2,392 matches
-
copii). Ea s-ar simiți marginalizată de venirea noii guvernante pe domeniu (cu atît mai mult cu cît nu are o familie proprie și deplînge absența maternității). În consecință, doamna Grose speculează instabilitatea emoțională a protagonistei, inducîn-du-i o nevroză devastatoare. Exegezele au vorbit, totodată, despre pre-freudianism, ezoterism sau sexualitate pervertită (se manifestă, după unii, un comportament erotizat al guvernantei față de Miles care, astfel, ar putea fi de fapt Douglas - corupt sexual în copilărie; moartea lui Miles nu ar fi reală, ci
„Straniu“ sau „miraculos“? by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/6281_a_7606]
-
protagonist pe Nae, reușește să-ți sugereze mai bine latura vie a personajului decît ar fi făcut-o un studiu legat, cu pretenții docte. În genere, în lipsa unui har menit a-și da putința strecurării în psihologia lui Nae, o exegeză în marginea operei sale aduce cu o aliniere la șablonul epocii în curs. Îl mutilezi sub cuvînt că îl așezi în tiparele prezentului, trăind cu satisfacția de a-l fi înțeles în profunzime. De fapt l-ai deformat în numele unui
Condotierul by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4855_a_6180]
-
șablonul epocii în curs. Îl mutilezi sub cuvînt că îl așezi în tiparele prezentului, trăind cu satisfacția de a-l fi înțeles în profunzime. De fapt l-ai deformat în numele unui meschin calcul de moment, peste 20 de ani întreaga exegeză fiind uzată (datată) din cauza modificării șabloanelor. La Băncilă, risipa de episoade și comentarii fugare nu suferă de meteahna obedienței la context. Fișele din acest volum se întind din 1940 pînă în 1977, Băncilă arătînd o veritabilă obsesie în stăruința cu
Condotierul by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4855_a_6180]
-
pe viu, cuprinzînd detalii asupra ființei lui Blaga, împrejurări mai puțin cunoscute ale biografiei sale. Astfel viața nemijlocită a acestuia palpită în paginile cu migală alcătuite de cercetător. Chipul lui Blaga se conturează nu din perspectiva istoriei literare sau a exegezei, ci a existenței sub un unghi nădăjduim atracțios pentru cei care doresc să-și coroboreze lectura cu cea a imaginii umane. Plăsmuirea creatoare și existențialul apar în oglinzi paralele. Trăsăturile omului pot fi puse în relație cu cele ale creatorului
Blaga în evocări by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5245_a_6570]
-
de-ajuns să mă refer, în treacăt, la ierarhia demonilor, invers proporțională cu coeficientul de inteligență al acestora.) Ce mă nedumerește un pic este principiul după care Eugen Simion își stabilește alianțele intelectuale. Trei ar fi direcțiile mai noi ale exegezei lui Creangă. Prima e aceea radical etică (ilustrată strălucit de Valeriu Cristea, în Despre Creangă și Dicționarul postum al personajelor lui Creangă). De aici, portretul sângeros care se ascunde sub imaginea unei etanșe jovialități. Cea de-a doua, riguros estetică
Negru pe alb by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5282_a_6607]
-
lecturii, în general, și a circulației scriitorilor români, în particular. Au văzut lumina tiparului, pentru prima dată după 1989, texte interzise sau cenzurate, au fost repuși în circulație scriitori uitați și, nu în ultimul rând, s-a dat un impuls exegezei literaturii noastre clasice, prin prefețele semnate de critici și istorici literari cu autoritate. Unul dintre scriitorii care au beneficiat de o „a doua tinerețe”, ca urmare a apariției în BPT, este Radu Tudoran. Reeditarea celebrului său roman de aventuri, Toate
Resurecția lui Radu Tudoran? by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5286_a_6611]
-
