2,802 matches
-
o atmosferă pe care anii copilăriei nu o pot da uitării. PĂSTORITUL Meleagurile comunei au oferit condiții favorabile pentru dezvoltarea unei vieți pastorale și, în special, în satele Tarnița și Satu-Nou, având zone de pădure, cu poieni și curături sau fânețe de sub păduri și din șesul Berheciului. Sunt ciobani care au constatat de timpuriu că păstoritul este o ocupație mai rentabilă și mai liberă decât agricultura. Se poate vorbi de păstoritul agricol, ocupația de bază fiind agricultura, iar păstoritul fiind pus
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
ocupația de bază fiind agricultura, iar păstoritul fiind pus în serviciul agriculturii, la noi în comună neexistând zone pur pastorale. Turmele de oi nu depășesc hotarul comunei, ci pasc pe pășunea comunală, fie după ridicarea recoltei, pe miriște sau pe fânețe cosite de pe văi. Scopul este ca târlele ce merg din loc în loc să gunoiască locurile pe care pasc. Terminologia de păstorit este de origine latină, de asemenea și denumirile de animale: vaca, junca, juninca, boul, juncul, calul, oaia
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
colectivă reprezenta natura sălbatică și un fond teritorial scos din starea de sălbăticie, prin munca generațiilor trecute și moștenit de obștea sătească. În satul „devălmaș 1 de tip arhaic”, densitatea populației era mică, tehnica și uneltele agricole rudimentare, izlazul și fânețele erau întinse, iar o mare parte din pădure și izlaz erau nefolosite. Fiecare grup familial băștinaș avea dreptul de a se folosi de produsele naturii, pe tot cuprinsul hotarului sătesc, în orice fel și fără limite, prin muncă directă și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
extinde în detrimentul celei colective. Principiul proprietății private a cuprins mai întâi vatra satului, apoi câmpul de cultură, unde s-au delimitat loturile fiecărui sătean cu casa de vatră, denumită „delnița casei”, iar apoi sa extins și asupra delniței cu fânețele, fiind delimitate prin îngrădituri. Legea nescrisă a țării spunea că săteanul, care prin munca lui și a familiei sale va desțeleni un loc, va deveni prin aceasta stăpânul acelui loc. Potrivit documentelor istorice, în sec. XIV-XVII delnițele îngrădite cu „nuiele
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
N-am văzut praf, mizerie, noroi, n-am văzut bețivi pe stradă, n-am auzit expresii huliganice. Agricultura înseamnă în primul rând zootehnie. Ca și în Ducatul Lichtenstein, vaca este monument național ! Grupurile de vaci cu tălăngi pasc sectoare din fânețe marcate doar cu o sfoară, nu au paznici. Acolo unde sunt mai multe (7-15) sunt și rezervoare de 15 20 t pentru urină, sunt și platforme și mai ales baloți rotunzi (cca 500 kg fân) înfășurați în folie de plastic
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
fondul funciar, fondul forestier, resurse minerale utilizabile, rezerve de apă etc. Fondul funciar este un bun național, cuprinzând totalitatea terenurilor indiferent de destinație și proprietate. Structurat pe categorii de folosință, fondul funciar se compune din: − suprafața agricolă; − suprafața arabilă; − pășuni; − fânețe; − vii și pepiniere viticole; − livezi și pepiniere pomicole; − păduri; − ape și bălți; − alte suprafețe. Suprafața agricolă, după modul de folosință, include terenurile cu destinație agricolă, aflate în proprietatea persoanelor fizice sau juridice, care se clasifică astfel: teren arabil, pășuni și
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
vii și pepiniere viticole; − livezi și pepiniere pomicole; − păduri; − ape și bălți; − alte suprafețe. Suprafața agricolă, după modul de folosință, include terenurile cu destinație agricolă, aflate în proprietatea persoanelor fizice sau juridice, care se clasifică astfel: teren arabil, pășuni și fânețe naturale, vii și pepiniere viticole, livezi și pepiniere pomicole. Terenul arabil reprezintă suprafața care se ară în fiecare an sau la mai mulți ani și se cultivă cu plante anuale sau perene. Pășunile reprezintă terenurile acoperite cu vegetație ierboasă, instalată
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
Terenul arabil reprezintă suprafața care se ară în fiecare an sau la mai mulți ani și se cultivă cu plante anuale sau perene. Pășunile reprezintă terenurile acoperite cu vegetație ierboasă, instalată pe cale naturală sau regenerată prin însămânțare, destinate pășunatului animalelor. Fânețele reprezintă terenurile acoperite cu vegetație ierboasă, instalată pe cale naturală sau regenerată prin însămânțare, destinate recoltării pentru obținerea de fân. Viile și pepinierele viticole reprezintă suprafețele cu plantații viticole, pepiniere viticole și terenul în pregătire pentru vii. Livezile și pepinierele pomicole
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
