654 matches
-
viața socială și-i imprimă un caracter repetitiv (mașinile circulă, de exemplu, pe partea dreaptă a drumului în fiecare zi), care sunt întărite și apărate de către sancțiunile sociale. Normele sunt fapte sociale în termenii lui Émile Durkheim, caracterizându-se prin exterioritate, obiectivitate și putere de constrângere. Coerciția în cazul normelor este cel mai bine exprimată printr-un anumit tip de sancțiune. O normă, dacă este regulat încălcată, fără să se aplice vreo sancțiune, nu-și mai îndeplinește funcția de orientare a
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
întrucât ne privim pe noi prin intermediul relației cu celălalt, ne raportăm la propria noastră existență făcând apel la exteriorul nostru 421. Astfel, Mihali conturează perspectiva existenței unei similarități dintre interior și exterior, susținând că "interioritatea relației este în același timp exterioritate, adică ieșire din sine către celălalt, deschidere în principiu nelimitată, dar nu este o exterioritate de tip geometric, pe care am putea-o înțelege ca depășire a unei frontiere a înăuntrului, ca părăsire a unei arii precis delimitate, bunăoară cea
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
făcând apel la exteriorul nostru 421. Astfel, Mihali conturează perspectiva existenței unei similarități dintre interior și exterior, susținând că "interioritatea relației este în același timp exterioritate, adică ieșire din sine către celălalt, deschidere în principiu nelimitată, dar nu este o exterioritate de tip geometric, pe care am putea-o înțelege ca depășire a unei frontiere a înăuntrului, ca părăsire a unei arii precis delimitate, bunăoară cea a casei sau a unui adăpost"422. Din acest punct de vedere, fenomenologia elimină diferența
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
sinelui către sine, ci trebuie plecat de la relația concretă dintre un eu și o lume"424. Lévinas propune, așadar, un raport între Eu și Același prin care să fie înțeleasă identitatea și de la acest raport să fie construită teoria despre exterioritate 425. Eul se dezvăluie ca Același prin intermediul locuirii în lume, procesul identificării având nevoie de un loc familiar, denumit de Lévinas acasă și care reprezintă un mediu unde au loc etapele identificării. Pentru a respinge ideea că poate exista o
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
în mod originar ca discurs în care Același, adunat în ipseitatea sa de 'eu', de ființare unică și autohtonă, iese din sine"428. Absența unui plan comun unde să aibă loc legătura cu celălalt îl transformă pe acesta în Străin, exterioritate extremă. Cu toate acestea, Lévinas nuanțează problema Altului Absolut și a inexistenței unei legături dintre Altul și Eu făcând apel la istorie și la procesul identificării în interiorul istoriei, susținând că "a spune însă că Altul poate rămâne absolut Altul, că
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
eului în celălalt, printr-un efort de cunoaștere, printr-o interacțiune și o apropiere care, în final, îl transformă pe om, îl îmbogățește: "pentru copilul care a venit pe lume, lumea lui este lumea; iar creșterea reprezintă o ucenicie a exteriorității și a socialității, am putea spune într-un mod oarecum cavaleresc că viața omenească este închisă între aceste două extreme, a eului care invadează lumea, și a lumii care sfârșește prin a absorbi eul sub formă de cadavru sau cenușă
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
în raport cu altul sau celălalt, a cărui prezență poate fi reală sau imaginară, și ale cărei reprezentări nu depind de realitate, ci de imaginea acesteia. Alteritatea ar fi un non-eu în măsura în care celălalt este o zonă exterioară sinelui, deși, după cum am văzut, exterioritatea nu presupune lipsa interacțiunii. Astfel, se conturează ideea celuilalt care trăiește la nivelul eului, mai exact ideea unei alterități în interiorul identității, ceea ce înseamnă atât faptul că eul se transformă, devenind mereu altul față de un moment inițial, dar și că eul
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
stereotype, în J. Th. Leerssen, M. Spiering (eds.), National identity symbol and representation, Yearbook of European Studies, Amsterdam, Rodopi, 1991. Levinas, Emmanuel, En découvrant l'existence avec Husserl et Heidegger, Paris, Vrin, 1967. Lévinas, Emmanuel, Totalitate și infinit. Eseu despre exterioritate, traducere de Marius Lazurca, Iași, Editura Polirom, 1999. Lévi-Strauss, Claude, Structural Antropology, New York, Basic Books, 1963. Lévi-Strauss, Claude, The elementary structures of kinship, Boston, Beacon Press, 1969. Lindstrom, Martin, Branduri senzoriale. Construiți branduri puternice folosind toate cele 5 simțuri, traducere
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
nu este de a dezvălui (...) Relația dintre Același și Altul nu se reduce întotdeauna la cunoașterea Altuia de către Același, și nici chiar la revelarea Altuia către Același, distinctă în mod esențial de dezvăluire". (Emmanuel Lévinas, Totalitate și infinit. Eseu despre exterioritate, traducere de Marius Lazurca, Iași, Editura Polirom, 1999, pp. 10-11). 424 Ibidem, p. 21. 425 "Maniera Eului față de 'altul' lumii constă în locuire, în a se identifica existând acasă (chez soi) (...) Locul, ca mediu, oferă mijloace. Totul este aici, totul
