1,154 matches
-
1997 • George Gană, Tudor Vianu și lumea culturii, București, Editura Minerva, 1998 • Vasile Lungu, Opera lui Tudor Vianu, București, Editura Eminescu, 1999 • Petru Vaida, Opera filozofică a lui Tudor Vianu, București, Editura Enciclopedică, 2004 • Dan Grigorescu, Istoria unei generații pierdute: expresioniștii, București, Editura Eminescu, 1980 • Pompiliu Marcea, „Tabel cronologic” în: Tudor Vianu, Scriitori români, vol. I, București, Editura Minerva, 1970 • Zigu Ornea, Anii treizeci. Extrema dreaptă românească, București, Editura Fundației Culturale Române, 1995 • Ioan Scurtu, PNL și PNȚ: Rezerve, nemulțumiri, proteste
TUDOR VIANU -POETUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377039_a_378368]
-
dramatismul însoțește prezentele reverberații. Sunt căutate noi sensuri, mereu bazate pe experiențele trecutului, printre multiple acorduri melancolice. Fluidele marine potențează unele accente evanescente prezente în volumul Doruri din alt timp. Misteriosul astru nocturn participă la prezentele scene rituale când, absolut expresionist, "albastra fericire/ plutește în negrul/ care curge și curge și curge în neștire". Într-un poem sunt amintiți "băutorii de absint", parcă pentru a ne aminti de acele evaziuni existențiale întru dereglarea sistematică a tuturor simțurilor. Umbrele paseiste poartă cu
PARADIGMA NELINIȘTII CREATOARE DE OCTAVIAN MIHALCEA de BAKI YMERI în ediţia nr. 1988 din 10 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378082_a_379411]
-
Și mi-au răspuns toate: / Nu exiști prin singurătate!” („Răspuns neaflat” sau „O părere”). Nu cred că poezia de solitudine și tristețe erotică a doamnei Veronica Maria Florescu trimite neapărat - cum s-a zis la creația eminesciană sau, la exaltările expresioniste, ci cred, se apropie, de spiritul melancoliei simboliste. (vezi textul „Culorile mării”). Chiar dacă, totuși, conceptele principale în jurul cărora se polarizează poezia-alinare și solitudine - sunt bine marcate, sensul principal, dominant, al textelor rămâne optimismul, o distinctivă vitalitate specifică. Cultivând, performant și
INFLORIND CUVINTE de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376078_a_377407]
-
și la numai 26 de ani este numit profesor de pictură la universitatea din Bogota. Din anii 60 trăiește la NY și se separă de Gloria Zea. La NY întâlnește ostilitate din partea criticii care era în marea majoritate de formație expresionistă. Schimbarea se produce în anul 1961 când muzeul MOMA cumpără faimoasa sa replică pentru „Mona Lisa la 12 ani”. În următorii ani Botero oscilează între Columbia, Europa și NY. În 1973 se mută la Paris cu Cecilia Zambrano. Cei doi
FERNANDO BOTERO SAU CULTUL OBEZITĂŢII EXTREME de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376100_a_377429]
-
o permutare de expoziții ale unor creatori francezi, respectiv ale unor confrați români. Orașul Luminilor le-a deschis ochii admiratorilor picturii sale! zise vesel Solitarul. -Ce vrei să spui? ceru lămuriri Diplomatul. -Frate-meu este în pictură ceea ce se numește un expresionist. Ca și maeștrii cărora le este atribuit de cunoscători și de critica de specialitate, e preocupat să redea sentimente, senzații subiective, să exploreze, dacă pot zice așa, suferințele umane, cu interes deosebit pentru ilustrarea angoaselor, a stărilor exacerbate, ultratensionate. Potrivit
CAP.4 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379700_a_381029]
-
SUBIECT FASCINANT PENTRU PICTORUL KEES VAN DONGEN Autor: Cristina Oprea Publicat în: Ediția nr. 2228 din 05 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Pe 26 ianuarie 2017 s-au împlinit 140 de ani de la nașterea unuia dintre cei mai importanți pictori expresioniști Kees van Dongen, pictor olandez. Acest artist de naționalitate olandeză, născut undeva într-un cartier din Rotterdam a simțit chemarea către pictură încă din adolescență, când se înscrie la cursurile organizate de Academia Regală de Arte Frumoase din orașul său
