596 matches
-
și Jacobson au rămas unele dintre cele mai surprinzătoare și mai controversate din istoria cercetării pedagogice. Ele sugerează că elevii de la care profesorii așteaptă un nivel înalt de performanță ating acest nivel, chiar dacă nu există o bază reală pentru aceste expectanțe. Expectanțele profesorului reprezintă deducțiile pe care le face un profesor în legătură cu comportamentul viitor sau cu achizițiile academice viitoare ale elevilor lui pe baza a ceea ce el știe despre aceștia. Aceste expectanțe afectează rezultatele elevilor deoarece profesorul ia în considerare numai
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
Jacobson au rămas unele dintre cele mai surprinzătoare și mai controversate din istoria cercetării pedagogice. Ele sugerează că elevii de la care profesorii așteaptă un nivel înalt de performanță ating acest nivel, chiar dacă nu există o bază reală pentru aceste expectanțe. Expectanțele profesorului reprezintă deducțiile pe care le face un profesor în legătură cu comportamentul viitor sau cu achizițiile academice viitoare ale elevilor lui pe baza a ceea ce el știe despre aceștia. Aceste expectanțe afectează rezultatele elevilor deoarece profesorul ia în considerare numai anumite
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
nivel, chiar dacă nu există o bază reală pentru aceste expectanțe. Expectanțele profesorului reprezintă deducțiile pe care le face un profesor în legătură cu comportamentul viitor sau cu achizițiile academice viitoare ale elevilor lui pe baza a ceea ce el știe despre aceștia. Aceste expectanțe afectează rezultatele elevilor deoarece profesorul ia în considerare numai anumite răspunsuri, cele care se conformează așteptărilor sale. Expectanțele constituie, fără îndoială, o parte importantă a vieții școlare, sursele lor sunt foarte variate: clasa socială din care provine elevul, rasa, sexul
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
un profesor în legătură cu comportamentul viitor sau cu achizițiile academice viitoare ale elevilor lui pe baza a ceea ce el știe despre aceștia. Aceste expectanțe afectează rezultatele elevilor deoarece profesorul ia în considerare numai anumite răspunsuri, cele care se conformează așteptărilor sale. Expectanțele constituie, fără îndoială, o parte importantă a vieții școlare, sursele lor sunt foarte variate: clasa socială din care provine elevul, rasa, sexul, informațiile de la profesorii anteriori, rezultatele la teste, informațiile despre familia elevului. Aceste așteptări pot fi comunicate prin cantitatea
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
acceptă și utilizează mai rar ideile lor. Aceste forme de comportament diferențiat din partea profesorilor față de elevii slabi trebuie acceptate ținând cont de câteva precizări, însă: 1. Aceste comportamente nu se observă în toate sălile de clasă. există profesori care dezvoltă expectanțe potrivite fată de cei mai mulți dintre elevii lor. 2. Unele dintre aceste diferențe se pot datora elevilor mai mult decât profesorilor. De exemplu, dacă elevii slabi nu se oferă voluntar să răspundă (nu ridică mâna) profesorul nu poate fi acuzat că
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
observație este valabilă mai ales în cazul elevilor slabi din clasele mici care necesită structurarea aparte a conținuturilor și de urmărirea îndeaproape a muncii lor mai mult decât ceilalți colegi (T. Husen, T. Neville Postlethwaite, 1995, p. 6108). În legătură cu efectele expectanțelor profesorilor asupra elevilor, Brophy și Good (apud T. Husen, T. Neville Postlethwaite, 1995, p. 6108) sugerează următorul model al profețiilor care se autoîmplinesc (prin profeții înțelegându-se așteptările profesorilor față de elevi): 1. De la începutul anului școlar profesorul își formează așteptări
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
cum să-și îndeplinească sarcinile academice 4. Dacă profesorul insistă în comportamentul său iar elevul nu opune rezistență, atunci el își va modifica imaginea de sine, motivația pentru învățare, nivelul de aspirație, interacțiunile cu profesorul 5. Aceste schimbări vor întări expectanțele profesorului, deci elevii se vor conforma acestora mai mult decât au făcut-o anterior 6. În cele din urmă acest proces va influența rezultatele elevilor. Elevii de la care se așteaptă mult vor demonstra mult, dar elevii de la care se așteaptă
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
apud T. Husen, T. Neville Postlethwaite, 1995, p. 6107). În literatura „cotidiană“ (alta decât ceea pedagogică) efectele experiențelor profesorilor au fost de multe ori exagerate. aproape că s-a aruncat o lumină magică asupra lor. Nu există nici o îndoială că expectanțele profesorilor modelează comportamentul și performanțele elevilor, dar în anumite limite. În aceste condiții optimismul pedagogic se instituie ca o condiție necesară a succesului. Abordarea diferențiată a elevilor trebuie să conducă la conștientizarea și la valorificarea resurselor de care aceștia dispun
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
