10,920 matches
-
prin care principalii conducători ai țării (Ion Iliescu și Adrian Năstase) încearcă să arunce în caricatural activitatea fostei Securități ne dă de gândit nu numai nouă, ci și străinătății. Replicile - de o mare vulgaritate, înainte de-a fi de-o extremă prostie - ale celor menționați nu cad tocmai din senin. Ele au fost pregătite de ani lungi de încercări de a reabilita aparatul represiv al comunismului, duse pe diverse tonuri și de diverse voci. Prin '90 - '92 s-a încercat ruperea
Poliție politică, poliție politicoasă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16246_a_17571]
-
reîncarc, cer materiale, citesc. Ca la început. Ai un spirit critic ascuțit. Dar și acela autocritic e bine dezvoltat. Refuzi să vorbești despre tine, despre succesele tale, despre spectacole făcute aici sau aiurea. Nu crezi că, de la un punct încolo, extrema modestie merge cumva împotriva artistului, mai ales acum cînd fla-fla-urile sînt la mare modă? Am să răspund Zen. În preajma manifestărilor simple de ateism, eu devin sfios și precaut. În fața manifestărilor agresive de ateism, amețesc și nu pot vorbi. Marea problemă
Alexandru Dabija: "Pentru mine, Cehov este un însoțitor" by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16213_a_17538]
-
și cei ce citesc cu adevărat, fără simulări și mode. Sînt un împătimit. Citesc și plîng uneori. Cititul e ca apa, cum îmi place să înot, tot așa și să citesc. Am reacții de invidie - invidia fiind un semn de extremă prețuire - cînd îl citesc pe Cărtărescu. Sînt lucruri, care mi-ar plăcea și mie să le fac, dacă aș ști să le fac. Cu ce anume din tine te împaci și conviețuiești normal sau bine și ce anume te incomodează
Alexandru Dabija: "Pentru mine, Cehov este un însoțitor" by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16213_a_17538]
-
petrecut în tren, m-a încercat ispita să reiau lectura pieselor de dosar antologate. M-a izbit, încă și mai puternic decît prima oară, neclaritatea, îmbîcseala ideatică în care se scaldă cel mai adesea polemica, altminteri atingînd tonuri de o extremă încordare. Mă simt de aceea tentat să adaug cîteva observații pe marginea unei dispute în care nu m-am implicat defel la vremea derulării ei, profitînd, acum, de distanța, în timp și în spațiu, despre care se crede că ar
Vechi dispute, noi argumente by Liviu Papadima () [Corola-journal/Journalistic/16269_a_17594]
-
Categoric inactuală este ideologia eminesciană și prin articulațiile ei principale, cum ar fi teoria "păturii superpuse", element-cheie al coerenței gîndirii politice a jurnalistului. Însuși "evoluționismul" la care Eminescu aderă în chip radical - Lovinescu are desigur dreptate catalogîndu-i poziția drept "critică extremă" - este inactual într-o vreme în care, fie că vrea fie că nu, România trece printr-o etapă de dezvoltare "revoluționară", printr-o ruptură brutală de un trecut abominabil. La cea de-a doua întrebare răspunsul nu e nici pe
Vechi dispute, noi argumente by Liviu Papadima () [Corola-journal/Journalistic/16269_a_17594]
-
inefabile și răgazul riscant al răstimpului contemplației, în cadre adesea fixe, urmărind triunghiul sui-generis în peisajele sublime sau ordinare ale Nordului hibernal, La veuve de Saint-Pierre cultivă un suspense pare-se demult uitat de cinemaul contemporan. Excepție fac cineaștii din Extremul Orient sau Orientul Mijlociu, care au redescoperit acest tip de discurs aparent atemporal. Ei îl exploatează cu succes, începînd cu filmele unei Jane Campion (Pianul, printre ele) și continuînd cu peliculele mult mai frecvent premiate decît cele din Europa ori SUA
Nihil sine litteratura... by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16321_a_17646]
-
ani grei de închisoare), după valuri succesive de "dezgheț", puterea gestionează mai curînd grade diferite de vizibilitate (tiraje mici/ mari, locuri de muncă în cîmp literar/înafara cîmpului, meserii cu/ fără prestigiu, în provincie,/ capitală etc.), recurgînd doar în cazuri extreme la excludere (expulzare neoficială, domiciliu forțat, încarcerare). Strategia vizibilității graduale tolerează valoarea estetică cu condiția (totuși) unui conținut al operelor relativ neutru față de putere și la un nivel de vizibilitate cît mai mic posibil. Concomitent, apar fenomene ca nomenclatura literară