SUBIECT FASCINANT PENTRU PICTORUL KEES VAN DONGEN de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371715_a_373044]
-
Frumoase din orașul său natal. Aici cunoaște impresionismul, stil în care va picta primele sale tablouri. Este atras însă de forța culorii pure, de incadescența ei și poate de aceea, simțind o altfel de pulsație, a devenit membru al mișcării expresioniste germane ,,Die Brucke”. Însă până la acest prag al vieții sale artistice, a expus la Paris alături de Henri Matisse, Andre Derain, Maurice de Vlaminck și alte nume ale picturii vremii, cei care aveau să pună bazele picturii secolului XX, înființând mișcarea
SUBIECT FASCINANT PENTRU PICTORUL KEES VAN DONGEN de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371715_a_373044]
-
punea accent pe impresia produsă de un subiect, filtrată prin sufletul artistului și apoi redată pe pânză, expresionismul pune accent pe expresia culorii, pe forța ei și pe ceea ce trezește aceasta în sufletul privitorului. Au existat două grupări de artiști expresioniști germani ce au dezvoltat două centre de cultură - la Dresda si la Munchen - unii ce s-au reunit sub numele mișcării ,,Die Brucke” și ceilalți formând ,,Die Blaue Reiter”. Începuturile sale au fost marcate de creația lui Toulouse-Lautrec, dar i-
SUBIECT FASCINANT PENTRU PICTORUL KEES VAN DONGEN de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371715_a_373044]
-
Tel Aviv. A lucrat la televiziunea israeliană ca director de imagine (cameraman) și scenograf la televiziunea educativă. Îl regăsim acum la sediul Uniunii Artiștilor Plastici în atelierul de gravură. Până a se consacra gravurii, Itzhak a fost un bun pictor expresionist, figurativ și parțial abstract, influențat oarecum de avangarda rusă, de constructivism, de pictorii Paul Klee sau Kandinski. Și a ajuns curând la concluzia că mai mult i se potrivește, ca tip de exprimare, grafica în stil geometric-abstract care ar sta
ÎN LINIE DREAPTĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374280_a_375609]
-
cuminte, în imuabilul canon, înfiripat încă în fresca pompeiană și consumîndu-se, neabătut, de-a lungul secolelor. La El Greco, totul e în răspăr: temă, figurație, compoziție, manieră. Dacă, neavertizat, te-ai afla brusc în fața pînzei "Laocoon", ai putea-o atribui oricărui expresionist nordic de început de secol XX. Atît de voit insolită e această regie modernă (avant la lettre): subiectul "barbar", contorsiunile colerice ale celor cinci bărbați goi, aparenta dezordine a dispunerii lor, tușa frustă, mai ales ea, care i-ar fi
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Naveta asta, chiar și după deceniul de rodaj democrat, continuă cu brio, iar pe trotuarele din preajma spitalelor dăm nas în nas cu pijamaliștii mirosind a iod și-a urină. Atunci, prin '90, îmi mai ardea și de glumă: observam (oarecum expresionist) că internații ăștia cu duiumul, ieșiți la cumpărături sau la plimbare, aveau, în lenevia lor, un aer teribil de roz, comparați cu sfrijitele cohorte de pe trotuare, "sănătoșii", cărora "bolnavii" le aruncau priviri sfidătoare. Unul din ăștia mi-a și spus
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
stat și particulare). Și, din păcate, nimic, pare-se, nu mai poate clinti anuala bălăcire. E deja "tradițională". Ascuns în atelierul de pe Armeană (cu vată în urechi), am găsit în paginile... de închisoare, din 1912, ale unui mare pictor austriac, expresionistul Egon Schiele, pasajul: "Am pictat patul de campanie din celulă. În centru, în cenușiul murdar al păturilor, o portocală strălucitoare, adusă de V., singurul punct luminos din toată încăperea. Mica pată de culoare mi-a făcut nespus de bine". Bat
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
lui Ioan Alexandru), exterior, decorativ, a cărui artificialitate se complică până la ermetism și manierism, tendință accentuată în volumele următoare. „Universul poetic”, „imaginea” sunt construite, livrești, circulare, închise. Ele comunică de fapt lipsa de comunicare, de fior liric, o absență. Țipătul „expresionist” este mai mult tăcere, ecoul unui sunet, încremenire. Natura se denaturalizează, peisajul se construiește din afară și rămâne exterior, legătura cu eul liric se estompează, sub presiunea unei imperioase nevoi de obiectivare, de distanțare - un „exod” al eului din propriul
