Oamenii credincioși suportă mai ușor emoțiile și stresul, își alină suferințele în rugăciune, ajutînd astfel sistemul imunitar să lupte. Sănătatea este deci un efect și nu o cauză a religiozității. Chiar din punctul de vedere al biologiei evoluționiste, credința ajută, protejează, produce o stare de bine. Mai mult, credința susține și bunăstarea individuală și comunitară. Economiștii americani Robert Barro și Rachel Mc Cleary au stabilit astfel un raport între ratele de dezvoltare ale diferitelor țări și datele referitoare
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
cîteva: John D. Caputo, Gianni Vatimmo, După moartea lui Dumnezeu; John Pelkinghorne, Quarci, haos și creștinism. Între-bări pentru știință și religie; Thierry Magnin, A deveni tu însuți în lumina științei și a Bibliei; Niels Henrik Gregersen, Dumnezeu într-o lume evoluționistă; Robert Pollack, Credința biologiei și biologia credinței; Cătălin Mosoia, În dialog cu... despre știință și religie; Basarab Nicolescu (ed.), Moartea astăzi; Basarab Nicolescu, Magda Stavinschi (ed.), Science and Orthodoxy, a Necessary Dialogue; Magda Stavinschi (ed.), Perspective românești asupra științei și
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]