Scriitorul, personajul și socialismul real by Dan Lungu () [Corola-journal/Journalistic/16328_a_17653]
-
proporțiile de la noi (cel puțin decența și demnitatea sînt salvate prin alte deschideri), iar cele mai importante și mai numeroase premii la festivalurile internaționale (mult mai semnificative decît supermediatizatul OSCAR) sînt luate de alții - greu de închipuit acum cîteva decenii: Extremul Orient (mai ales China!) și Orientul Apropiat (Iranul?!). Dar niciodată influența (benefică) a cinematografului transaltlantic și primatul care i s-a recunoscut de înseși avangardele europene n-au fost directe și imediate - nici în timpul unui fondator ca D.W. Griffith
Fețele globalizării by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16360_a_17685]
-
Cochetăm cu termenele lungi, nu doar din teamă, ci pentru că simțim instinctiv că înaintarea în timp înseamnă acordarea unor șanse în plus purificării. * A pune punct: una din cele mai anevoioase operații, ținînd, în fond, de o gramatică transcendentă. * Culorile extreme sînt cele mai sensibile la pete: albul și negrul. * Artistul se vrea mai mult admirat decît iubit. Dacă ar fi un demiurg veritabil, ar prefera iubirea. * Admirația e în corespondență cu demonia. Ea poate fi mai apropiată de ură decît
Din jurnalul lui Alceste (X) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16349_a_17674]
-
politețe, competență, farmec și dorință de a construi o țară la antipodul balcanismului jegos în care ne zbatem larvar. Tony Judt, celebrul analist politic new-yorkez, directorul lui "Remarque Institute", îmi scria de curând o scrisoare plină de cuvinte de-o extremă căldură la adresa tânărului diplomat și intelectual român, pe care l-a avut ca invitat la unul din Forum-urile instituției pe care o conduce. Confruntându-se cu elita politologiei și a politicii internaționale, Răzvan Ungureanu a reușit să impresioneze și
Soia și ciocanul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16385_a_17710]
-
de una a calității și a forței interioare a tușei, urmărește invariabil o performanță de natură sonoră. Fără să recurgă la forme explicite, prin a căror acreditare mesajele ar putea fi transmise mult mai direct, pictorul reușește, cu o grație extremă, să transforme comunicarea lineară într-o difuză, dar cu atît mai eficientă, seducție afectivă. Tot ceea ce el realizeză prin strategii compoziționale, dar și printr-o exactă manipulare a tuturor posibilităților pe care i le oferă limbajul, ajunge la privitor ca
Liedurile lui Corneliu Vasilescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16416_a_17741]
-
Hexagonului sau de pe alte continente (12). După Marea Britanie (cu două producții), Italia și Spania, nu le scăpa "marile cinematografii mici ale Europei" (Suedia), care ar trebui să fie pentru noi reperul formativ fundamental, iar ascendentul filmic din ultimul timp al Extremului Orient și al Orientului Mijlociu e marcat, tot atît de metodic, cu cîte un film din Chină, Iran, Israel, Tunisia, fără a fi uitate Rusia, Australia, Mexic (cf. Cahiers du cinéma, no. 553). Așa se face că Ziua a 6
Reabilitarea tematismului by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16456_a_17781]
-
literaturii cu care tot îl amenință Ziaristul. Venind din stirpea ilustră a visătorului platonician, sustrăgându-se Urmăritorului, rațiunii comune, rațiunii de stat și chiar morții, personajul este un fel de statuie a despătimirii, un simbol al jertfei solipsiste. Această evadare extremă din promiscuitatea și demonia realului se anunță și în "Împăratul și călușeii" prin refuzul și scârba față de rutina oficială a puterii discreționare. Împăratul preferă datoriei istorice, regresiunea în mitologia refuzată a copilăriei. O tipologie și o metaforă a eternului joc
