2,253 matches
-
de o credibilitate înnăscută. Așa s-a întâmplat, dacă stăm să urmărim, cu memorialistul tenebros Sașa Pană ori cu domolitul intervievat Geo Bogza. Avangarda, așa cum o știm astăzi, e în mai mare măsură produsul unor carismatici agenți infiltrați decât al exegeților cuprinși de morbul teritoriilor neexplorate. Inexistentă în afara unei mitologii a gesturilor extreme - mă gândesc la manifestele futuriste, la improvizațiile Dada, la închisorile scandalosului autor al Poemului invectivă, la sinuciderea incredibil ratată a lui Pană, la geamănul pulmonar al lui Claude
Avangarda și complexele criticii literare by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8806_a_10131]
-
ce i s-a întins", B. P. Hașdeu a suferit detenția la închisoarea Văcărești, în vara anului 1870, cu ocazia rebeliunii antidinastice a lui Candiano Popescu de la Ploiești. Despre acest episod a scris chiar B. P. Hașdeu și unii dintre exegeții săi, dar C. Popescu-Cadem a descoperit, într-un masiv dosar de la Tribunalul Ilfov, interogatoriul inedit luat de judecătorul de instrucție, reproducân-du-l integral. De pildă, la acuzația că a complotat "contra siguranței interioare a statului", B. P. Hașdeu a răspuns: "Fac
Contribuții de istorie literară by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8812_a_10137]
-
care a fost implicat și articolele critice referitoare la creația sa literară), valorizări pozitive și semioza extraliterară (articolele cu privire la Eminescu fără o legătură directă cu literatura sa - cele mai multe din intervalul 1883-1889 despre boala și moartea poetului). Nu în ultimul rând, exegetul face o analiză a operei poetice eminesciene din punctul de vedere al "publicului țintă", cu referiri directe la ofertele identitare și genealogice propuse acestuia, dar și la potențiala ei arie de răspândire, din perspectiva accesibilității tematice și artistice. Nu în
Nașterea unui brand by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8842_a_10167]
-
urmat îmbolnăvirii poetului, Poesii este o adevărată lovitură de imagine. Prin selecția poemelor și ordinea lor în volum, Maiorescu acomodează imaginarul poetic cu existența zbuciumată a poetului și impune un șablon de interpretare preluat de mai toate generațiile următoare de exegeți ai operei eminesciene), caracterul complex al liricii sale, apte să ofere satisfacție și cititorilor experimentați, dar și celor ocazionali (romanțele), permanentul proces de up date de care a beneficiat limbajul său poetic în editările succesive și care a făcut ca
Nașterea unui brand by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8842_a_10167]
-
să fiu eu însumi și în a cărui stea cred cum cred în icoane". Și de ce nu vă semnați în clar, ca proprietară a unor atât de bogate calități și semnificații, ci aproape abarcadabrant, Isidora, Muza, prim cititor și modest exeget? în fine, iată și scopul epistolei: "Mi-aș dori ca din cele trimise să selectați ceva ce merită cu adevărat cunoscut și de alții. E de prisos să vă spun (spunem) că deja avem un volum de poezii, care cu ajutorul
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8852_a_10177]
-
doua din pricina caracterului ei episodic și circumstanțial. Însă dimensiunea culturală unanim cunoscută, cea care l-a adus pe Barbu Brezianu în prima linie a culturii noastre și, în egală măsură, a celei europene, este calitatea sa de cercetător și de exeget al lui Constantin Brâncuși. Deși a scris nenumărate pagini despre arta românească, în general, deși i-a dedicat o importantă monografie lui Tonitza și i-a studiat îndeaproape și pe alți artiști români importanți, Barbu Brezianu s-a impus conștiinței
Stingerea lui Barbu Brezianu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8872_a_10197]
-
de Curtea-Veche, un hiperteliu, o veritabilă epidermă textuală. Conștient că e ultimul dintre cercetătorii puri și nobili ai operei lui Mateiu, Matei Călinescu încheie en fanfare drumul lung și sclipitor de la Evanghelii la patristică. De la "scriptura" barbiană la "scriitura" viitorilor exegeți.
