681 matches
-
ale sale având a fi confundate în unitatea dominantă care corespunde regulilor vieții organice...”. Iorga demonstrează rolul și locul excepțional pe care l-a deținut Bizanțul în istoria Europei, aduce argumente incontestabile în favoarea tipului de civilizație pe care l-a făptuit organismul bizantin, stăruind asupra continuității sale cu mult dincolo de secolul căderii Constantinopolului sub turci. Moștenirea intelectuală elenică, dreptul roman, religia ortodoxă, arta profesată în cuprinsul regiunii sud-orientale a continentului i-au oferit istoricului un material imens pentru reflectare și documentare
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
sudul Germaniei, ca și în Europa Centrală. Diferențele pe care le stabilim astăzi între o zonă geografică și alta mi se par puțin exagerate atunci când urmărim istoria ideilor iluministe. Fără îndoială, din punctul de vedere al timpului în care se făptuiesc marile acte de cultură și civilizație ce vor sta la baza lumii noi, dar și a modalităților de afirmare a structurilor societății moderne, deosebirile sunt evidente. Să mai adăugăm că dimensiunile evenimentelor memorabile din istoria culturii, ca și formele pe
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
sugarul se va juca etc. (Isaia, XI, 6-8)”. Trăsătura de unire între Evul Mediu și epoca modernă a fost reprezentată cu mare strălucire pe de-o parte de apuseanul Nicolaus Cusanus, pe de alta, de răsăriteanul Georgios Gemistos Plethon, ei făptuind în același timp și cele mai de seamă contacte între Orient și Occident, între lumea bizantino-ortodoxă și aceea romano-catolică, contacte de amploare care vor aduce mult așteptata apropiere între cultura veche a grecilor și aceea italiană modernă. În acest sens
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
și au reușit să instituie noua stare de lucruri. Episcopul Atanasie a recunoscut, prin actul de la Viena din 7 aprilie 1701, uniunea religioasă, suzeranitatea față de Roma, nu fără adoptarea unor clauze politice. Cu certitudine, unirea cu Biserica Romei s-a făptuit din interesele politice austriece, devenind un instrument în mâinile Habsburgilor. „Unirea însă e mereu nesigură” - scrie David Prodan surprinzând cât se poate de corect realitatea acestei crize a conștiințelor. Masele populare continuă rezistența. Stăruie o adevărată confuzie. Cât timp nu
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
crearea unui sistem relațional; surprinzător pentru cei neinițiați, plauzibil însă pentru cei ce s-au apropiat de mentalitatea iudaică. Punctul acesta de vedere cred că este valabil pentru tot continentul. N-am să trag îndată și concluzia că ceea ce au făptuit evreii aici reprezintă singura și cea mai importantă verigă din lanțul relațiilor politice și comerciale ale Imperiului Otoman! Existau posibilități care, la rândul lor, nu pot fi neglijate în istoria Sublimei Porți. Nu poate fi exclusă, de pildă, moștenirea bizantină
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Catehismul cel mare sau învățături creștinești cu întrebări și răspunsuri, 1836 ș.a. Să zăbovim puțin asupra acestei înșiruiri de date, nume și titluri, căci ele, văzute într-un context de efervescență europeană, ne conduc spre adevărurile celor ce trăiesc și făptuiesc în acest ev de „dilatare a cunoașterii”. Transilvania este și ea la răscruce de timpuri, este și ea prezentă în această amplă încercare de redeșteptare, de întinerire a ideilor. Fără discuție, mostrele de mai sus aduc lumină asupra marilor deschideri
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
de eficiența schimbului de idei, chiar și atunci când își mărturisește deschis și apăsat apartenența politică ori națională. Sigur că atmosfera imprimată sub patronajul lui Brukenthal nu trebuie confundată cu starea de spirit a comunității germane de pe Fundus Regius. „Transplantul” luminist făptuit cu bune intenții n-a fost înțeles de societatea feudalo-burgheză a sașilor. Colecțiile de carte, de tablouri și de minerale au servit unui cerc restrâns de oameni. Apusenii călători care le vizitează în pragul secolului al XIX-lea rămân profund
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
daraveri” ce o așteaptă nu știrbesc, de fapt, cu nimic nici emoția acestui „prag” purificator, nici sugestia unei anumite sfințenii de care se pătrund acele clipe, însă, din perspectiva eroinei sadoveniene, totul apare ca subordonat față de ceea ce urmează a fi făptuit, pentru aceeași împlinire a „hotărârilor”. Credința femeii acesteia nu e deloc una definibilă după canoane: socotește că și „hotărârile” și „semnele” ce-i vor călăuzi „pașii” spre râpa-„mormânt” al bărbatului ei, ucis de „prietini”, ca și, nu mai puțin
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