Tragicomedii cu evazioniști by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16466_a_17791]
-
inventată și citită în Italia decât în Franța, basso continuo avea o paletă largă de accepții, totul era legat de contexte, tradiții locale și epocă. Față de toate acestea cuvântul-cheie este "autenticitate" și, ca în orice polemică, atitudinile au luat forme extreme: de o parte continuatorii manierei de interpretare emoționale moștenite din secolul trecut (ansambluri mari, spectru dinamic larg, fluctuații de tempo, dubluri, vibrate intens la corzi, patos supraadăugat; de cealaltă parte susținătorii ideii de respect strict față de textul primar (pe cât posibil
În căutarea adevărului sonor by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16490_a_17815]
-
a expresiei etc. Când în 1968 Nicolaus Harnoncourt lansase afirmații tranșante ca de exemplu "Capodoperele bachiene să fie cântate și auzite ca și cum nu ar mai fi fost niciodată executate... niciodată distorsionate" stârnise scandal. Dar de atunci, la mijlocul distanței dintre pozițiile extreme, muzicieni de excepție ca însuși Harnoncourt, Gustav Leonhardt, Rliot Gardiner, Sigiswald Kuijken, William Christie ș.a. au revelat un imens tezaur de muzici necunoscute, de sonorități inedite și un univers estetic seducător. Toată această mișcare de revival producându-se într-o
În căutarea adevărului sonor by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16490_a_17815]
-
că trebuie să exprime prin cîntul său "o liniște înfricoșătoare", "energia teribilă a mîniei sale", să aibă aura sumbră a "unui înger căzut" este avantajat de statură și de o anume eleganță scenică ce-i este proprie. Dar tensiunea dramatică extremă pe care acest, cel mai formidabil rol de bariton wagnerian, o cere, mai rănîne încă de adîncit. După cum rămîne deschisă o posibilă discuție despre adecvarea vocii sale de bariton liric la caracteristicile muzicale ale personajului: un grav penetrant care să
Redescoperirea unui teritoriu by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16527_a_17852]
-
violului, este o afirmare de mare forță a conștiinței acestei responsabilități. E vorba, totuși, de un roman, și nu de un manifest politic. După cum recunoaște Coetzee într-un interviu pentru BBC, imediat după câștigarea premiului Booker, Lucy reprezintă o poziție extremă, puțin comună. Nu e reprezentativă, dar e o poziție care ia foarte în serios statutul și obligațiile morale ale albilor în Africa de Sud. Într-adevăr, hotărîrea lui Lucy de a nu acționa împotriva copilului care, însă, îi va aminti toată viața
"Disgrace" de J. M. Coetzee by Maria-Sabina Draga () [Corola-journal/Journalistic/16565_a_17890]
-
în timp, cu migală, ies la iveală incongruențele, nepotrivirile, se destramă prieteniile și cuplurile. Narațiunea alertă, înțesată cu dialoguri cu substrat ideologic, alternează scene cu tîlc, răsturnări de situație, fără a schița judecăți, dar, subliminal, invită la meditație asupra soluțiilor extreme. Singura "cochetărie" a cărții, scrisă în italiana standard, mizînd pe incisivitatea denotativului, este reprezentată de titlurile capitolelor, în fapt, fraza de început a fiecăruia din ele. În schimb, nu de cochetărie este vorba în pagina de sine stătătoare de la sfîrșitul
Noutăți literare italiene by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/11870_a_13195]
-
Gheorghe Grigurcu Conform lui T. S. Eliot trăsăturile dominante ale contemporaneității sînt instabilitatea și contradicția extremă. Oricît de detașat s-ar dori Miron Kiropol de lumea modernă, o lume "de sălbăticie și șarpe", văduvită de orice "sens de armonie", d-sa e, structural, un homo duplex. Pe de o parte se arată irezistibil atras de vechime
Un homo duplex by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11903_a_13228]
-
narațiunea orală, formulările stereotipe - de tipul c-o fi, c-o păți -, repetițiile, tautologiile - ce-o fi o fi -, eufemismul în limba de lemn - a epura, a comprima, a restructura) etc. Cred că se vede, chiar într-o simplă enumerare, extrema bogăție de informație și interpretare din acest volum.