De la Evanghelii la patristică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8883_a_10208]
-
Se pare că proiectul a fost creionat chiar de regretatul autor și că selecția textelor îi aparține. Mai mult, volumul conține și 12 desene semnate de Ioan Flora, precum și un foarte dens dosar critic, la care și-au adus contribuția exegeți de marcă din România și Serbia. Un eveniment editorial pentru care editura timișoreană Brumar merită din plin toate laudele. Și ar fi păcat să închei aceste rânduri despre un om foarte drag sufletul meu fără să citez emoționanta mărturie de
Un postmodern sentimental by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9787_a_11112]
-
Sorin Lavric De fiecare dată cînd țin în mînă o carte despre Heidegger îmi amintesc cum Noica, învederînd neputința exegeților de a comenta inteligibil filozofia neamțului, afirma că acesta nu poate fi povestit. Cu alte cuvinte, jargonul lui Heidegger este atît de concentrat în asonanțele și aliterațiile familiilor de cuvinte pe care le folosește încît singura cale de a-l
Povestindu-l pe Heidegger by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9867_a_11192]
-
degrada pînă la pragul rostirii unor banalități stupefiante. Pe Walter Biemel l-am citit întrebîndu-mă dacă, în paginile cărții sale, observația lui Noica își găsește sau nu-și găsește confirmarea. Răspunsul este simplu: acolo unde există o idee pe care exegetul o poate separa de calambururile lui Heidegger, acolo Biemel îl poate povesti pe Heidegger. Așadar, monografia lui Biemel nu este o exegeză în care ritualul repetiției mimetice a jargonului heideggerian ar ține loc de o analiză propriu-zisă. Să dau cîteva
Povestindu-l pe Heidegger by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9867_a_11192]
-
nu este o exegeză în care ritualul repetiției mimetice a jargonului heideggerian ar ține loc de o analiză propriu-zisă. Să dau cîteva exemple de terminologie heideggeriană al căror conținut poate fi povestit la propriu, fără nici un subterfugiu prin care un exeget, sub cuvînt că-l comentează pe Heidegger, nu face decît să-l îngreuneze și mai mult. Una din distincțiile fundamentale ale lui Heidegger este cea dintre "ființă" și "ființare". Cele două cuvinte nu ne spun la prima vedere nimic, iar
Povestindu-l pe Heidegger by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9867_a_11192]
-
de interes și de folos să înceapă calendarul literaturii române cu Poetul Național și nu să se termine". Logic! Nu știm, vorba autorului, dacă opțiune "este mai de interes și de folos", dar ne e teamă că, tămîiat de asemenea exegeți și admiratori, Eminescu trebuie să facă față unui destin postum dificil. în schimb, același număr al Daciei literare cuprinde texte extreme de interesante, imediat ce depășim zona aniversărilor festive. Sorin Alexandrescu, într-un dialog cu Valentin Talpalaru și Călin Ciubotari, ne
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9898_a_11223]
-
Doina Condrea Derer Puse în fața evidenței, critica și istoriografia literară italiană au introdus de mai multă vreme, la capitolul autori, o nouă categorie: a universitarilor - teoreticieni și exegeți - convertiți la beletristică. În realitate, situația nu este total inedită, putînd fi invocați, de exemplu, Antonio Borgese, estetician și prozator din prima jumătate a secolului trecut sau profesorii de franceză de la Universitățile din Florența și Padova, poeții Mario Luzi, încă
De la exegeză la ficțiune by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/9928_a_11253]
-
meditații și concluzii personale, axate pe o problematică variată. Recent, Maria Cogălniceanu a publicat o interesantă culegere bilingvă, româno-franceză, Istrati după Istrati, la Editura Limes din Cluj-Napoca, scoțând la lumină documente inedite referitoare la permanența postumă a scriitorului în conștiința exegeților și admiratorilor săi din România și Franța, ca și din alte țări, documente descoperite în Arhivele Naționale Române. Direcția județeană Brăila, traducerile în limba franceză fiind realizate de Ștefania Gârbă. Din aceste documente aflăm, de pildă, că reeditarea operei lui
Panait Istrati în posteritate by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/9939_a_11264]
-
perioada 1975-1985, Christian Golfetto, președinte al asociației între 1985-1992 și 1999-2006, Dominique Foufelle, redactor-șef la Cahiers Panait Istrati, Jean Hormiere, Serghei Feodoriev din Ucraina și alți iubitori ai operei lui Panait Istrati. Scrisorile incluse în acest volum, semnate de exegeți și prieteni francezi ai lui Panait Istrati, relevă faptul că aceștia au avut o contribuție importantă la perpetuarea operei și personalității marelui nostru scriitor în posteritate. Acest adevăr nu justifică însă afirmația Mariei Cogălniceanu că "măreția și permanenta actualitate a
Panait Istrati în posteritate by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/9939_a_11264]
-
mediator al contactului cu un corpus de texte inaccesibil și greoi - iar nu ca rezultat ultim - cartea Anei Selejan își dovedește eficacitatea. Nefiind o recitire, o reinterpretare sau o revizuire a scrierilor publicistice din anii '50, ea ține, pentru tinerii exegeți speculativi, locul celei dintâi lecturi. Fără de care adevărata înțelegere și adevărata critică literară nu sunt imaginabile. Însă cu care, singură, nu prea putem opera.
