21,830 matches
-
stare civilă [art. 100 alin. (2) din Codul civil; art. 58 din Legea nr. 119/1996; art. 129 din Metodologia aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 64/2011]. ... 66. Art. 100 alin. (4) teza a II-a din Codul civil califică în mod expres dispoziția primarului referitoare la rectificarea, la cerere sau din oficiu, a actului de stare civilă ca fiind act administrativ. Această calificare se impune, coroborând dispozițiile amintite cu cele ale art. 2 alin. (1) lit. i) și alin. (2) din Legea
DECIZIA nr. 28 din 6 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251238]
-
516), precum și aplicarea sancțiunilor disciplinare și stabilirea răspunderii funcționarului public se fac prin actul administrativ emis de conducătorul autorității sau instituției publice. Suntem în prezența unor acte administrative, iar dispozițiile constituționale ale art. 126 alin. (6) prevăd în mod expres că actele administrative ale autorităților publice sunt supuse controlului judecătoresc pe calea contenciosului administrativ, care este garantat; în plus, prevederea criticată, care stabilește în competența instanțelor de contencios administrativ soluționarea litigiilor având ca obiect exercitarea raporturilor de serviciu, precum și
DECIZIA nr. 807 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251398]
-
2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 77 din 2 februarie 2016), rolul practicii și literaturii de specialitate fiind doar acela de a oferi repere acestora în ceea ce privește modul de aplicare a legii, cu precizarea expresă că adoptarea soluțiilor reprezintă atributul exclusiv al judecătorului (Decizia nr. 1 din 25 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 152 din 28 februarie 2017). În cauză, însă, din modalitatea de formulare a întrebării adresate Completului
DECIZIA nr. 68 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250575]
-
2020, paragraful 48). Faptul că Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție a stabilit o anumită modalitate de desemnare a membrilor completurilor de 3 judecători, în condițiile în care legea nu reglementează în mod expres modalitatea de desemnare a acestora, nu poate fi considerat contrar legii, în sensul încălcării autorității legii cu eventuala consecință a creării unei paradigme juridice neconstituționale. În situația în care autoritatea administrativă emitentă a stabilit o anumită modalitate de desemnare a
DECIZIA nr. 757 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251453]
-
perspectiva relației dintre un act de reglementare primar și unul secundar. ... 21. Dacă legiuitorul ar fi dorit ca și pentru desemnarea membrilor completurilor de 3 judecători să fie utilizat procedeul tragerii la sorți, ar fi trebuit să reglementeze în mod expres acest lucru, ceea ce nu a făcut, lăsând astfel în marja de apreciere a Colegiului de conducere, ca organ colegial de conducere competent să adopte regulamentul instanței supreme, să stabilească modalitatea concretă de desemnare a membrilor acestor completuri. Fără ca
DECIZIA nr. 757 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251453]
-
nu face altceva decât să organizeze executarea legii. Modul de desemnare a membrilor completurilor de 3 judecători este un aspect al compunerii acestora, astfel că aceasta trebuie realizată în baza și în temeiul legii. Dacă legea nu prevede în mod expres ca desemnarea membrilor completurilor să se facă prin tragere la sorți sau prin nominalizare expresă, iar actul administrativ cu caracter normativ a reglementat, în lipsa unei dispoziții legale restrictive, una dintre aceste două modalități, înseamnă că această compunere a completului
DECIZIA nr. 757 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251453]
-
3 judecători este un aspect al compunerii acestora, astfel că aceasta trebuie realizată în baza și în temeiul legii. Dacă legea nu prevede în mod expres ca desemnarea membrilor completurilor să se facă prin tragere la sorți sau prin nominalizare expresă, iar actul administrativ cu caracter normativ a reglementat, în lipsa unei dispoziții legale restrictive, una dintre aceste două modalități, înseamnă că această compunere a completului, sub aspectul desemnării membrilor săi, a fost realizată în baza și în temeiul legii, cu
DECIZIA nr. 757 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251453]
-
ceea ce privește transmiterea informațiilor bancare, nu și a celorlalte informații menționate în anexa nr. 1 a ordinului, și numai la solicitarea autorităților și instituțiilor publice, nu și la solicitarea organului fiscal central și numai dacă ar exista o abilitare expresă a Ministerului Finanțelor Publice în a reglementa condițiile de acces la sistemul informatic al ANAF. Or, textul nu conține o astfel de normă de abilitare. În ceea ce privește art. 68 alin. (2) și (3) din Codul de procedură fiscală
SENTINȚA CIVILĂ nr. 4.756 din 6 decembrie 2017 () [Corola-llms4eu/Law/251456]
-
sunt aplicabile mutatis mutandis în prezenta cauză. Se arată că, având în vedere natura juridică a raportului de serviciu al funcționarului public, regulile privind regimul pensionării pentru funcționarul public femeie din sectorul public este necesar să fie așezate, în mod expres, în aceleași coordonate cu cele stabilite pentru femeia salariat, din punctul de vedere al vârstei standard de pensionare. ... 9. Autoarea susține că, în practică, există în continuare cazuri în care pentru funcționarul public femeie se aplică un tratament care nu