Dialectal, popular, vorbit by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11976_a_13301]
-
cea a înfrumusețării. Numai câte industrii, artificii, chimicale cu sau în/de tot felul de machiaje, de cosmetice și creme, la câte case de modă și câte concursuri de frumusețe (unde ajung uneori persoanele/manechinele la o stridentitate ori straneitate extremă, prin fel de culori și coafuri), mai și leșină de anorexie... Acestea nu fac altceva decât să complexeze femeia de rând, despre care s-ar spune că nu-i frumoasă, dar cât ar fi ea de puternică și nu s-
CE E FEMEIA? ..DAR, FRUMUSEŢEA (FARMECUL) EI? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382663_a_383992]
-
zadarnic, să o smulgă. Este meritul prozatoarei de a fi știut să dozeze, cu subtilă artă, și să diferențieze momentele de suferință, alternându-le cu cele de fericire copleșitoare, dar, pare-se, iluzorie, greu de diferențiat, ele însele, de durerea extremă (vizita la cimitirul Bellu, unde Corina duce flori, dedicate lui Tudor, dar depuse, simbolic, la mormântul lui Eminescu; aparițiile lui Tudor, în delir, în vise, cu versuri, cu mesaje, cu săruturi; extraordinara scenă a torturii fizice din mașină, după nașterea
EUGEN DORCESCU, DESPRE INIŢIEREA ÎN SUFERINŢĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382706_a_384035]
-
zece ani încoace o urmează, dar până acuma cu hopuri. Singuri nu vom fi, ori că vom pătrunde în comunitatea euro-atlantică, ori în cea euro-asiatică, astfel căzând bobii că vom cădea la margine, în oricare dintre opțiuni. Vom fi la extremul Est al Uniunii Europene sau la finisterul vestic al Uniunii euro-asiatice, cu dispensă în ambele cazuri, dar apreciați pentru ideala formulă a reconcilierii prin care o pace socială fără sfârșit se vestește, în tropicale veri și polare ierni. Ca la
Formula ideală a reconcilierii by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16078_a_17403]
-
mai întâmple, ceea ce e cu totul de la sine înțeles; dar memoria trebuie să ne ajute ca faptele rele să obțină o reparație, în măsura în care aceasta mai este cu putință. Vai, în ceea ce privește Șoa poporului evreu "holocaustul", unicitatea sa, situată dincolo de limitele chiar extreme ale evenimentelor istorice, reparația este imposibilă, inimaginabilă, așa cum însăși Șoa apare, în unicitatea ei, mai mult decât înspăimântătoare, inimaginabilă... Tocmai de aceea v-am și pus întrebarea, pentru că e foarte important în general, pentru societatea românească de acum, să-și
Alexandru Șafran, marele rabin al Genevei - "Memoria este un act etic, și etic înseamnă acțiune, înseamnă viitor" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16053_a_17378]
-
cunoscut, căci totul îi este străin...”. Același lucru s-ar putea spune despre artist, când este artist, dacă la el n-ar interveni ceva ce Schopenhauer pare să ignore, și anume legea terțului inclus. Artistul nu încetează să descopere cu extremă uimire un univers care îi este familiar. Cu cât ne este mai exterior un fenomen, cu atât îl înțelegem mai bine, spune. Cu cât înaintăm mai mult în noi înșine, cu atât înțelegem mai puțin. Corolarul ar fi că eu
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2804_a_4129]