502 matches
-
seara aceea, și eu o ascultam vrăjit; deși rămășița de luciditate pe care o mai aveam se răzvrătea împotriva acestui ceremonial incert și mistificat. Mi se părea că e un viol săvârșit asupra dragostei noastre orice tendință de legiferare și exteriorizare simbolică. Ceea ce iubeam eu mai însetat în dragostea noastră era tocmai spontaneitatea și autonomia ei. Totuși, când bijutierul mi-a adus inelul, l-am luat în mâini și l-am învîrtit în toate felurile cu o copilărească bucurie. Era durat
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
vedeam că se apropia vreunul, Îl alungam cu pietre, ca să nu mai aibă loc Încăierarea. Plăcerea candidă a violenței trecuse; mai exact, eu Îmi asumasem această experiență și nu mă mai interesa. Am Înțeles că orice Încăierare fizică e o exteriorizare a fiarei ascunse În orice ființă și m-am cutremurat ca În fața unui abis. Violența aceasta răbufnește din când În când la suprafață, ca acel Întuneric opac ce acoperă lumina zilei, o eclipsă bruscă neavertizată de nimeni. (decembrie) Nu sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
idei, altfel rămân insensibil la orice atracție. Aș vrea să acced la acel pattern de sentiment, În zona tiparelor erosului, să mă cufund În apa germinală“, i-am răspuns și, pe măsură ce vorbeam, simțeam distanța crescândă dintre eul meu autentic și exteriorizarea În discurs. Odată pornit, acesta mă trăgea spre casa retoricii, obligându-mă să mă Înscriu În dimensiunile consacrate ale comunicării convenționale. Nu pot fi autentic decât În act! Acum Înțeleg de ce Barbu Îi spunea lui Vianu: „Mă, eu sunt mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
idei și ca un agent pentru inovare. În cadrul interacțiunilor sociale, indivizii dezvoltă gusturi comune și, în consecință, dorința de a fi la modă prevalează imitării claselor de sus, iar moda nu este altceva decât una din multiplele experiențe sociale favorabile exteriorizării gusturilor colective (idem, 284). În acord cu abordarea propusă și cu principiile formării gustului colectiv, H. Blumer (1969, 281) definește moda ca un proces de selecție socială care reflectă direcția generală și tendințele gustului colectiv: Moda este un element în
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
se teamă de întuneric, de zgomote puternice sau de dormitorul său. Asocierea unui zgomot puternic doar cu somnul poate conduce la un răspuns condiționat, și anume teama de propriul pat. De reținut Comportamentele pot fi clasate și ca excese comportamentale (exteriorizare, acting-out) sau deficite comportamentale (interiorizare, retragere în sine). Atenție Părinții și educatorii se pot simți foarte frustrați dacă un copil manifestă în mod repetat comportamente negative în ciuda avertismentelor, pedepselor și a altor acțiuni cu consecințe negative. Ceea ce ei nu înțeleg
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
abandon școlar la minoritățile etnice. Atenție Apartenența etnică poate explica anumite aspecte legate de sănătatea mintală a copilului și adolescentului : convingerile părinților cu privire la ce anume înseamnă boală mintală, modul cel mai probabil de manifestare sau reprimare a simptomelor (interiorizare, somatizare, exteriorizare) și opinia cu privire la cât de acceptabil este un ajutor exterior pentru rezolvarea problemelor mintale (Gibbs & Huang, 2001). O analiză a studiilor privind factorii de risc la diversele niveluri de influență arată că riscurile suplimentare pot avea un efect de multiplicare
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
De reținut Analiza factorilor și grupurilor de simptome a scos în evidență două dimensiuni comportamentale majore: comportamentele introvertite și cele extrovertite. Din categoria primelor, numite și comportamente supracontrolate, fac parte anxietatea, depresia, izolarea socială, somatizarea și timiditatea. Printre comportamentele de exteriorizare sau subcontrolate se numără manifestările de acting-out, precum agresivitatea, încălcarea regulilor și delincvența. Sistemul Achenbach de Evaluare Empirică (ASEBA) ASEBA este una dintre cele mai populare metode de evaluare folosite în practica clinică și în cercetare pentru identificarea problemelor de
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
activităților ce constituie ele însele compensații. cei care suferă de tipul neatent au deficite de atenție selectivă. variantele a și c sunt corecte. Care dintre elementele de mai jos nu este una din componentele funcției executive definite de Barkley? Reconstituirea Exteriorizarea discursului Autoreglarea Memoria activă Rezultatele grupului de cercetare MTA Cooperative Group (1999) au pus în evidență faptul că grupurile de instruire a părinților sunt la fel de eficiente ca și medicația în ceea ce privește atenuarea simptomelor de ADHD. tinerii anxioși cu ADHD care au
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