DECIZIA nr. 806 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251485]
-
a doua; ... 3. produse care fac parte din linii experimentale de produse; ... 4. produse returnate și/sau surplusuri de stoc anulate; ... 5. produse în stare de folosință și resigilate, comercializate la preț redus; ... 6. produse cu mici defecte, indicate în mod expres în acest sens în oferta comerciantului, cu informarea în scris a consumatorului. ... ... ... 2. După articolul 4 se introduce un nou articol, articolul 4^1, cu următorul cuprins: Articolul 4^1 (1) Orice anunț de reducere a prețului indică prețul anterior aplicat de
HOTĂRÂRE nr. 686 din 25 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255732]
-
din acest cod sunt reglementate aspecte privind depunerea în numerar sau în instrumente financiare, respectiv faptul că, de regulă, cauțiunea se depune în numerar, iar, la cererea debitorului cauțiunii și dacă partea în favoarea căreia se depune declară în mod expres că este de acord, cauțiunea va putea consta și în instrumente financiare care pot servi ca instrumente de plată. Cu toate acestea, acordul părții nu este necesar în cazul titlurilor emise de stat sau de unitățile administrativ-teritoriale. ... 27. Referitor la
DECIZIA nr. 880 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255697]
-
pronunța această soluție, Curtea a reținut, în esență, că sintagma menționată este lipsită de claritate, precizie și previzibilitate, având în vedere că nu se precizează în mod explicit acele infracțiuni intenționate care aduc atingere prestigiului profesiei de avocat, iar necircumstanțierea expresă a acestora lasă loc arbitrarului, făcând posibilă aplicarea diferențiată a sancțiunii excluderii din profesie, în funcție de aprecierea subiectivă a structurilor profesiei de avocat competente să aprecieze asupra cazului de nedemnitate. Această lipsă de claritate a legii creează premisa aplicării
DECIZIA nr. 230 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255717]
-
condiții în absența cărora acțiunea penală nu poate fi promovată sau exercitată. O atare cerință o constituie formularea unei plângeri prealabile de către persoana vătămată prin săvârșirea infracțiunii, care este actul procesual prin care această persoană își manifestă în mod expres voința cu privire la tragerea la răspundere penală a făptuitorului, act procesual fără de care nu poate interveni aplicarea legii penale. Plângerea prealabilă se înfățișează, așadar, ca un mod special de sesizare a organelor de cercetare penală și a procurorului
DECIZIA nr. 208 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255653]
-
dreptului procesual penal, având o natură juridică mixtă, substanțială și procedurală. Astfel, plângerea prealabilă constituie atât o condiție pentru tragerea la răspundere penală (condiție sancționatorie), cât și una de procedibilitate (consecință a condiției de sancționare penală), ce intervine în cazurile expres și limitativ prevăzute de lege, cu îndeplinirea cumulativă a unor condiții de fond și de formă. Potrivit dispozițiilor art. 157 alin. (1) din Codul penal, în cazul infracțiunilor pentru care punerea în mișcare a acțiunii penale este condiționată de introducerea
DECIZIA nr. 208 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255653]
-
căile de atac prevăzute de lege împotriva hotărârilor judecătorești. Așadar, pornind de la scopul reglementării instituției recursului în casație, și anume îndreptarea erorilor de drept survenite prin hotărâri penale definitive care rezolvă fondul cauzei - prin raportare la cazurile de casare expres și limitativ prevăzute de lege -, precum și de la rolul procurorului, care, așa cum a reținut instanța de contencios constituțional în jurisprudența sa, acționează ca apărător al intereselor generale ale societății, dar și ale părților din proces, în spiritul legalității
DECIZIA nr. 208 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255653]
-
ce presupune reluarea judecății cel puțin din faza procesuală a apelului. Ținând cont de faptul că, deși a dat în competența de soluționare a instanței civile de drept comun litigiile decurgând din executarea contractelor administrative, legiuitorul a prevăzut în mod expres că aceste litigii se soluționează «de urgență și cu precădere», fiind evident că termenele și soluțiile reglementate în procedura de drept comun din materie civilă nu pot fi considerate compatibile cu celelalte dispoziții speciale ale Legii nr. 101/2016“. O astfel
DECIZIA nr. 841 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255781]
-
nr. 24/2000. Intervențiile legislative pot viza un drept cuprins într-un act normativ doar în perioada în care acest act este în vigoare, ulterior punându-se problema inadmisibilității suspendării acestui drept cuprins într-un act normativ abrogat deja în mod expres, știut fiind că un act normativ nu poate fi în același timp suspendat și abrogat. ... 25. Prevederile criticate din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 și din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 încalcă principiul securității raporturilor juridice