reeditat după 1944, din cauză că acțiunea lui este localizată aproape în întregime într-un port din sudul Basarabiei. Cu tot antirusismul afișat de regimul Ceaușescu, Un port la Răsărit a rămas o necunoscută pentru publicul românesc, până și menționarea lui în exegezele consacrate lui Radu Tudoran comportând mari riscuri. Cu atât mai mult cu cât cerberii ideologici nu așteptau decât un asemenea pretext spre a scoate de la naftalină și articolele antisovietice ale autorului, din perioada în care acesta a fost concentrat ca
Resurecția lui Radu Tudoran? by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5286_a_6611]
-
Dar aceasta e numai una dintre posibilele explicații. O alta provine din caracterul cumva inerțial al prozei lui Sadoveanu. Masivă și destul de unitară ca viziune, aceasta a creat mai degrabă certitudini decât nedumeriri. Nu mă refer la valutare, ci la exegeză.) Practic, în secolul care a trecut de la debutul său (1904), înregistrăm o singură schimbare majoră de perspectivă. Despre Sadoveanu s-a scris mult, dar s-a scris cam la fel. Judecând la rece, nu avem, asupra operei lui, decât două
Sadoveanu pentru toți by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5145_a_6470]
-
cu grupul de la „Cruciada românismului”, intermediate de Alexandru Talex, astfel de aspecte sunt examinate de Iorgulescu cu infinită răbdare și scrupulozitate. Și cu benefice efecte. Aș spune că în urma demersului său rămân puține aspecte nelămurite în legătură cu Istrati. Este polemic cu exegezele dictate de interese politice (Al. Oprea) sau cu acelea numai sentimentale, romanțate, aducându-ne înaintea ochilor un Panait Istrati veridic, proiectat cu acea „obiectivitate pasionată” de care vorbea Eugen Simion în prefață.
Ultimul Mircea Iorgulescu (II) by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5135_a_6460]
-
însă interesul nostru pentru muzica acestui atât de special poet al pianului. Editura Didactică și Pedagogică, R.A. ne propune, drept carte de învățătură, cartea deloc voluminoasă, dar consistentă a profesoarei Lavinia Coman, opus intitulat simplu Frédéric Chopin. Nu este unica exegeză care se referă la noi la personalitatea acestui geniu al artei romantice. Dar este una dintre puținele care evocă, printre altele, un aspect atent formulat, anume faptul că textele chopiniene rămân „materie de bază pentru studiu în școlile unde se
Cărțile noastre, cărțile muzicii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5370_a_6695]
-
transcrierea textului pe care l-a spus în fața camerelor de televiziune a ieșit acest mic volum retrospectiv, pe care îl putem privi ca un rezumat de genul Baudrillard par lui-même. Prin urmare, avem privilegiul de a vedea cum, dezbărat de exegeze oțioase, un autor se înfățișează în nuditatea gîndurilor, sărind peste scoliile dizgrațioase cu care comentatorii îi alterează de obicei spiritul. În fond, dacă fiecare autor ar proceda așa, cantitatea de exegeză inutilă care se scrie în lume s-ar reduce
Lumea ca simulacru by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5228_a_6553]
-
urmare, avem privilegiul de a vedea cum, dezbărat de exegeze oțioase, un autor se înfățișează în nuditatea gîndurilor, sărind peste scoliile dizgrațioase cu care comentatorii îi alterează de obicei spiritul. În fond, dacă fiecare autor ar proceda așa, cantitatea de exegeză inutilă care se scrie în lume s-ar reduce drastic. Din păcate, deschizînd cartea cu aceste gînduri în minte, vom trăi o surpriză amară, căci autorul e tot atît de obscur în scris pe cît era de alambicat în fața camerelor
Lumea ca simulacru by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5228_a_6553]
-
să zicem, capodoperă. (Crede în existența acesteia din urmă, dar crede cu argumentele lui, care îi aparțin în exclusivitate. N-o concepe însă în afara interpretării.) Scrisorile acestea limpezesc cel mai bine ușoara confuzie care s-a instituit în jurul tipului de exegeză pe care-l practică Raicu. Sub acest aspect, prefața lui Vasile Popovici e remarcabilă, atâta vreme cât aduce în lumină dimensiunea politică (deci nu îngust estetică) a eseurilor. Ei bine, da, Raicu nu e evazionist, nu e autonomist, ci, lucru încă și