mai probabil produsă de ereditate. mediu. o interacțiune complexă între factori biologici și ambientali. traumatismul lobului frontal. Răspunsuri: 1b; 2d; 3d; 4c; 5b; 6b; 7c; 8c. Capitolul 5 TULBURĂRILE ANXIOASE Tulburările de introversiune rezultă din comportamente supracontrolate, spre deosebire de comportamentele de exteriorizare sau subcontrolate (Achenbach, 1996; Cicchetti & Toth, 1991), și sunt „probleme legate de Eu”, cum ar fi anxietatea, depresia, acuzele somatice fără cauză medicală cunoscută și evitarea contactelor sociale” (Achenbach & Rescorla, 2001, p. 93). Prin definiție, ele sunt mai discrete și
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
se referă, se disting:condiții de fond și condiții de formă. * condițiile de fond sunt cele care privesc conținutul actului juridic civil (consimțământul, capacitatea de a încheia actul, obiectul și cauza); * condițiile de formă sunt cele ce se referă la exteriorizarea voinței. Ele privesc manifestarea de voință cerută pentru valabilitatea actului, cum ar fi formă solemnă ad validitatem; manifestarea de voință concretizată în instrumente de probațiune ad probationem și îndeplinirea unor formalități când se întocmesc acte juridice ce privesc terți, pentru
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
Codul civil de la 1864), adică "mă oblig dacă vreau"; 3. când manifestarea de voință este prea vagă; 4. când manifestarea de voință s-a făcut cu o rezervă mentală, cunoscută de contractant; c) Consimțământul trebuie să fie exteriorizat. Principiul aplicat exteriorizării consimțământului este acela al consensualismului, care înseamnă că părțile sunt libere să aleagă forma de exteriorizare a voinței lor. De la acest principiu există și excepții cum este cazul actelor solemne, în care manifestarea de voință trebuie să îmbrace o formă
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
vagă; 4. când manifestarea de voință s-a făcut cu o rezervă mentală, cunoscută de contractant; c) Consimțământul trebuie să fie exteriorizat. Principiul aplicat exteriorizării consimțământului este acela al consensualismului, care înseamnă că părțile sunt libere să aleagă forma de exteriorizare a voinței lor. De la acest principiu există și excepții cum este cazul actelor solemne, în care manifestarea de voință trebuie să îmbrace o formă specială (de regulă, forma autentică). Modalitățile de exteriorizare a consimțământului sunt: în scris, verbal și prin
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
că părțile sunt libere să aleagă forma de exteriorizare a voinței lor. De la acest principiu există și excepții cum este cazul actelor solemne, în care manifestarea de voință trebuie să îmbrace o formă specială (de regulă, forma autentică). Modalitățile de exteriorizare a consimțământului sunt: în scris, verbal și prin gesturi ori fapte concludente, neechivoce. Uneori exteriorizarea voinței poate fi și tacită, cum ar fi cazul în care o persoană chemată la moștenire nu-și manifestă în mod expres voința de a
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
există și excepții cum este cazul actelor solemne, în care manifestarea de voință trebuie să îmbrace o formă specială (de regulă, forma autentică). Modalitățile de exteriorizare a consimțământului sunt: în scris, verbal și prin gesturi ori fapte concludente, neechivoce. Uneori exteriorizarea voinței poate fi și tacită, cum ar fi cazul în care o persoană chemată la moștenire nu-și manifestă în mod expres voința de a accepta moștenirea, dar face anumite acte de dispoziție asupra bunurilor moștenite, de unde rezultă că a
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
și să fie reală, lipsa cauzei confundându-se cu o cauză falsă. III.2.3.3 Forma actului juridic civil III.2.3.3.1 Definiție Prin forma actului juridic civil se înțelege acea condiție care constă în modalitatea de exteriorizare a manifestării de voință făcută cu intenția de a crea, modifica, transmite ori stinge un raport juridic civil concret. Sub aspect terminologic, este de menționat că, în doctrină mai ales, expresia "forma actului juridic civil" este folosită în sens restrâns
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
Sub aspect terminologic, este de menționat că, în doctrină mai ales, expresia "forma actului juridic civil" este folosită în sens restrâns și în sens larg; În sens restrâns (stricto sensu), prin forma actului juridic civil se desemnează tocmai modalitatea de exteriorizare a voinței juridice, care este substanța actului juridic civil. Acest înțeles este cârmuit de principiul consensualismului 264 care înseamnă că simpla manifestare de voință este nu numai necesară, ci și suficientă pentru ca actul juridic civil să ia naștere în mod
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
civil persoanele juridice cu scop lucrativ au o capacitate juridică generală. 206 Formarea voinței juridice este un proces psihologic complex de natură subiectivă având o primă fază internă (neproducătoare de efecte juridice) și o fază externă în care are loc exteriorizarea voinței. În faza internă se pornește de la anumite nevoi, pe care omul tinde să le satisfacă. Se continuă cu reprezentarea subiectivă a nevoilor, trecându-se de la tendință la dorință, scopul căpătând claritate. Urmează apoi deliberarea, adică analiza avantajelor și dezavantajelor
