1,782 matches
-
coincidență dintre resursele care îi determină ficțiunea și tipurile de integrare a realității, specifice unei epoci anume”. Autodefinirea și redefinirea periodică a romanului ca gen literar, în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, e surprinsă, urmărită, învederată și explicitată la nivelul categoriilor naratologice și poetice, al ideologiei și viziunii, al tehnicilor și convențiilor definitorii (convenția de oralitate și convenția scripturii), al esteticii și practicii scripturale implicite. În cadrul tratării analitice se fac referiri la un mare număr de autori din
OLTEANU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288527_a_289856]
-
pentru evoluția din toate domeniile existenței, nu numai pentru evoluția societății. Criteriul propus de Spencer se fundează pe un model mai general al sistemelor, al factorilor care determină performanța lor și, de asemenea, a mecanismelor evolutive. Acest model nu este explicitat. El își are însă în mod cert originea în modelul organic al biologului. Inițial, sistemele tind să fie omogene, adică elementele lor componente nu sunt suficient de diferențiate structural și specializate funcțional. Primele viețuitoare erau compuse din celule relativ similare
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
îi asculte pe alții, pe Che Andrei în special, consăteanul ce îi este un fel de mentor, fie asumându-și funcția narativă), oameni și locuri, de a descrie medii și peisaje, rezultatul fiind câteva crâmpeie de epopee sociologică. Devenirea protagonistului explicitează sugestia de destin, de predestinare tragică, cuprinsă în titlu. Încheindu-se astfel, romanul dă expresie metaforică sensului ce îl străbate. Căile pe care oamenii pornesc spre a se realiza în viață duc aproape toate în prăpastie, ieșirea din impas nu
NEAGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
strategii culturale. În ambianța epocii, unele dintre textele sau cărțile unor Ilie Bădescu, Septimiu Chelcea, Traian Herseni, Ioan Mărginean, Ioan Mihăilescu, Achim Mihu, Vladimir Trebici, Ion Ungureanu, Lazăr Vlăsceanu, Cătălin Zamfir, Henri H. Stahl etc. sună memorabil. Chiar dacă nu este explicitat cu atâta pregnanță de fiecare dată, acest sunet secund capătă alura unei strategii neostentative care lasă să se Întrevadă, deja, strategia culturală de care pomeneam: o așezare, dacă nu abrupt Împotrivă, cel puțin alături de direcția unică a discursului oficial; un
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
, revistă apărută la Focșani, bianual, între 1930 și 1933, și în 1936, sub redacția lui N. Al. Rădulescu. Articolul-program O socoteală pentru tineri, aparținând lui Simion Medinți și semnat Soveja, explicitează intențiile publicației. După o evocare a personalităților născute pe aceste meleaguri, în ideea că „trecutul obligă”, publicația își face o datorie de onoare din a reînnoda tradiția, popularizând realitățile și valorile locale. Ca atare, articolele și studiile publicate descriu ținutul
MILCOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288136_a_289465]
-
inimile, iar nu să rănească doar sensibilitățile colective sau orgoliile individuale. Am operat în acest volum modificări substanțiale. În primul rând, am eliminat cele mai multe obscurități, imprecizii și erori strecurate în prima ediție. Am modificat ordinea textelor în interiorul fiecărui capitol. Am explicitat apoi intuițiile mult prea criptice, lăsând adesea loc pentru dualismul atât de puțin ascetic: text vs notă de subsol. Acolo unde era necesar, am suprimat pasajele redundante sau expresiile îndoielnice, completând sau reformulând eseuri întregi în lumina înțelegerii pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
și comprehensiune ale studenților. Elementele suplimentare care definesc și caracterizează prelegerea sunt componentele afectiv-emoționale ce pot spori eficiența acesteia, conduita expresivă (mimica, gestica) cu valoare de motivare și de persuasiune. Totodată, prelegerea oferă profesorului posibilitatea de a-și prezenta și explicita atitudinea față de valorile dominante ale unei domeniu științific, ori față de sfera axiologică a vieții cotidiene. Realizarea unei prelegeri necesită o preocupare deosebită în ceea ce privește: • esențializarea informației; • ierarhizarea strictă a ideilor; • detalierea eșafodajului științific; • enunțarea unor ipoteze și teorii; • analiza și interpretarea
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
trebuie căutată dincolo de limitele textului, în realitatea mai amplă a erei tehnologice în care se intrase în dinamicii ani ’50. În monografia dedicată lui Chandler, William Marling avansează ipoteza că în romanul de față titlul reprezintă o veritabilă „temă”. El explicitează, vag metaforic și confuz parabolic, spaima sub semnul căreia trăiește Betty Mayfield, înfricoșată să vadă doi bărbați - propriul soț și amantul-șantajist - murind în împrejurări similare, în urma cărora ea devine principalul suspect: Găsindu-l pe Mitchell mort în balconul ei, Betty
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