elevilor (au nevoie de ajutor, dar nu îndrăznesc să spună) se acutizează la adolescență, când devin preocupați de felul cum sunt percepuți de colegi, dar și de beneficiile și costurile de a solicita ajutor). În cazul în care profesorul dezvoltă expectanțe pozitive, elevul manifestă un grad înalt al autonomiei. Nu se poate trece cu vederea că gradul de autonomie poate fi influențat de performanța școlară. acceptând ideea că profesorul manifestă expectanțe pozitive față de elevii „buni“, cu performanță școlară ridicată, atunci gradul
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
de a solicita ajutor). În cazul în care profesorul dezvoltă expectanțe pozitive, elevul manifestă un grad înalt al autonomiei. Nu se poate trece cu vederea că gradul de autonomie poate fi influențat de performanța școlară. acceptând ideea că profesorul manifestă expectanțe pozitive față de elevii „buni“, cu performanță școlară ridicată, atunci gradul de autonomie al acestora s-ar putea să fie mai ridicat decât cel al elevilor cu performanță școlară scăzută. III.6 Relația profesor - elev în construirea autonomiei elevului Gradul de
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
și modernitatea radicalizată reprezintă concepte fundamentale, deoarece așteptările Iluminismului conform cărora creșterea cunoașterii ar conduce la pace și certitudine au fost înlocuite de incertitudine și de o societate a riscului. Radicalizarea și reflexivitatea modernității constau tocmai în conștientizarea valorilor și expectanțelor modernității timpurii. Așa cum ar spune Giddens, modernitatea reflexivă se naște dintr-o societate conștientă că este supusă riscului. Iar creșterea cunoașterii prin erori mai degrabă decât prin certitudini, în termenii lui Popper, ne poate duce la pierzanie, deoarece, contrar intențiilor
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
În romanul lui Colette intitulat Chéri, de pildă, dormitorul lui Léa i se pare la început lui Chéri un loc sigur de refugiu, dar spre sfîrșit acest loc devine o închisoare din care bărbatul scapă cu o abia disimulată ușurare. Expectanța unui cămin garant al siguranței este un puternic declic al suspansului atunci cînd lucrurile stau invers. Și, din păcate, problema abuzului sexual comis asupra minorilor a arătat în atîtea rînduri că tocmai căminul poate deveni locul pericolului. O altă opoziție
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
riturile (reînscenări simbolice ale experienței primordiale, care însă își pot pierde funcția exemplară și luminozitatea iradiantă) și practicile culturale (care marchează singularitatea unui grup față de altele și care se pot deteriora în simple obișnuințe, tradiții opresive și chiar tiranie a expectanțelor).138 Privind din nou către preistorie, Campbell conchide că există două tipuri distincte de mitologii, în funcție de atitudinea față de "precondiția vieții", aceea că "viața există consumând viață": cele războinice (inteligente, agresive, rezistente, care se adaptează acestui crud adevăr) și cele pacifiste
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
lideri pot distruge lumea în efortul de păstrare a ei. Bradford Wright, op. cit., p. 275. Tehnicile postmoderne întrebuințate la realizarea seriei construiesc un "aparat multitextual care invită cititorul să confere propriul context narațiunii", el devenind un subiect, la fel ca expectanțele discursului super-eroic (un jurnal al super-eroului din 1939 până în prezent, în care satira înlocuiește mitologia, povestire în ramă care rescrie însăși istoria conceptului de super-erou, și în care acesta își declară propria inutilitate). Toate personajele sunt consumatorii "propriilor lor ficțiuni
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
S O N A L E au un rol mediator între factorii contextuali și cei sociali, pe de o parte și comportamentele motivaționale, pe de altă parte. Dintre cele mai importante convingeri care afectează implicarea în sarcinile de învățare sunt: * expectanțele legate de autoeficacitatea de sarcină (ineficiența percepută în sarcini de învățare determină evitarea acestora sau implicarea mai redusă în astfel de sarcini); * teoriile proprii despre inteligență (conceperea inteligenței ca fiind o entitate nemodificabilă poate determina o motivație scăzută pentru învățare
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
primul rând din cea de performanță, de autorealizare și de cunoaștere - se formează, se structurează trebuința intrinsecă de a învăța (B. Zörgö). Capitolul 3. Metodica cercetării 3.1 Scopul și obiectivele cercetării Prin această lucrare, „Motivația preadolescenților pentru învățare - între expectanță și performanță școlară“ se evidențiază așteptările elevilor în raport cu activitățile școlare și abordează un anumit context motivațional și anume - motivația pentru învățare în preajma tezelor cu subiect unic. S C O P U L lucrării este acela de a evidenția
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
în urma aplicării sale să calculăm indicele motivațional al angajării în învățare. Chestionarul cuprinde zece caracteristici ale învățării apreciate ca având valoare motivațională. Chestionarul a fost elaborat pe temeiul a trei dintre particularitățile esențiale ale activității de învățare: valența, instrumentalitatea, expectanța, și a fost utilizat în această formă de Ioan Neacșu în cartea sa „Motivație și învățare“ - pagina 174. * V a l e n ț a (V) desemnează acceptarea sau neacceptarea (orientări afective) de către elevi a unor calități ale activității de