ARBORE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285416_a_286745]
-
incert dintre fronturi, interval ambiguu, neutru, loc al tuturor intersecților posibile, al lui și-și. Nu ne va mira așadar dacă În paginile ce urmează se Întâlnesc fără a se Înfrunta dandy-i neoclasici cu cei ai avangardei, neoromanticii cu expresioniștii, autori și personaje deopotrivă, aflați uneori, ca niște giruete, În bătaia tuturor adierilor sau furtunilor. Țara nimănui: Între neoclasicism și avangardă tc "Țara nimănui \: Între neoclasicism și avangardă " „După esteți și decadenți, n-a mai rămas nici un termen care să
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Richard Dehmel [...], în notele de regie la dramă să Der Mitmensch (1895) subliniază diferența între două feluri de pauze în vorbire : punctele de suspensie = pauză scurtă, linioara = pauză lungă. Aceste grafeme au fost adoptate ulterior în mod deliberat de unii expresioniști. Așadar, frecvență mare a ambelor semne de punctuație în ediția princeps a Poemelor luminii ne pune în fața unui fenomen de adopțiune și de integrare [...] în mișcarea expresionista. " (" Richard Dehmel [...], dans șes notes de régie à son drame Der Mitmensch (1895
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
pauză lungă. Aceste grafeme au fost adoptate ulterior în mod deliberat de unii expresioniști. Așadar, frecvență mare a ambelor semne de punctuație în ediția princeps a Poemelor luminii ne pune în fața unui fenomen de adopțiune și de integrare [...] în mișcarea expresionista. " (" Richard Dehmel [...], dans șes notes de régie à son drame Der Mitmensch (1895) souligne la différence entre deux types de pauses dans le discours : leș points de suspension = pause brève, le tiret = pause longue. Ces graphèmes ont été adoptés ultérieurement
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
dramă modernă a identității. Act de omagiu la adresa "eternului feminin", majuscula "L" nu este mai puțin un semn al "eternului narcisism" al poetului. Această coincidență prin care se ambiguizează o literă îi conferă o valoare specială, care depășește retorica grafiei expresioniste, dedublând un element al mitologiei tradiționaliste, convenționalizate (Luna) cu un element secret, inavuabil parcă, al mitologiei personale (Lucian). Majuscula devine astfel un fel de metaforă a reflectării eului într-o îndoita oglindă : sinea să și femeia, marcați printr-un unic
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
amintesc acest lucru este pentru că nu văd decât o asemănare schematica, mai mult tipografica. În fond, eu n-am avut nicio admirație pentru acest poet. El reprezintă impresionismul german, pe când eu aș putea să am până la un punct legătură cu expresioniștii. " (" [...] îl est vrai que d'aucuns m'on accusé qu'on sent l'influence allemande dans Leș poèmes de la lumière, surtout l'influence d'Arno Holz. Și je rappelle cela, c'est parce que je ne vois qu'une ressemblance
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
mistreț”, „răbduriu”, „caraulă”, „vâlvoare”, „mas”, „arcer”), dar și prin formarea altora („pretutindenească”, „înomenea”), fraza devine mai concisă, renunțându-se la o serie de elemente relaționale, imaginile insolite abundă, iar metaforele tind la o funcție larg revelatoare. Peisajele, puține, capătă aspecte expresioniste, iar discursul, câteodată ermetic, oracular, debușează alteori în poezie „pură” (Pasăre albă, Sub curcubeu). Prin însușirile ei, Țara de peste veac stă alături de marile cărți de poezie din deceniul al treilea al secolului al XX-lea. Nu la același nivel se
CRAINIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286469_a_287798]
-
