879 matches
-
schimb atitudinea colaboratorilor este mai puțin consecventă. Se întâlnesc, astfel, aici Nina Cassian, influențată încă de avangardă, Eugen Jebeleanu, autor ce oficiază pe un ton vindicativ, sentențios, dar și un Eusebiu Camilar ce abandonează nostalgia satului bucovinean exprimată cu mijloacele expresionismului pentru o lirică sensibil edulcorată. Extremele sunt reprezentate de versificația lipsită de virtuți artistice a tinerei Veronica Porumbacu, de grandilocvența vidă a lui Mihu Dragomir, pe de o parte, iar pe de alta, de timbrul inconfundabil al liricii lui Geo
ORIZONT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288579_a_289908]
-
reprezentată de V. Voiculescu (Colind uitat), Vintilă Horia (Vals trist), Mircea Streinul (Moartea copacului), Radu Gyr (La o margine de tinerețe) și Ion Pillat (cu versuri preluate din volumul în curs de apariție Țărm pierdut), până la lirica marcată de influențele expresionismului german, ilustrată de poemele foarte tânărului Ștefan Baciu. Tot aici se manifestă și doi viitori exponenți ai Cercului Literar de la Sibiu: Radu Stanca (Fantezie) și Ștefan Aug. Doinaș (Stea tristă de aur, Intermezzo). Mai publică versuri Emil Giurgiuca, Vlaicu Bârna
PAGINI LITERARE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288615_a_289944]
-
din perspectiva „dominantelor” conflictuale (credință versus religie, tragicul opțiunii, sacrificiul necesar), psihologice („daimonia” ca energie ambivalentă, femininul ca cenzură și valorizare etc.) și scenice (spațiul închis, partiturile individuale, elementele spectaculare, simbolurile). Finalmente, teatrul lui Blaga este așezat sub semnul unui „expresionism îmblânzit”, „temperat” de contactul/afinitatea cu clasicismul lui Goethe. Cartea Întrebările poeziei (1988) e, de fapt, o privire cuprinzătoare asupra poeziei române moderne pe baza valorilor ei canonice, de la Eminescu la Emil Botta, cu străpungeri spre generațiile lui Nichita Stănescu
MIHAILESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288128_a_289457]
-
Liviu Rebreanu, Emil Isac, Hortensia Papadat-Bengescu, E. Lovinescu, Dragoș Protopopescu, George Voevidca, Emil Gârleanu, George Vâlsan, Eugeniu Ștefănescu-Est, Al. T. Stamatiad. Alte colaborări importante: Lucian Blaga cu fragmente din Filosofia stilului, C. Rădulescu-Motru - Ideologia revoluționară în cultura română, Ion Sân-Giorgiu - Expresionismul literar, Ion Marin Sadoveanu - Dualismul dramei. Sub genericul „Figurine” Anton Holban se ocupă de Calistrat Hogaș, Camil Petrescu, Gh. Brăescu, Hortensia Papadat-Bengescu. Numărul 42-43/1925 omagiază personalitatea lui Ioan Slavici prin intermediul contribuțiilor lui Mihail Dragomirescu, Scarlat Struțeanu, Gala Galaction, Perpessicius
MISCAREA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288182_a_289511]
-
sau a mișcării din jurul unei reviste, ci de un concept de mare generalitate. Criticul își propune să stabilească dacă literatura - în speță poezia, avută în vedere în mod exclusiv - creată la noi în secolul al XX-lea sub semnul simbolismului, expresionismului, ermetismului, avangardismului etc. are sau nu „semne particulare”, dacă se poate vorbi de un specific al modernismului românesc. Concluziile nu sunt spectaculoase, ci întrucâtva previzibile, dar argumentația și exegeza sunt demne de tot interesul. Ca și în alte rânduri, M.
MICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288109_a_289438]
-
calea celui veritabil în poezia română. Versurile din Spovedanii (1927), Strofe pentru toată lumea (1930) și Nu sunt ce par a fi... (1936) confirmă tenta de autopastișă și îngroașă nota de deriziune și umor spre grotesc și caricatură, tinzând spre un expresionism sui-generis, tot minulescian, adică încărcat de blândă autoironie și sentimentalism disimulat. Proza lui M. cuprinde romane, nuvele și povestiri. Deși critica vremii nu a receptat-o cu entuziasm (mai ales Călinescu, Lovinescu, Perpessicius), M. aduce unele tentative de inovare tehnică
MINULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288163_a_289492]
-
semnele premonitorii ale morții, se consumă trăirile unui spirit mereu supus tensiunilor divergente, căutându-și izbăvirea în smerenia rugăciunii, în reculegerea pioasă, într-un ritual ce se confundă cu invocarea, cât anxioasă, cât elegiacă, a divinității. În aceeași formă de expresionism liric, dar excesiv complicată, poemele din Urmare intonează, în modulări liturgice, „psalmi cântând a moarte” și „a rea vestire”. Transpuși într-un discurs eliptic și cam uscat, psalmii lui Mihail exprimă sforțarea orgolioasă a unui bântuit și, nu mai puțin
ACTERIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285156_a_286485]
-
sunt vizibile interferențele (notele livrești, cenzurarea gestului retoric) exprimând tendința de „sincronizare” cu modalitățile lirismului și cu vocile afine ale propriei generații (Paul Constant, Sorana Țopa). Simplitatea, diversificarea prozodiei și refuzul stilului decorativ marcau trecerea de la simbolismul muzical, intimist către expresionismul revigorant pe spații restrânse. O a doua plachetă rămâne doar ca proiect: Descântece-poeme oltenești. Spontană, comprehensivă, cu stil alert, B. convinge și ca prozatoare, în schițe și povestiri (pe care și le-ar fi dorit antologate cândva), persiflând ori șarjând
BUCUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285903_a_287232]
-
de acesta. B. s-a numărat printre primii care a vorbit la noi cu admirație de Edvard Munch și Van Gogh, de Barlach și Arhipenko; a trecut o vreme drept „avangardist” și a practicat în lirica și teatrul său estetica expresionismului, descoperit și asumat pe vremea studiilor la Viena. Avea să mărturisească mai târziu că se simte foarte apropiat de Brâncuși, dar sub raportul unui „tradiționalism metafizic”, care detestă pitorescul etnografic sămănătorist și caută nota diferențială autohtonă în apriorismul inconștient. De
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
Brașov, 1997, 29-41; Eonul Blaga. Întâiul veac, îngr. Mircea Borcilă, Cluj-Napoca, 1997; Dicț. analitic., I, 76-77, 157-159, II, 29-30, 112-113, 137-140, 241-243, 323-328, 346-348, 390-394, III, 54-55, 64-65, 117-118, 266-268, 370-372, IV, 258-259, 426-429, 648-650; Ion Mareș, Lucian Blaga. Clasicizarea expresionismului românesc, București, 1998; Glodeanu, Dimensiuni, 30-34; Simion, Fragmente, II, 125-129, III, 343-355; Dorli Blaga, Ion Bălu, Blaga supravegheat de Securitate, Cluj-Napoca, 1999; Dumitru Chioaru, Poetica temporalității, Cluj-Napoca, 2000, 137-166; Dicț. esențial, 84-89; Doina Modola, Lucian Blaga și teatrul, București, 2000
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
adaugi...), Coșbuc (Pe deal, Cântecul junelui), Al. Macedonski (Pădurea), I. Al. Brătescu-Voinești (schița Rătăcire) ș.a. Sunt reluate în A. și articole de Ion Lupaș, G. Bogdan-Duică, Ion Breazu și chiar articole de avangardă, precum Arta modernă și publicul: cubismul și expresionismul de Tasso Marchini. Revista își atinge apogeul în 1933 și își pierde importanța prin 1937, devenind tot mai mult un oficiu de publicare a comunicatelor Astrei. M.Pp.