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
dimensiunea strategică, dimensiunea procesuală, dimensiunea retorică, abordarea interdisciplinară a complexității educației. În plus, cercetarea pedagogică imprimă și schimbări calitative în conduita profesională a educatorului: • rigoare, • distanțare de simpla opinie sau de propuneri convenționale, • obiectivitate, • neutralitate, • gestiune a implicării, • mobilizare, • participare, • exteriorizare, • analiză a constrângerilor, • raportare la criterii, • găsirea unui ansamblu de referință pentru ameliorarea calității educației, • respectare a adevărului științific, • prețuire a faptului real, • reguli metodologice precise, • proceduri transparente, • echilibru și complementaritate între interpretarea cantitativă și calitativă a rezultatelor, • transferabilitate de
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
antinomiilor, care transferă cumva lirica Anei Blandiana, într-o lirică a gravului. Metaforă-simbol, care domină, de altfel, acest întreg volum, este somnul, care aduce un sens nou ideii de vid. Somnul devine o punte de trecere către vârsta dezinhibării, a exteriorizării, a reconstrucției unei noi vieți, bazată pe cea de altădată. Dubla conotație vizează laolaltă semnificatul și semnificantul somnului. Simbolistic, somnul joacă rolul ultimului spațiu protector, "în care ființa umană se află la adăpost de conștiința trează"116 care va interveni
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
și accident și rană/ A nu voi să te aventurezi, a fi interior de sferă/ Aceasta e condiția umană." Condiția noastră umană este subordonată gândului ("O lume de noapte și de zi"). Gândul de fapt nu reprezintă ideea, ci o exteriorizare a organelor de relație: " Gândul, pământ plin de ochi și de buze" ("Peisaj cu ghimpi") Nu intuim un sentiment al înălțării în tot ciclul, pentru a putea face apropierea de "Cântare omului" (Arghezi "La stele"). Adrian Păunescu nu cântă feeria
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
știința (dezvoltarea unor teorii, a unor instrumente de cercetare etc., toate acestea putând cădea sub semnul culturii) și tot ceea ce ține de cultură. În felul acesta ne desfășurăm în continuarea temei hegeliene a Spiritului ce se admiră pe sine în exteriorizările sale. * Esențial pentru un autor este să se situeze în mediul său de gândire, cât mai aproape de contextul ideilor sale. Abia așa scade considerabil riscul (care uneori se poate transforma în șansă) de a se înțelege altceva decât a dorit
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
teluric. Alternarea acestor imagini sugerează, pe lângă amplificarea alegoriei, și potențarea nestăvilită a zbuciumului sufletesc, a sentimentelor baciului moldovean. Astfel, peisajul realizat printr-o enumerare de elemente naturale aflate la diferite grade ale metaforizării și personificării devine un cadru natural propice exteriorizării trăirilor interioare, în deplină concordanță cu acesta. 3. Frumusețea baladei "Miorița" constă și în atitudinea, unică în felul ei, a ciobanului moldovean în fața morții, atitudine ce impresionează și dă farmec și valoare întregii creații. Atitudinea sa se desprinde din dispozițiile
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
durerii, a suferinței, a deznădejdei. El este Întotdeauna sincer și exprimă o stare de sfâșiere interioară, o durere sufletească sau morală, dar și o durere fizică insuportabilă. Dar plânsul nu este numai suferință, el este și descărcare. Este forma de exteriorizare a durerii. Poate fi și expresia regretului legat de o pierdere ireparabilă, dar și expresia bucuriei regăsite, la care nu s-a sperat, pe care o crezusem definitiv pierdută. Cel care plânge este Întotdeauna singur. Chiar dacă, În unele ocazii, se
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
scopul impunerii autorității masculine în familie, are un caracter instrumental. În schimb, atunci când soțul are o conduită violentă față de soție, doar pentru a-i provoca suferință (violența, ca rău în sine), comportamentul său are un caracter ostil. Violența reprezintă deci exteriorizarea unor stări conflictuale dezvoltate latent și se manifestă pe diferite planuri de interacțiune, cu grade de intensitate diferite. Este utilă delimitarea noțională, în contextul uzitării interschimbabile a termenilor agresiune, violență și violență criminală, atunci când se procedează la definirea unor comportamente
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
sistemului axiologic personal. Numeroasele blocări, contrarieri, care vor apărea în funcționalitatea sa îl vor determina să adopte roluri și modalități de acțiune care nu-i sunt proprii, care nu sunt conforme cu tendințele sale native, fapt care împiedică manifestarea și exteriorizarea plenară a „Propriumului”, a „matricelor sale valorice și a sistemului său axiologic”. Faptul că structurarea persoanei rămâne însă „deschisă”, asigură atât caracterul evolutiv, dinamic, al personalității, cât și posibilitatea unei activități constructive din partea persoanei care, odată cu însușirea progresivă a unor
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]