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
ci doar cu neantul de obiecte. Fără a substitui eshatologia filosofiei, fără a 'demonstra' filosofic 'adevărurile' eshatologice, se poate regăsi plecând de la totalitate o situație în care totalitatea se sparge, această situație condiționând totalitatea însăși. O asemenea situație este strălucirea exteriorității sau a transcendenței în chipul Celuilalt. Conceptul acestei transcendențe, definit în mod riguros, se exprimă prin termenul de 'infinit'". (Ibidem, p. 8). 427 "Ideea infinitului este modul de a fi infinirea infinitului. Infinitul nu este mai întâi, pentru a se
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
semnificativ al ființei, departe de orice umbilicus mundi. I se refuza un limbaj propriu și un sens distinct, ca și cum ar fi fost străin oricărui logos. Era văzut ca întrupând simpla negativitate, păcatul însuși, absența cuvântului legat și a vederii întregi, exterioritatea vană sau abaterea de la fire". (Ibidem, p. 188). 448 Ibidem, p. 190. 449 Ibidem, p. 203. 450 "Îi putem descoperi pe ceilalți în noi înșine, putem înțelege că nu formăm o substanță omogenă și radical străină de tot ceea ce nu
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
imagini abstracte, create cu ajutorul limbajului. 2. Reacțiile publicului-țintă la produsul creat sunt diferențiate astfel: - la operele artistice publicul reacționează în termeni emoționali; - la produsele din știință și tehnică, reacțiile sunt de natură intelectuală și practică. 3. Raportul între interioritate și exterioritate implicat în creație, este variat de la un domeniu la altul: - în artă este evocat mai mult fondul psihologic al creatorului; - în știință sunt exprimate mai ales aspecte ale mediului investigat; - în arhitectură se consideră că interioritatea și exterioritatea se află
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
interioritate și exterioritate implicat în creație, este variat de la un domeniu la altul: - în artă este evocat mai mult fondul psihologic al creatorului; - în știință sunt exprimate mai ales aspecte ale mediului investigat; - în arhitectură se consideră că interioritatea și exterioritatea se află în echilibru. 4. Tipul de informație valorificată: - în artă este valorificată informația figurală sau senzorial perceptivă; - în matematică, chimie, logică se valorifică informația simbolică; - în știință, literatură, activitatea juridică și didactică, informația valorificată este cea semantică; - în politică
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
chip de „copil”, individul devine „altul” prin botez, apa are facultăți biotice și lustrale. Decide tipul probei „de trecere”. În cursul rotitor al existenței, orice naștere are în față o renaștere. Se schimbă înfățișarea, forma de manifestare a „realului” în exterioritatea sa, dar, în fond, nimic nu dispare cu totul. Acest mod de a concepe existența, în manieră stadială și situaționistă, la porunca lui „de trecere”, se află în acord cu gîndirea misterică și mitosofică a lui Mircea Eliade: cu deosebire
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
cu interacțiunile, instituțiile, regulile de drept, practicile și ritualurile. Această bipartiție le oferea psihologilor cîmpul lor (abstract) de cercetare, centrat pe o monadă (individul), fără legături interacționale cu contextul, iar sociologilor propriul lor obiect de studiu, definit, printre altele, prin exterioritate și gradul său de constrîngere, deși ambele discipline își încrucișau privirile pe același fenomen. Relațiile dintre mentalități și indivizii sau grupurile care le activează și își extrag din ele sensul propriilor lor conduite sînt mai complexe și mai puțin clare
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
Revue de Métaphysique et de Morale, vol. IV, mai 1898 (text editat în Sociologie et philosophie, Paris, PUF, 1967, pp. 1-48) Cum reprezentările individuale au o viață independentă de substratul material și neurofiziologic, același raționament este aplicat în privința independenței și exteriorității faptelor sociale în raport cu conștiințele individuale. ,,Societatea are drept substrat ansamblul indivizilor asociați. Sistemul pe care aceștia îl formează unindu-se și care variază în funcție de dispunerea lor pe suprafața teritoriului, de natura și numărul căilor de comunicare constituie baza pe care
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
există între substratul fiziologic și viața psihică a indivizilor, în cazul în care nu dorim să negăm orice tip de psihologie propriu-zisă." Ibid., p. 34 Credințele, practicile religioase, regulile morale, ,,nenumăratele precepte ale dreptului'' sînt propuse ca exemple ale acestei exteriorități și ale acestui criteriu de constrîngere, definind originalitatea fenomenelor sociale. Durkheim nu se mulțumește numai cu aceste caracteristici pentru a legitima existența reprezentărilor colective. El aduce în discuție ,,concursul'' indivizilor, referindu-se, într-un anumit fel, la ideea de interacțiune