Inimitabil by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6511_a_7836]
-
nici prin rezumat.) Ceea ce însă nu-i va opri, probabil, pe recenzenți de la o apropiere exclusiv empatică de acest eseu. Pe deasupra, găsesc că n-ar trebui uitat un detaliu de context, anume acela că avem de-a face cu o exegeză a unei exegeze (căci, în definitiv, asta e Kaddishui lui Wieseltier prin raportare la sistemul de interpretări ale legii iudaice). Autorul însuși e explicit vizavi de această chestiune: „Să nu pierdem nici o clipă din vedere că avem de-a face
Utopia cărții by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6526_a_7851]
-
Ceea ce însă nu-i va opri, probabil, pe recenzenți de la o apropiere exclusiv empatică de acest eseu. Pe deasupra, găsesc că n-ar trebui uitat un detaliu de context, anume acela că avem de-a face cu o exegeză a unei exegeze (căci, în definitiv, asta e Kaddishui lui Wieseltier prin raportare la sistemul de interpretări ale legii iudaice). Autorul însuși e explicit vizavi de această chestiune: „Să nu pierdem nici o clipă din vedere că avem de-a face cu o carte
Utopia cărții by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6526_a_7851]
-
din preajma lui, dar Blake Bailey i-a puricat creația rând cu rând, în căutarea ecourilor unora dintre întâmplările și situațiile care au ieșit acum la lumină. Rezultatul este o biografie exactă dar cu alura de român senzaționalist, dublată de o exegeza literară atât de pătrunzătoare încât aduce a clarviziune. Demonii care-l bântuiau pe John Cheever veneau de departe din istoria familiei lui, stabilită în America în 1637. Deși își făcea un titlu de noblețe din ascendentă lui, Cheever-ii au fost
Fața invizibilă a unui univers perfect by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6554_a_7879]
-
gratuită, ce transcende geografia realului într-o formă de pură literalitate". și exemplele ar putea continua mult și bine în același sens. La tot pasul suntem avertizați asupra „catalogărilor discutabile", „orgiilor interpretative", „plusării excesive" etc. pe care le-ar conține exegeza anterioară pe care Gelu Negrea se străduiește a o amenda printr-un exercițiu al unui duh analitic mereu alertat, pus pe contestare, compunînd o replică „pozitivă", să recunoaștem, de-o remarcabilă coerență. Spre deosebire însă de monahul de la Rohia, autorul
Un dicționar atipic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6407_a_7732]
-
texte, conținând 5 variante românești, cele mai vechi, ale Vieții Sfintei Maria Egipteanca. Ediția este importantă pentru că susține cu dovezi disocierile teoretice ale autorului, dar și întrucât oferă o primă privire de ansamblu asupra acestei legende, nu foarte frecventată de exegeza mai veche. Ca editor, Gabriel Mihăilescu a avut de surmontat câteva dificultăți, prima fiind absența din ms. rom. 5023 BAR, constituind cea mai veche versiune în limba română (denumită „din Șcheii Brașovului"), a ultimelor două file, conținând finalul. Editorul a
Monografia unei legende hagiografice by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6079_a_7404]
-
gândea, acum patru sute de ani, acest zurbagiu artist de geniu, a folosit toate datele păstrate de cronici și documente și i-a plămădit o biografie plus vraie que nature, adăugând, în proporție de optzeci la sută (calculul autorului), informație istorică, exegeză artistică, analiză psihologică și socială, dogmatică creștină, reflecții și multă, multă ficțiune. Caravaggio (29 septembrie 1571-18 iulie 1610) a revoluționat pictura, înlocuind cultul frumuseții specific cumintelui, decorativului manierism, cu un realism brutal, introducând o tehnică nouă, clar-obscurul, și deschizând calea
Caravaggio povestit de Fernandez by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6100_a_7425]