ca victime pe criterii științifice, pentru că „psihologia individului evoluează paralel cu dezvoltarea și definitivarea structurilor morfo-funcționale ale sistemului nervos, iar vârsta de 20-25 de ani este vârsta la care se poate interveni cu succes și se pot obține rezultate durabile”. Explicitând această motivație, el adaugă faptul că studenții aveau vârsta la care, printr-un proces de psihoinducție negativă, se ajunge la rezultate stabile și de durată, în condițiile unei supravegheri atente. În plus, ei nu aveau încă o inserție socio-profesională clar
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
metode este aceea că ele se adresează aproape exclusiv domeniului rațional. Se elaborează diferite scenarii în care o persoană răspunde rațional la anumiți stimuli. Pe această bază se ajunge să se elaboreze anumite modele de reacție, care se dorește a explicita parte a cunoștințelor tacite. Este surprinzător însă că, într-o perioadă în care se discută mult despre colaborarea interdisciplinară, se neglijează (sau se evită) considerarea și a părții emoționale, a sentimentelor care influențează semnificativ deciziile și acțiunile pe care cineva
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
porniri prin înlocuirea acestora cu formule socialmente acceptabile, prin sublimarea tendințelor animalice, prin deliberare și deturnarea unor înclinații „nepermise”. Procesul de hominizare s-a realizat printr-un triplu proces de virtualizare: virtualizarea prezentului imediat prin intermediul limbajului (ceea ce nu se putea explicita la nivel comportamental era transferat la nivelul expresiilor lingvistice), virtualizarea actelor fizice prin instrumentele tehnice (ceea ce nu se putea face efectiv cu trupul era preluat de dispozitive sau invenții tehnice), virtualizarea violenței prin intermediul contractului (ceea ce se dovedea distructiv și sursă
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
înspre o zonă de interes după cum îi dictează pornirile individuale sau profesorul, preocupat de aceste chestiuni, îi poate sugera inspectarea unor pagini din anumite domenii. Pe lângă această uzanță, internetul poate fi utilizat în chip programat, deliberat, lucrul pe internet fiind explicitat în chiar proiectarea curriculară ce secondează orice proces instructiv-educativ. Mai mult, profesorul poate găsi pe piața educațională suporturi electronice de navigare într-un spațiu problematic, fiind asistat și ghidat de supraprograme construite special pentru așa ceva (așa cum este cazul, de pildă
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
după autorul de mai sus (1995, p. 66), ca un hipertext fractal, un hipercortex ce transcende psihismele individuale sau ale grupurilor mici, care se recompun permanent, cunoscând o dinamică neîncetată. Acest megapsihism fractal se transformă necontenit la cele patru niveluri explicitate prin următoarele tipuri de intervenții: acționând asupra conectivității: introducând noi rețele, deschizând portaluri, difuzând, sau dimpotrivă, reținând - informații sau chiar garantând securitatea ansamblului (în comunicații, transport, comerț, formare, servicii sociale, Poliție, Armată, Biserică, Guvern etc.); creând sau modificând reprezentări, imagini
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
definiție multinivelar, eterogen ca vârstă, ca posibilități și interese; stăpânirea unui evantai de metode didactice de resemnificare și interpretare a informației transmisă de suportul de curs; aptitudini de concepere și creare a unor situații evaluative și autoevaluative, altele decât cele explicitate la nivelul corpului cursului (tipărit sau sub formă digitală); competențe de consiliere și orientare postînvățare (profesională, educațională, social-culturală). Consemnele asupra muncii în comun fie sunt prescrise de educator sau tutore, fie sunt propuse de cursanți sau descoperite și convenite în
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
cu activitățile operaționale Fără o legătură imediată. Integrată activităților operaționale. Modalități Activitate punctuală, având loc precis cu date de început și de sfârșit impuse. Activitate continuă. Conținut Conținutul este același pentru toți și trebuie să satisfacă pe cât mai mulți. Este explicitat prin programe, într-o modalitate centralizată. Nu ține cont de schimbările intervenite pe parcurs decât destul de târziu. Conținutul ține cont de nevoile individuale și de interacțiunile dintre participanți și tutore. Conținutul se schimbă continuu prin aportul utilizatorilor, al experiențelor ivite
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
și dorințele educatului. După unii autori (Mingasson, 2002, p. 85), organizarea conținutului se face la mai multe niveluri: filiere, teme, module și „granule” pedagogice. Acestea sunt organizate pornind de la întinderea și greutatea unităților în structura plenară a conținutului. Strategia curriculară, explicitată într-un caiet de sarcini, poate fi orientat a spre mai multe direcții (vezi Mingasson, 2002, pp. 186-187): conținutul propriu-zis: arhitectura conținutului, modalitățile de evaluare, harta grafică, legături de tip hipertext; structura conținutului: descrierea conținutului și adecvarea la nevoile actorilor
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