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
socială a fenomenelor de sărăcie sau de excludere, apariția unui spațiu reprezentațional divers. Descrierea sa incită la pătrunderea în subtilitatea unui sistem noțional din viața cotidiană, în care înfruntarea problemelor se aseamănă cu o bătălie epică între "sine" (individ) și "exterioritate" (societa-tea), o potențială cauză de regres. ""Modelul" care se desprinde este cel al unei serii de opoziții al căror nucleu esențial rezidă în dubla opoziție dintre sănătate și boală, individ și societate [...]. O asemenea reprezentare, care explică sănătatea și boala
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
ideea că explicațiile cotidiene propuse de actori nu sînt fundamental coerente, unificate și linear dezvoltate (Billig, 1988 sau in Tajfel, 1984)? Inferența cauzelor interne ("greșeala" este a celui care suferă o problemă precum sărăcia) le poate însoți pe cele atribuite exteriorității și situației în funcție de contextul la care ne raportăm, de voința de control al mediului și de scopurile pe care ni le fixăm (Didier Truchot, Attributions et représentations dans la relation d'aide, teză de doctorat în psihologie socială, Paris, EHESS
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
fi asociate acestei tensionante întrebări, descriind tot atîtea ipostaze ale existenței lui Dumnezeu. 1) Ipostaza existenței lui Dumnezeu ca realitate virtuală, nemanifestată, presupune ca ceva pe care generic l-am putea numi negativitate (negație, alteritate, tensiune, polaritate, dualitate, coincidentia oppositorum, exterioritate, desfășurare etc.) să se întîmple în interiorul sau în exteriorul divinității însăși, îngăduind manifestarea unui altceva: creația însăși. Acest ""ceva" care stă în locul a "altceva" și are (dobîndește, n.n. T.D.S.) semnificație pentru "cineva"" [Peirce, 990:269] constituie un semn. Semnele lui
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
panta rei: "totul curge". Ipoteza spinoziană că Dumnezeu își are toate cauzele în sine, sau dialectica hegeliană a Ideii Absolute care se exteriorizează în lumea creată spre a se întoarce îmbogățită la sine, corespunde principial acestei creatoare deveniri. Faptul că exterioritatea va îngădui, prin multiplele sale manifestări ulterioare, și pe aceea a "răului valoric", devine în acest context o chestiune secundară. Altfel spus, sugestia unei "preexistențe pure", absolute, a "existenței în sine" a informației-idee, a "semnificației fără de semnificant" în termeni semiotici
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
O astfel de ipostază poate fi asumată, în termenii cunoașterii moderne, prin supoziția că nu există "cîmp informațional" care să nu presupună în subsidiar, cel puțin, existența unei substanțe-energii manifeste. 3) Ipostaza manifestării simultane a lui Dumnezeu ca interioritate și exterioritate (alteritate) este rezultatul opiniei că nu se poate marca o distincție între potențialitatea și actualitatea lui Dumnezeu. O atare dihotomizată imagine a lui Dumnezeu ar fi deopotrivă "falsă" și "blasfematoare", întrucît ar presupune "că în El s-ar putea opera
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
protopărinți a încrederii, a iubirii lui Dumnezeu. • Viziunea antitetică asupra lumii este un rezultat al diferitelor "niveluri de ruptură" ontologică și gnoseologică pe care semioza edenică o presupune: aceea dintre Dumnezeu și creatură, dintre cunoașterea nelimitată și cea limitată, dintre exterioritate și interioritate. O anume unitate caracterizează totuși această situație primordială, pentru că manifestarea Creatorului în creație se face printr-o relație de omomorfism generată de facerea lumii "după chipul proiectului divin". La nivelul existenței edenice, această relație este mult mai puternică
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
de afirmații "înșelătoare", pur speculative sau fără de suport empiric, să le luăm consemnăm în manieră comparativă pe primele nouă [Propp, 1970:30-42]: 1) absența (plecarea de acasă a eroului, înstrăinarea, moartea etc.) poate fi simbolic echivalată cu creația însăși (cu exterioritatea, cu alteritatea lui Dumnezeu în creatură, cu jertfirea); 2) interdicția (eroului i se specifică o poruncă interdictivă) se regăsește în imperativul adresat omului de a nu mînca din fructul cunoașterii; 3) iscodirea (un răufăcător încearcă să afle cum stau lucrurile
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
problemei, acest unghi de receptare nu pune în discuție negația în sine, ci premisele ei, precum și veridicitatea trăirii poetice. În ceea ce ne privește, distingem negația polemică din proza publicistică, semnificând critica instituției și a alcătuirii sale umane un iconoclasm al exteriorității de negația lirică, rezultat al trăirilor profunde, al tensiunilor interioare, al inadecvării ființei poetice la ordinea convențională. Interferența celor două planuri, al eului interiorizat și fecund cu cel al eului social, prins în tiparele comunitare, generează, conform legii ambivalenței, echilibru
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]