Impresionismul socialist by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8929_a_10254]
-
și galeriile lui gemând de auditori, amintea de colegiile medievale în care studioși din toată lumea, vorbind toate limbile, veneau să asculte cuvântul unui bun și doctissim magister. Căci directorul Institutului Francez era un autentic om de cultură și un talentat exeget literar și critic de artă, autor al multor lucrări ce-i vădesc din plin aceste calități și din care amintesc doar câteva titluri ce confirmă cele de mai sus: Le style de Marcel Proust; Proust devant Dieu; Suite ŕ la
România anilor 1939-1946 by Jean Mouton () [Corola-journal/Journalistic/8920_a_10245]
-
profesioniștilor din România, Orlando Balaș poate deveni prin perseverență, erudiție, disponibilitate interdisciplinară, aprofundare a studiului, și un medievist de prestigiu. Amplul eseu critic Reprezentări ale feminității în eposul germanic medieval al lui Orlando Balaș pune în valoare calitățile majore de exeget specializat ale autorului, temeinic documentat, serios și convingător în argumentare, inteligent în interpretări și comparatism.
Un tânăr germanist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8984_a_10309]
-
accepte și, pînă la urmă, chiar s-o cultive." Drept consecință, "africanul s-a putut înfățișa și a putut fi receptat și ca personaj literar, ca erou de roman". în prezentarea romanului negro-african, Constantin Carbarău apelează la lucrările unor prestigioși exegeți străini, cum este aceea a lui Jacques Chevrier, Littérature nčgre (1984), în care stabilește tipologiile principale: romanul contestării, un rechizitoriu al lumii coloniale; romanul istoric, readucând în actualitate valorile trecutului precolonial; romanul formării, al destinului tinerilor din perioada contemporană; romanul
Literatura negro-africană by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/9010_a_10335]
-
cele două domenii fără să fii și al celuilalt. E lege. Nu poți să faci istoria critică a receptării operei și biografiei lui Rebreanu fără să cunoști opera prozatorului, ca fenomen originar. De asemenea, nu poți să fii un bun exeget al operei rebreniene fără să fii expert în rebrenologie. E o banalitate. În legătură cu un mare scriitor, sunt patru domenii distincte de luat în seamă: opera, biografia, contextul și receptarea lor. Fiecare are o istorie când separată, când amestecată. Când interpretarea
Capcanele rebrenologiei by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9005_a_10330]
-
experienței lirice ale poetului Ilie Constantin. În mod firesc, selecția temelor și a poemelor este una subiectivă, în rezonanță cu opțiunile autorului în spațiul poeziei. În general comentariile sunt corecte, poemele sunt ilustrative pentru temele supuse discuției. Inteligent și atent, exegetul trece uneori dincolo terenul îngust al criticii tematice, face observații de ordin general, de luat în considerare și dintr-o persepctivă mai pretențioasă de istorie literară. În câteva rânduri, Ilie Constantin reușește să traseze toată evoluția poetică a Constanței Buzea
Ce rămâne din poezia postbelică? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9031_a_10356]
-
Simona-Grazia Dima O carte de tinerețe, debut al distinsului critic și exeget Marius Ghica, reeditată, într-o formă ușor transformată și îmbogățită, rămâne, la fel de provocatoare și de incitantă, astăzi, ca și în 1985, anul primei sale apariții, prin caracterul său de operă deschisă. Gândită ca o reflecție sistemică asupra poieticii lui Paul
Ultima Thule a poeticului by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/9059_a_10384]
-
cu o distanțare teoretică pe care știe să și-o sprijine pe o armătură conceptuală ce l-a făcut celebru. Iar cartea lui Cristian Ciocan, Moribundus sum: Heidegger și problema morții, este poate cea mai competentă analiză pe care un exeget heideggerian a dedicat-o modului în care filozoful german abordează tema morții. Judecată în întregul ei, cartea lui Cristian Ciocan impresionează nu numai prin anvergura chinului exegetic - moartea e urmărită în toate articulațiile și consecințele ei -, dar mai ales prin
Spinul morții by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9072_a_10397]
-
-l înțelege pe Heidegger dincolo de litera textului. În această privință, cel mai bun capitol al cărții este cel dintîi ("Locul problemei morții în Sein und Zeit"), de altminteri și cel mai consistent. În paginile lui, Cristian Ciocan face ceea ce puțini exegeți pot face: se ridică la nivelul lui Heidegger grație unei cercetări de o acuitate lipsită de indulgență. Ca să ajungi la o asemenea performață ți se cere un lucru pe cît de simplu pe atît de greu de realizat: să nu
Spinul morții by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9072_a_10397]
-
în care Cristian Ciocan analizează relația dintre Befindlichkeit (situare afectivă) și Stimmung (dispoziție afectivă), dintre das Selbst (sinele) și das Man (impersonalul "se") sau dintre Umwelt (lumea ambiantă), Mitwelt (lumea împărtășită cu alții) și Selbstwelt (lumea sinelui) îl așază pe exegetul român în categoria celor mai profunzi analiști ai lui Heidegger. Cauza rămîne una singură: îndrăzneala de a te lepăda de superstiții și de false pudori, încercînd să-l înțelegi pe Heidegger cu adevărat: nu de ochii lumii, ci în așa
Spinul morții by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9072_a_10397]