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
absolut de acord, 4 - de acord, 3 - nu sunt sigur, 2 - nu sunt de acord, 1 - absolut dezacord. Gradul de percepere subiectivă a șanselor, pe care elevii le așteaptă să le realizeze în cadrul tezelor cu subiect unic, este reprezentat de „expectanță“. Cotarea pentru fiecare dintre cele 10 caracteristici ale învățării se realizează ca și la instrumentalitate. Valorile prezentate în anexa 19 reprezintă majoritatea simplă a scorurilor acordate. Calculând după am obținut următoarea valoare a indicelui motivațional, și anume Im = 524. Având
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
ridicat de energie și multor renunțări“. Aceste aspecte ne indică faptul că elevii sunt conștienți de șansele pe care le oferă procesul învățării dar nu este suficient să cunoști ci trebuie să te implici pentru a avea rezultate bune. Privind expectanța, gradul de percepere subiectivă a șanselor pe care elevii așteaptă să le realizeze în cadrul învățării pentru tezele cu subiect unic, sentimentul realizării și autodepășirii este singurul care e cotat maxim. Această cotare a caracteristicii învățării este probabil legată de instalarea
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
există de cînd au apărut primii șefi pe lumea asta, cred că aparenta epidemie de șefi dificili din zilele noastre poate fi explicată prin convergența unui număr de factori. Modul în care se comportă oamenii a fost influențat de sporirea expectanțelor în ceea ce privește productivitatea, de creșterea nivelului de stres și de carențele în instruire. Așa cum s-a întîmplat probabil mereu, mulți șefi pur și simplu nu posedă competențele necesare, fiind promovați în această poziție datorită unor motive greșite - aveau cea mai mare
Cum să faci față unui șef dificil by Shaun Belding () [Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
influențat de circumstanțe exterioare. Se poate întîmpla să fie extrem de solicitat de viața de familie îca să nu mai vorbim de locul de muncăț. Nu toată lumea reacționează bine la stres. Există trei lucruri fundamentale care determină comportamentul șefilor dificili: motivația, expectanțele și personalitatea. Motivația în magazinul de articole bărbătești la care merg adesea să-mi cumpăr haine lucrează un vînzător nemaipomenit pe nume Jack. E angajat acolo de peste 20 de ani și a văzut destui manageri venind și plecînd. Cred că
Cum să faci față unui șef dificil by Shaun Belding () [Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
te-ar putea ajuta să identifici motivațiile care l-au determinat să devină manager? Cu cît îi înțelegi mai bine necesitățile de bază, cu atît mai clar îți va fi ce anume îl face să adopte o atitudinea altminteri nejustificabilă. Expectanțele Dacă motivația este fitilul bombei reprezentate de un șef dificil, expectanțele sale sînt scînteile care pot aprinde fitilul. Șeful poate avea multe expectanțe rezonabile în ceea ce te privește, iar îndeplinirea lor este îndatorirea care îți revine ca urmare a contractului
Cum să faci față unui șef dificil by Shaun Belding () [Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
să devină manager? Cu cît îi înțelegi mai bine necesitățile de bază, cu atît mai clar îți va fi ce anume îl face să adopte o atitudinea altminteri nejustificabilă. Expectanțele Dacă motivația este fitilul bombei reprezentate de un șef dificil, expectanțele sale sînt scînteile care pot aprinde fitilul. Șeful poate avea multe expectanțe rezonabile în ceea ce te privește, iar îndeplinirea lor este îndatorirea care îți revine ca urmare a contractului dintre angajat și angajator. în continuare sînt prezentate șase expectanțe esențiale
Cum să faci față unui șef dificil by Shaun Belding () [Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
cu atît mai clar îți va fi ce anume îl face să adopte o atitudinea altminteri nejustificabilă. Expectanțele Dacă motivația este fitilul bombei reprezentate de un șef dificil, expectanțele sale sînt scînteile care pot aprinde fitilul. Șeful poate avea multe expectanțe rezonabile în ceea ce te privește, iar îndeplinirea lor este îndatorirea care îți revine ca urmare a contractului dintre angajat și angajator. în continuare sînt prezentate șase expectanțe esențiale: Comunicarea Dacă șeful tău dificil este unul dintre cei care par să
Cum să faci față unui șef dificil by Shaun Belding () [Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
dificil, expectanțele sale sînt scînteile care pot aprinde fitilul. Șeful poate avea multe expectanțe rezonabile în ceea ce te privește, iar îndeplinirea lor este îndatorirea care îți revine ca urmare a contractului dintre angajat și angajator. în continuare sînt prezentate șase expectanțe esențiale: Comunicarea Dacă șeful tău dificil este unul dintre cei care par să ia întotdeauna decizii neinspirate, poți lua în considerare posibilitatea ca el să nu dețină suficiente informații. Un factor important care influențează calitatea deciziilor noastre este legat atît
Cum să faci față unui șef dificil by Shaun Belding () [Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]