de Grupul Editurilor Educaționale Europene ce a încetățenit Premiul pentru cel mai bun manual (vezi North, 2005). Facem precizarea că sistemul evaluativ invocat mai sus se pretează, mai ales, la conținuturile unui manual clasic și deci, prin extensie, la cunoștințele explicitate de un produs virtual. Iată care ar fi criteriile: 1. Relevanța Se referă la caracterul adecvat/potrivit al problematicii invocate în suport, în raport cu nevoile, obiectivele și scopurile utilizatorului (elevul, profesorul etc.). Relevanța se poate referi atât la conținut, cât și
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
Numele sitului Adresa Descriere Publicul-țintă Data creării Data actualizării Limba interfeței Engleză Franceză Română Alte limbi Activități propuse Exerciții Jocuri Legături Chat Forum Sunet Video Text Hipertext Încărcare Analiza interfeței Conținut Elemente de conținut Suficient Bine Excelent Pagină de întâmpinare explicită Obiectiv pedagogic clar definit Logica organizării activității Pertinența resurselor Calitatea limbii Consemne clar definite Ilustrație pertinentă Lizibilitatea textelor Calitatea imaginilor Legături relevante Navigare Elemente definitorii Suficient Bine Excelent Ușurința navigării Comprehensiunea butoanelor Facilitatea găsirii informației indicate pe pagină Tablă de
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
Matei, urmând scenariul lucanian, Ioan o Înfățișează pe Maria ungând cu nard picioarele Domnului. Spre deosebire de Marcu și Matei, la Ioan I Se ung picioarele, nu capul; spre deosebire de Luca, lipsesc lacrimile de căință. Prin urmare, Luca sugerează o posibilă, chiar dacă nu explicită, coincidență Între femeia păcătoasă, care se pocăiește spălând picioarele lui Isus, și Maria Magdalena, În vreme ce Ioan o identifică pe femeie cu Maria din Betania. Amalgamarea celor trei personaje, propusă de câțiva Părinți și preluată apoi de tradiție, până aproape de zilele
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
dificultățile prezentării simultane a faptelor (chiar și de către pelicula cinematografică); naratorii nu se pot situa decât în urma evenimentelor, cu toată încercarea scriitoarei de a susține convenția simultaneității prin scriitura fluxului interior (stream of consciousness). Însă vocile mai degrabă relatează și explicitează cititorului ceea ce trebuie văzut ca întreg, astfel încât caracterul tradiționalist al prozei e mai sesizabil decât și-ar fi dorit romanciera. Nucleul poemului dramatic Dioptrele sau Dialog la zidul caucazian (1975) este oglinda (simbol baroc al problematicii spiritului postmedieval, umanist și
BOTEZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285836_a_287165]
-
ar putea fi imaginea pură, curajoasă a unei tinereți ce a fost apoi jefuită și distrusă prin mediocritate și inerție. Dar rostul unei parabole este să semnifice mai multe lucruri, și B. are inteligența și priceperea de a nu-și explicita simbolul. Tendința dramaturgului este să privească umanitatea prin viciile ei mărunte. Faptul se vede mai bine în Boul și vițeii și Gărgărița. Cea dintâi este o traducere în limbaj realist și în situații contemporane a cunoscutei fabule despre ingratitudinea copiilor
BAIESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285548_a_286877]
-
cuvântului, după secole de uitare, funcția sa primordială, întemeietoare. În eseul Spiritualitate antică și spiritualitate bizantină în poezie, publicat în 1971 într-un volum colectiv ce cuprinde cuvântările mai multor poeți europeni la un congres internațional de poezie, A. își explicitează crezul poetic: „Poetul-omul-artist se regăsește astfel slujitor al Cuvântului, și în această vocație a lui a dat opere nepieritoare; el este scoica în care se aud vuietele cele mai de taină ale cosmosului, este transparență între vizibil și cele nevăzute
ALEXANDRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285244_a_286573]
-
nu poate fi vorba de ceva „care s ar afla în spatele ființei“, ci privește ființa însăși în măsura în care se deschide comprehensiunii omenești.<ref id="126">Ființă și timp, ed. cit., p. 209.</ref> Cu această mențiune, este consecvent modului în care explicitează constituirea ființei ca fenomen. La fel și prin ceea ce adaugă imediat: „Sensul ființei nu poate niciodată să fie pus în opoziție cu ființarea, sau cu ființa ca «temei» purtător al ființării, deoarece «temeiul» (Grund ) nu este accesibil decât ca sens
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
nu poate fi vorba de ceva „care s ar afla în spatele ființei“, ci privește ființa însăși în măsura în care se deschide comprehensiunii omenești.<ref id="126">Ființă și timp, ed. cit., p. 209.</ref> Cu această mențiune, este consecvent modului în care explicitează constituirea ființei ca fenomen. La fel și prin ceea ce adaugă imediat: „Sensul ființei nu poate niciodată să fie pus în opoziție cu ființarea, sau cu ființa ca «temei» purtător al ființării, deoarece «temeiul» (Grund ) nu este accesibil decât ca sens
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
asta banală, Adela mi-a răspuns cu vocea ei înceată, dând frazei un ton confidențial: - Da, ne urmărește. Să fim prudenți... O glumă fără semnificație precisă? Un noli me tangere 1? O zădăreală? Oricum, aceste cuvinte erau întîia ei recunoaștere explicită că acum nu mai eram cei de alătădată, ci o femeie și un bărbat în defensivă și ofensivă, delaolaltă amândouă. Cuvintele ei îmi erau scumpe, și pentru nimic în lume n-aș fi consimțit să nu fi fost rostite. Dar
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]