se găsește în cartea lui G. Balș: "Bisericile lui Ștefan cel Mare"; 2) Să se corecteze câteva greșeli de limbă care nu se pot ierta unui autor academician. De exemplu: la pag. 5 se zice: "gâze de prin fânuri" în loc de fânețe; iar mai jos, în continuare, se scrie "Ștefăniță, așezat pe un butuc...", dar în ilustrația de la pag. 7, se vede că Ștefăniță stă ca judecător, pe o cioată de stejar, iar nu pe butuc. Butucul este copac tăiat și așezat
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
partea abruptă a țărmurilor înalte formate prin eroziunea exercitată de valuri; are la bază o plajă. FALIE ruptură a stratelor însoțită de o deplasare relativă a compartimentelor pe care le delimitează. FAUNĂ totalitatea animalelor care trăiesc pe un anumit areal. FÂNEAȚĂ teren cu iarbă care se cosește pentru fân. FERRY-BOAT vapor utilat cu șine de cale ferată, pentru a putea transporta locomotive sau vagoane (îndeosebi), dar și diferite tipuri de mașini; acest tip de transport este foarte activ între porturile aflate
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
imagine spot satelitară (Google.Earth), care cuprinde sectorul de contact a Depresiunii Giurgeului cu Munții Giurgeului, din zona Pasului țengheler. Se pot ușor observa și identifica elementele naturale și antropice ale acoperirii spațiale: modul de utilizare a terenurilor (păduri-1, defrișări-2, fânețe pe agroterase-3, pășuni-4 și terenuri degradate-5), rețele de căi de comunicații-6 și ”cătunul” țengheler (construcții și grajduri permanente -7). Prin interpretarea pe teren (vizualizare-observare) sunt corectate interpretările satelitare sau cartografice, după caz. Rolul orografiei este mai redus în ansamblul său
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
în cadrul taxonomiei generale a peisajului pentru zona studiată (exemplu de diferențiere: 5.a.= pășune secundară degradată în urma suprapășunatului, pe versant cu expoziție sudică, pe care se pot observa inclusiv treptele biogene care au contribuit la degradarea terenului defrișat; 3.a.=fânețe pe agroterase cu expoziție sud-estică; etc).Toate aceste moduri de utilizare a terenurilor sunt unități elementare de peisaj cu suprafețe diferite care pot fi evaluate și prin metoda Linton simplificată și adaptată. Suprafețele în care prezența și activitatea antropică să
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
se arată mai potrivită. Așa și-au ales locuri de așezare pe tăpșanele ușor înclinate spre miazăzi, unde atmosfera este mai caldă, pentru că razele Soarelui stăruie mai îndelung, unde pământul este mai cald și, de aceea, prielnic nu numai pentru fâneață, dar chiar pentru semănături. Oamenii din vechimecare purtau în ei obișnuița agriculturiiau ales tăpșanele însorite, întrucât acolo, pe cărări întortocheate, nu ajungeau sau ajungeau rar atât oștile puse pe distrugeri și jaf, cât și oamenii vitregilor stăpâniri străine, puși pe
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
cultivate sunt puține, căci frigul le selectează: dintre cereale se cultivă îndeosebi secara, orzul și ovăzul; se adaugă sfecla furajeră, inul pentru fuior și mai ales, cartoful. Principala ramură a agriculturii este și aici creșterea animalelor pe baza pășunilor și fânețelor extinse, multe dintre ele dezvoltate pe agroterasele vechi, multiseculare, care introduc varietate în peisajul regional (n.a.). și într-un caz și în celălalt altitudinea are un rol cert, dar intervin frecventele inversiuni de temperatură și, în cazul depresiunilor Giurgeu-Ciuc se
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
care se oprește deasupra șoselei Motru-Baia de Aramă ,cu denumirea de „ prigoroiu ”. Din șosea se Întinde lunca, pînă În apa Motrului, ce hotărnicește proprietatea satului, fostă Săvoiu, de satele Meriș, RÎpa, Zegujani. Această luncă foarte bogată În produse agricole și fînețe, cu zăvoaie de arini, salcîmi și plopi pe marginea rîului Motru, era locul de muncă al țăranilor clăcași, locuri de scaldă și zbenguială a copiilor de pe ambele maluri ale rîului Motru. Cu Împroprietărirea din 1920-1922, o parte din moșie, În
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
cu cîteva așezări gospodărești. Prima deschizăturăde vale, formată de doi pinteni, pornind de la „ Groapa Lupilor ” , cu un bot de deal Între ei, spre dreapta la intrare, este Valea Socului, vale bogată În vegetație și prielnică culturilor de grîu, porumb și fînețe, bogată În pomi fructiferi: meri, peri, cireși. Era o vale mult căutată de Îndrăgostiți, dar și o vale de recreere. De primăvara pînă toamna tîrziu, roadele Îmbelșugate ale acestei văi, apa rece a celor două fîntîni, umbra răcoroasă a sălciilor
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
achiziționate foarte recent de către tată. Dacă pe aceste moșii se află case, cârciumi, prăvălii, mori sau biserici, ele se notează în actul dotal pentru că au menirea de a spori va loa rea acestora. De asemenea, fata poate primi, separat, mori, fânețe, livezi, specificând du se numărul și denumirea pomilor, pogoane de vii cu pivnițe și toate utilajele necesare producerii vinului, case în oraș cu prăvălii. Ce dări mari de proprietate intervin abia atunci când boierul nu are banii necesari cumpărării lucrurilor tipice