ASTRA MARAMURESULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285479_a_286808]
-
de „răceală”. Pe Tudor Arghezi l-a apreciat, în 1926, considerând că are „vederi noi”, dar despre Flori de mucigai a scris negativ. B.-D. era un critic cu un expozeu informat, care înțelegea motivațiile curentelor moderne (a scris despre expresionism), dar gustul său era al unui clasicizant și al unui moralist. Interesul lui s-a îndreptat însă către istoria literară, ca o consecință a înclinației spre istorie în general. Primul volum, apărut în 1893, conține o biografie a lui Petru
BOGDAN-DUICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285788_a_287117]
-
Vasile Pârvan, Tudor Vianu, G. Călinescu, Vladimir Streinu, Liviu Rusu, Edgar Papu, Ion Biberi. În partea a doua, ce se referă la „ipostaze străine”, autorul își articulează comentariul după aceeași dispunere: pe de o parte poeticile vii, moderniste, ca futurismul, expresionismul, dadaismul, suprarealismul; pe de altă parte, teoreticieni, esteticieni, filosofi ai artei, ca Benedetto Croce, Paul Valéry, H. Bremond, Paul Claudel, T. S. Eliot. Chiar dacă nu o afirmă expres, organizarea cărții, ca și textul propriu-zis dovedesc rezerva autorului față de demersul formalismului
BALOTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285586_a_286915]
-
dragoste din ciclul Fata din ierburi. În câteva poeme, „duritatea viziunii”, „asperitățile” limbajului, pe alocuri frust, violent, asociații insolite de cuvinte ori schimbări bruște de registru stilistic, „semnul notației proprii”, în opinia lui P. Constantinescu, apropie lirica lui B. de expresionism ori de suprarealism. Cetatea lui Bucur (1940) combină elementul anecdotic cu tragicul, ironia cu parodia, retorica și prozodia cântecului de lume cu imagini de factură expresionistă, în încercarea de a surprinde viața pestriță a capitalei bucureștene, o cetate-bâlci pitorească și
BACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285525_a_286854]
-
nu se rezumă la inserțiile autobiografice, rămâne o realizare în categoria personajelor-copii și adolescenți din literatura română. Influențată de spiritul de frondă al vremii ce se cultiva la „unu”, „Integral”, „Contimporanul”, o parte din proza lui C. stă sub semnul expresionismului sau sub cel al avangardismului. Ciclul de nuvele Paradisul statistic (1926) este grăitor în acest sens, însă un anume spirit expresionist îi străbate întreaga operă. Grotescul figurilor și al sentimentelor, atmosfera ambiguă se regăsesc și în nuvelele din Abecedar de
CALUGARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286046_a_287375]
-
te aduni și crești pentru el / Îți așezi toate obiectele și nădejdile, / Toate dorurile și puterile în acel drum / În acea corabie care iată că-ntr-o bună zi / Se-arată de neînchipuit în fața ta.” Într-un limbaj în care „expresionismul țărănesc” al poetului (Eugen Simion) dobândește accente profetice, rostirea tinzând spre uscăciunea tendențioasă a formulării biblice, A. descrie ținuturile străbătute ca pe niște „vămi ale pustiei” („Înaintez? Opritu-m-am? Sunt singur absolut / Începe-ascensiunea mea prin vămile văzduhului”), pe care numai Poetul
ALEXANDRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285244_a_286573]
-
devenea o poartă spre o altă lume, având caracteristici similare cu cea reală), oferă artistului posibilitatea de a-și construi o lume în care raportul cu realitatea imediată devine din ce în ce mai precar, uneori lipsind chiar de tot. În cadrul simbolismului, cubismului, abstracționismului, expresionismului ori a altor curente de avangardă, noțiunea de frumos nu mai era condiția necesară a unei opere de artă. Însăși ideea de operă de artă pare să nu mai fi valabilă în accepțiunea clasică. Frumusețea, tradusă aici ca armonie a
Mişcarea dada şi influenţa asupra artei contemporane. Conceptul de urât la dadaişti. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Oana-Maria Nicuţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_944]
-
un moment, vorbindu-se de sănătate, Lenora inventă o expertiză de carne tare și sănătoasă asupra Elizei. Fu apoteoza. Doru trecu în casă cu Lina pentru a pregăti plecarea. Mini nu mai simțea acum la Prundeni toată simfonia aceea de expresionisme și impresionisme petrecută în sensibilitatea ei de rândul trecut, la izbucnirea dramei conjugale, care avea un așa de ciudat sfârșit. Ca și otrăvurile, acum etichetate în flacoane cu cap de mort, din trupul Lenorei, întreaga atmosferă a locului își lămurise