DECIZIA nr. 104 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255737]
-
a Legii-cadru nr. 153/2017, drepturile prevăzute de Legea-cadru nr. 284/2010 au fost eliminate. De asemenea, lipsa de claritate a textelor criticate rezultă din faptul că stabilesc suspendarea exercitării drepturilor prevăzute de Legea-cadru nr. 284/2010, dar fără a indica, în mod expres, că drepturile prevăzute de Legea-cadru nr. 284/2010 se suspendă. Dar autorii excepției apreciază că un asemenea procedeu este contrar standardelor de claritate a legii, întrucât actele normative din care fac parte textele criticate au fost adoptate, în mod firesc, pentru
DECIZIA nr. 104 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255737]
-
alin. (1) din Legea nr. 55/2020]. Pentru a asigura transparența criteriilor pe care Guvernul le evaluează cu prilejul declarării și al prelungirii stării de alertă, în cuprinsul art. 3 alin. (4) din Legea nr. 55/2020 legiuitorul a prevăzut, în mod expres, că vor fi avute în vedere: a) amploarea situației de urgență, respectiv manifestarea generalizată a tipului de risc la nivel local, județean sau național; b) intensitatea situației de urgență, respectiv viteza de evoluție, înregistrată sau prognozată, a fenomenelor distructive și
DECIZIA nr. 9 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255857]
-
decizia atacată. ... 12. În motivarea plângerii, petenta A - S.R.L. formulează următoarele critici: (i) actele contestate sunt nelegale, întrucât autoritatea contractantă nu a evaluat propunerile tehnice depuse în cadrul ofertelor declarate câștigătoare în conformitate cu propria documentație de atribuire, cu referire expresă și limitată la cerința din caietul de sarcini referitoare la rapoartele de testare a produselor biocide; (ii) sunt nelegale actele autorității contractante prin care au fost considerate conforme ofertele declarate câștigătoare, întrucât rapoartele de testare prezentate nu au fost întocmite
DECIZIA nr. 18 din 4 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255759]
-
un act normativ-cadru care stabilește principiile de bază ale instituirii stării de alertă, prevăzând, cu titlu general, măsurile ce pot fi dispuse în cadrul acesteia, în vederea atingerii obiectivelor mai sus arătate. Aceste măsuri, astfel cum se arată, în mod expres, la art. 4 alin. (1) din Legea nr. 55/2020, sunt adoptate în aplicarea legii analizate, de către Guvern, prin hotărâre, la propunerea ministrului afacerilor interne, pentru o perioadă de cel mult 30 de zile, starea de alertă putând fi prelungită
DECIZIA nr. 18 din 4 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255759]
-
cu caracter administrativ necesare și adecvate particularităților crizei epidemiologice existente și evoluției acesteia în fiecare perioadă de timp. Aceste necesități de reglementare nu puteau fi, în mod evident, anticipate la data elaborării Legii nr. 55/2020 și nici prevăzute, în mod expres, în cuprinsul acestei legi, având în vedere caracterul lor variabil, imprevizibil. Cu toate acestea, legea analizată prevede, în mod expres, procedura de instituire și de prelungire a stării de alertă, măsurile care pot fi dispuse pe parcursul acesteia, perioadele de
DECIZIA nr. 18 din 4 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255759]
-
de reglementare nu puteau fi, în mod evident, anticipate la data elaborării Legii nr. 55/2020 și nici prevăzute, în mod expres, în cuprinsul acestei legi, având în vedere caracterul lor variabil, imprevizibil. Cu toate acestea, legea analizată prevede, în mod expres, procedura de instituire și de prelungire a stării de alertă, măsurile care pot fi dispuse pe parcursul acesteia, perioadele de timp pentru care pot fi luate și prelungite astfel de măsuri, condițiile implementării lor, precum și autoritățile și instituțiile statale
DECIZIA nr. 18 din 4 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255759]
-
ce pot fi dispuse în temeiul acestui act normativ în vederea prevenirii și combaterii efectelor pandemiei de COVID-19, măsuri care atrag obligații a căror nerespectare constituie contravenții. Dispozițiile art. 5 alin. (3) lit. b) din lege se referă, în mod expres, la restrângerea sau interzicerea circulației persoanelor și vehiculelor în locurile și, după caz, în intervalele orare stabilite. Având în vedere obiectivul afirmat al legii, textul de lege circumscrie sfera acestei măsuri la acele intervenții necesare protejării unor drepturi ale persoanei
DECIZIA nr. 40 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255852]
-
a fost împlinit, astfel încât perimarea executării silite a intervenit de drept, iar în al doilea rând, a susținut că dispozițiile art. 390 din Codul de procedură civilă din 1865 se referă la acele situații în care legea, în mod expres, stabilește că procedura de executare silită, ca întreg, se poate realiza fără comunicarea unei somații, iar nu la una dintre formele executării silite, respectiv executarea silită indirectă, prin poprire. În concluzie, pe fondul recursului formulat, s-a arătat că, de
DECIZIA nr. 243 din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258618]