-
biserică din Porto Ercole, în Toscana, s-a ajuns la concluzia că ele îi aparțin lui Caravaggio, confirmând versiunea potrivit căreia pictorul s-ar fi îmbolnăvit în drum spre Roma de o „febră" letală. Fire epice prețioase se împletesc cu exegeze pătrunzătoare pentru a alcătui acest amplu roman complex și captivant. Nu mai am loc decât pentru senzația de déjà vu stârnită de suita de măiestrite încontrări între forurile eclesiastice, care blamau tablourile pentru abateri de la dogmă și apărătorii lui Caravaggio
Caravaggio povestit de Fernandez by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6100_a_7425]
-
edituri (nu doar universitare) din Occident și veți fi uimiți nu doar de numărul, ci și de diversitatea titlurilor ce-i sunt dedicate. Ediții comentate ale fiecărei piese, reviste de specialitate cu o activitate de tren accelerat, reeditări permanente ale exegezelor clasice, studii pe orice temă, principală ori secundară, întâlnită în scrisul său, ba chiar și frecvente cărți ce pun în dubiu această industrie de promovare neobosită. O carte despre care se vorbește intens (va fi trimisă în librării pe 6
Industria Shakespeare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6418_a_7743]
-
periodicele anilor 1949-1965, care nu aduc nimic nou, însăși logica interioară a ediției cerea să fie incluse aceste două texte. Paradoxal, însă, tocmai erorile în alcătuirea ei o fac oarecum interesantă pentru cititorul specializat. Retipărirea, în același volum, a marilor exegeze dintre 1925-1948 și, respectiv, a analizelor stilistice, a conferințelor și articolelor omagiale dintre 1949-1964, ne permite să observăm cum se schimbă modul de a gândi și chiar limbajul critic al lui Vianu, sub acțiunea ideologiei comuniste. Mai întâi, cărturarul abandonează
O ediție discutabilă by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6422_a_7747]
-
comunicări au fost moderate de Nicolae Manolescu. Un juriu alcătuit din Nicolae Manolescu, Gabriel Dimisianu, Irina Petraș, Alex Goldiș și Cosmin Ciotloș a acordat premiiile Colocviului: Premiul de debut în roman - un cristian (pentru volumul Morții mă-tii), Premiul pentru exegeza romanului - Gabriela Gheorghișor (pentru volumul Mircea Horia Simionescu. Dezvrăjirea și fetișizarea literaturii), Premiul pentru cea mai bună intervenție în colocviu - Marta Petreu, Premiul pentru întreaga operă - D. R. Popescu. (În numărul viitor al revistei vom reveni pe larg asupra acestui
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4683_a_6008]
-
autorii mari s-a spus totul. Da și nu. L-am ascultat de curând pe Horia-Roman Patapievici ținând o conferință despre Eminescu și viziunea paradisiacă și mi-am dat seama, încă o dată, că orice autor, inclusiv unul cocârjat de greutatea exegezelor, poate fi abordat cu succes - cu condiția să fii capabil să-i adresezi întrebări inteligente. În cazul lui Caragiale, lucrurile sunt cu atât mai simple, cu cât autorul Momentelor a fost demult catalogat drept „contemporanul nostru.” El a surprins ceva
Domnii noștri și domnii lor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4688_a_6013]
-
dantești echivalate de traducător, asupra preciziei filologice pe care Marian Papahagi o pune în slujba interpretării textului, în măsura în care „a traduce înseamnă a transforma în practică o formație lingvistică și literară: de aceea este atât de strânsă legătura dintre traducere și exegeză, dintre traducere și hermeneutică... S-ar putea spune chiar că cea mai limpede interpretare a unui text este traducerea sa... traducerea poartă în sine forma primară, originară, fundamentală, a interpretării, adică exegeza”. Semănând întru totul cu autorul ei, erudit și
Transparentă, aspră, vie: traducerea Infernului în hermeneutica lui Marian Papahagi by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4720_a_6045]