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
și stejar, iar în cea de silvostepă, fagul, gorunul și alți arbuști fructiferi (alun, afin, mur, măceș, porumbar). Zona de șes este dominată de sălcii, plop, arin (mai ales pe malurile apelor), dar și de întinse suprafețe cu pășuni și fânețe. Din păcate, defrișările masive 8 începute la 1900 și accentuate nepermis de mult în ultimele două decenii au modificat configurația floristică a zonei, având consecințe catastrofale. Dacă până în secolul al XVIII-lea în Munții Tarcăului și ai Ciucului trăiau zimbrii
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
fondul funciar, fondul forestier, resurse minerale utilizabile, rezerve de apă etc. Fondul funciar este un bun național, cuprinzând totalitatea terenurilor indiferent de destinație și proprietate. Structurat pe categorii de folosință, fondul funciar se compune din: − suprafața agricolă; − suprafața arabilă; − pășuni; − fânețe; − vii și pepiniere viticole; − livezi și pepiniere pomicole; − păduri; − ape și bălți; − alte suprafețe. Suprafața agricolă, după modul de folosință, include terenurile cu destinație agricolă, aflate în proprietatea persoanelor fizice sau juridice, care se clasifică astfel: teren arabil, pășuni și
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
vii și pepiniere viticole; − livezi și pepiniere pomicole; − păduri; − ape și bălți; − alte suprafețe. Suprafața agricolă, după modul de folosință, include terenurile cu destinație agricolă, aflate în proprietatea persoanelor fizice sau juridice, care se clasifică astfel: teren arabil, pășuni și fânețe naturale, vii și pepiniere viticole, livezi și pepiniere pomicole. Terenul arabil reprezintă suprafața care se ară în fiecare an sau la mai mulți ani și se cultivă cu plante anuale sau perene. Pășunile reprezintă terenurile acoperite cu vegetație ierboasă, instalată
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
Terenul arabil reprezintă suprafața care se ară în fiecare an sau la mai mulți ani și se cultivă cu plante anuale sau perene. Pășunile reprezintă terenurile acoperite cu vegetație ierboasă, instalată pe cale naturală sau regenerată prin însămânțare, destinate pășunatului animalelor. Fânețele reprezintă terenurile acoperite cu vegetație ierboasă, instalată pe cale naturală sau regenerată prin însămânțare, destinate recoltării pentru obținerea de fân. Viile și pepinierele viticole reprezintă suprafețele cu plantații viticole, pepiniere viticole și terenul în pregătire pentru vii. Livezile și pepinierele pomicole
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
perpectivă vizuală, accentuând astfel impresia cinematică a scenei: "Agripina vedea, prin ușa deschisă, câteva căsuțe de bârne, ceva din ograda lui moș Dănilă, drumul satului și adâncitura Iablanicioarei, iar încolo aripele negre ale pădurilor de brad, aruncând umbre adânci pe fânețele înflorite și gurile de secure ale Scripetelui, mușcând din cerul albastru". Interstițiul de expectativă aproape lirică este pulverizat de violența invaziei, introdusă abrupt în tablou: "În această pace adâncă, în această fântână dintre munți, plină de chipul și de aleanul
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
semnificative în acest sens, care au scăpat atenției celor mai mulți din colegii lui naturaliști. Există multe specii cu o constituție și o structură care nu sunt bine adaptate mediului în care trăiesc. Întâlnim, bunăoară, cristei cu degete lungi care trăiesc în fânețe, în loc să trăiască în mlaștini, sau ciocănitoare viețuind în regiuni cu foarte puțini copaci, care se hrănesc cu fructe sau prind insectele în zbor. Pentru a nu mai vorbi de gâște cu picioare palmate care trăiesc pe uscat și se așază
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
și fratele viitorului ministru Mircea Cancicov -, generalul Ion Popovici sau avocatul D. Ardeleanu. Pentru acel an statistica suprafețelor cultivate a fost următoarea (primăvara anului 1921): porumb - 340 hectare, fasole - cultivată în semănăturile de porumb, orz - 1 hectar, ovăz - 65 hectare, fâneață /lucernă - 13 hectare, vii - 4 hectare, livezi de pruni - 7 hectare, teren necultivat - 5 hectare. Ulterior, prin decizia din 2 aprilie 1923 - la exact 100 de ani de la hrisovul de reconfirmare emis de Ioniță Sandu Sturdza -, Comitetul Agrar, atribuind Primăriei
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
păduri lemnele cu boi puternici și le duceau la apa Mureșului, unde făceau plute și, primăvara, când se umflau pâraiele și Mureșul, le duceau până la Reghinul Săsesc și mai departe. Pământul defrișat de păduri le era oferit pentru pășuni și fânețe. Așa cred că și-au Întins pământurile cei care s-au statornicit atunci aici. Să fi fost pe la Începutul secolului al XVIII-lea sau poate mai târziu. Aceste povestiri, sau poate chiar amintiri, le spunea bunicul și feciorilor lui și
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]