pentru recunoașterea creației brâncușiene, a unor muzicieni contemporani, mai târziu a lui Ion Țuculescu), nu a acceptat niciodată suprarealismul. Opunându-se suprarealismului, C. va accepta în schimb programul expresionismului, „generalizare și fundament pentru alte explicații”. Singurul element important al teoriei expresioniste asupra căruia insistă este empatia (termenul însă a apărut în opera unor esteticieni - îndeosebi W. Worringer - care nu aveau în vedere neapărat expresionismul și de la care l-au preluat partizanii curentului). Concluzia lui C. răstoarnă, de fapt, raportul worringerian: nu
COMARNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286341_a_287670]
-
o guvernează și o face posibilă. Fascinat de acest „suflet” al lucrurilor, va și căuta, de altminteri, să le surprindă fulguranta clipă de taină și „har”. A colaborat la realizarea unor importante antologii din poezia germană în ipostaza ei romantică, expresionistă și modernă (1967, 1969, 1971), precum și a unei culegeri din proza austriacă modernă (1968), oferind apreciate versiuni din opera lui Eduard Mörike, Clemens Brentano, Gottfried Benn, Nietzsche, Konrad Weise, Else Lasker-Schüller, Peter Hille, Karl Wolfskehl, Reich Arendt, Hermann Broch, Rudolf
CONSTANTINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286369_a_287698]
-
Al. A. Philippide, Ion Pillat, Perpessicius, Ion Minulescu, Camil Baltazar, ilustrând deschiderea largă a revistei către variate formule literare, în contrast cu negativismul programului său inițial. Însuși Ion Vinea promovează în lirică un modernism moderat, în care sunt îngemănate elemente constructiviste, dadaiste, expresioniste, simboliste, futuriste. În proză, tendințele novatoare sunt mai marcate, iar formulele tradiționale aproape absente. Ion Vinea se distinge prin scrierea fantastică Paradisul suspinelor și prin alte schițe cu caracter parodic, unele inspirate de precursorul avangardismului, Urmuz, care se bucură de
CONTIMPORANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286393_a_287722]
-
curent artistic este mai transparent în domeniul traducerilor și al raporturilor stabilite cu avangarda străină. În scurt timp de la apariție, C. își asigură colaborarea a numeroși reprezentanți ai noii arte din Olanda, Franța, Italia, Germania, Danemarca: futuriștii Marinetti și Prampolini, expresioniștii Herwarth Walden și Ludwig Kassak, cubiștii constructiviști Theo van Doesburg, Georg Linze, foștii dadaiști Hans Arp, Tristan Tzara, suprarealiștii André Breton, Paul Eluard, B. Peret. Apar și desene în manieră avangardistă realizate de Marcel Iancu, cronici dramatice susținute de F.
CONTIMPORANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286393_a_287722]
-
cu frecvente aluzii la aria culturală europeană, evocând însă și poezia românească (Ion Barbu, Șefan Aug. Doinaș). În Coline cu demoni viziunile nu mai au luminozitate, dar stăruie aspirația evaziunii spre undeva, departe (Prore spre sud). Domină totuși sugestia spaimelor expresioniste, a scenariului misterios, a nesiguranței, poetul fiind bântuit de himere neprietenoase. Elegiac, livresc, echilibrat și calofil, înclinat spre reverie, uneori vag oniric, C. este marcat de spiritul epocii, de modelele culturale și de direcțiile contemporane în poezia românească. În romanul
CONSTANTIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286367_a_287696]
-
gruparea și revista „De Stijl” (Olanda), c. s-a propagat în întreaga Europă, ca și dincolo de Atlantic, în Statele Unite ale Americii. În literatură (poezie), apar procedee analoage celor constructiviste la futuriști (F. T. Marinetti, Velimir Hlebnikov, Vladimir Maiakovski), la unii expresioniști (Franz Werfel, Johannes Becher, Gottfried Benn), la poeți francezi marcați de amiciția cu pictorii cubiști: Apollinaire, Max Jacob, Jean Cocteau. În România, ideile c. au fost propagate de revistele avangardei din deceniul al treilea, îndeosebi de „Contimporanul” (1922-1923, 1924-1932), „75
CONSTRUCTIVISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286389_a_287718]