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
-i talpa... nesigură / lunecând peste moarte. În alt plan, Dincolo de măceșii roșii, adică dincolo de zare, de lumea tangibilă, sunt Poemele cu îngeri, de unde Pasărea Visului pogoară peste noi!... Nevoia de echilibru, amintită mai sus aduce, de asemenea, vagi ecouri dinspre expresionism, spre exemplu, cum e presimțirea, nerostită însă, a posibilei destrămări a lumii, neînstare să mai citească: Scriu poeme cu Îngeri / pe care nu le mai citește nimeni - / alfabetul e vechi, mâna e singură, / prea înceată, / parcă nimeni n-ar mai
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
toate!) nu ține să te-atingi cu cizma și cazmaua. Cum poți, tu, Stat român, să-mi ceri să mai predau cu dulce seninătate, la școală, romantismul, să dirijez ca un zeu o simfonie divină, să-mi dau doctoratul cu expresionismul bogumilic blagian, să prezint zilnic ori săptămânal, la radio și televiziune, cărți de poezie, romane, religie, politologie și filozofie, facând piruete savante sau gingașe prin istoria ideilor, dansând ca fachirul printre stiluri, curente și școli de gândire, ori urcând pe
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
infernal. Ca în orice poveste cu happy-end, pacea lumii din adâncuri este restabilită, grație intervenției acestui cuplu ce unește, paradoxal, moderația și inflamarea eroică. Și tot din acest timp edenic al primelor lecturi vine și figura teribilă, cu aer de expresionism german, a maleficului Krapulax, asistat de tovarășul său pocit și nu mai puțin infernal. În câteva ocazii, rememorate ca atare în numerele de colecție hors-série, Pif și Hercule dau piept cu această forță a răului, împiedicată, de fiecare dată, să
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
Își stabileau propriile legi și impuneau și colectau propriile taxe. Cârnați Cataif Dans din baletul „Spărgătorul de Nuci” (1891-1892ă al compozitorului rus Piotr Ilici Ceaikovski (1840-1893ă The Blind Whore - lucrare a lui Francesco Boretti (1922 - 1995ă - pictor italian, reprezentant al expresionismului abstract. Untitled - lucrare a lui Mark Rothko (1903 - 1970ă - pictor american de origine letonă, reprezentant al expresionismului abstract. April Blues Bring May Yellows - lucrare a lui Peter Kitchell (1950ă - pictor american, reprezentant al expresionismului abstract Shimmering Substance - lucrare a lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
Nuci” (1891-1892ă al compozitorului rus Piotr Ilici Ceaikovski (1840-1893ă The Blind Whore - lucrare a lui Francesco Boretti (1922 - 1995ă - pictor italian, reprezentant al expresionismului abstract. Untitled - lucrare a lui Mark Rothko (1903 - 1970ă - pictor american de origine letonă, reprezentant al expresionismului abstract. April Blues Bring May Yellows - lucrare a lui Peter Kitchell (1950ă - pictor american, reprezentant al expresionismului abstract Shimmering Substance - lucrare a lui Jackson Pollock (1912 - 1956ă - pictor american, reprezentant al expresionismului abstract În limba engleză, În original - A Tomb
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
1922 - 1995ă - pictor italian, reprezentant al expresionismului abstract. Untitled - lucrare a lui Mark Rothko (1903 - 1970ă - pictor american de origine letonă, reprezentant al expresionismului abstract. April Blues Bring May Yellows - lucrare a lui Peter Kitchell (1950ă - pictor american, reprezentant al expresionismului abstract Shimmering Substance - lucrare a lui Jackson Pollock (1912 - 1956ă - pictor american, reprezentant al expresionismului abstract În limba engleză, În original - A Tomb for Boris Davidovich (2001ă - roman al scriitorului sârb Danilo Kis. În limba engleză, În original - Sephardim Jews
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
1970ă - pictor american de origine letonă, reprezentant al expresionismului abstract. April Blues Bring May Yellows - lucrare a lui Peter Kitchell (1950ă - pictor american, reprezentant al expresionismului abstract Shimmering Substance - lucrare a lui Jackson Pollock (1912 - 1956ă - pictor american, reprezentant al expresionismului abstract În limba engleză, În original - A Tomb for Boris Davidovich (2001ă - roman al scriitorului sârb Danilo Kis. În limba engleză, În original - Sephardim Jews - evrei originari din Peninsula Iberică. În limba engleză, În original - Istanbul was Constantinople/ Now it
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]