drepturi, adică: reintegrarea pe post, acordarea avizului politic pentru înscrierea la doctorat și chiar primirea în partid, precum și alte drepturi. Din păcate însă, nici chiar hotărârea președintelui țării nu a fost respectată integral, căci numai reintegrarea pe post s-a făptuit, iar când mi-am întocmit din nou dosarul pentru doctorat, am fost amenințat cu bătaia, dacă mai insist, de către secretarul județean cu probleme organizatorice, Mihai Burcheșin, fiind și el implicat în afacerile de la IAS Goești, alături de șeful Inspectoratului de Miliție
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
al patrulea prieten, Elihu, "foarte tânăr", intervine cu violență. El e indignat că Iov a putut că zică: "Eu sunt curat, și fără nici o vină; sunt fără de prihană și n-am nici o greșeală" (33: 9). Căci, proclamă Elihu, "Dumnezeu nu făptuiește răul, și cel Atotputernic nu strâmbă dreptatea" (34: 12); el nu îl lovește pe omul fără pată (36: 5). După lungul discurs al lui Elihu 14, 11 A. Weiser, Die Psalmen (1950), p. 308, citat de H. Ringgren, p. 137
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
în imensitatea bisericii. Pentru a fi sigur că nu voi putea fi găsit, mă strecor sub masa pe care ieri încă fusese întins Sfântul Aer cu imaginea punerii în mor mânt. Îmi dau seama perfect de păcatul pe care îl făptuiesc în acest fel... Întorc capul și îl zăresc pe Iisus oficiind slujba în fața altarului, înconjurat de cerșetori. Este liturghia oamenilor sărmani. Aș vrea să revin în mijlocul lor, dar nu îndrăznesc și îmi pare rău... Până la urmă ies prin ușa mare
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
intellectualis. Nu vom mai putea trăi fără să ne vedem și să ne vorbim. Precepte zalmoxiene „Venerează mai întâi de toate zeii, așa cum cere legea; ține-ți jurămintele făcute și cinstește-i pe eroi și duhurile din lumea de jos, făptuind în respectul regulilor.” „Nutrește respect părinților și tuturor celor de care ești strâns legat; fă-ți prieten, dintre oameni, numai pe acela care excelează în virtute, acceptă-i sfaturile bune și urmează exemplul lui prețios, și să nu-l urăști
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
somnul și sexul și mânia.” „Nu face nimic rușinos împreună cu alții sau singur: să-ți porți, mai mult decât oricui altcuiva, respect ție însuți.” „Să-ți inspiri fapta și cuvântul din dreptate și întru nimic să nu te obișnuiești a făptui fără minte, și să știi că destinul cel deobște este să mori; de aceea bucură-te de bogății și atunci când le dobândești, și atunci când le pierzi.” „Din durerile pe care soarta le dă oamenilor, de partea ta nu te cruța
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
nimeni, prin fapte sau cuvinte, să nu te poată face să zici sau să faci ceea ce nu ți se pare ție că e bun.” „Cântărește-ți bine faptele ca să nu săvârșești lucruri nelalocul lor; e prostesc să vorbești și să făptuiești fără să te gândești. Înfăptuiește în așa fel încât să nu te căiești mai târziu.” „Nu te avânta să faci ceva la care nu te pricepi, ci învață tot ce se cuvine: astfel ferice îți va fi viața.” „Cât despre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
a dezvălui condiția umană. Demersul marcelian îi amintește omului că este doar un oaspete cu drept de ședere limitat. Transcendența-i permite să-și recunoască neputința, finitudinea, failibilitatea și culpabilitatea, ea este răspunsul spiritual la limita a ceea ce poate fi făptuit. Filosoful francez vorbește de două versante ale operei sale: versantul teatral și cel filosofic: „L’œuvre de Marcel offre deux versants: le versant philosophique et le versant théătral”. Aceeași idee este susținută de autor în lucrarea Dialoguri cu Pierre Boutang
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Alin Negomireanu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2276]
-
plini de uimire de unde a răsărit acest mărunt principe moldav, acest "Miracoloso voywodae Stephano?" De unde a răsărit această "Miracoloso țărișoară, Moldaviae", de care nimeni nu știa nimic o căutau pe harta Europei și n-o găseau , dar care, totuși, a făptuit minunea de a face de petrecanie prea puternicei oștiri a Împărăției otomane, cu mijloace așa de modeste. David și Goliat, spune cu mândrie Maria. E un miracol, desigur... Miracolul se cheamă spiritul de sacrificiu, disprețul față de moarte al acestor viteji
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
veni după noi vor afla în tainița unui altar într-o mănăstire... vor afla "Nemaipomenitul nostru letopiseț", vor ceti și vor înțelege cât de greu, cât de greu ne-a fost... Și pentru toate câte am visat, și câte am făptuit, bun-rău, și... și pentru cât am greșit, cu gândul au cu fapta, să nu ne osândească prea rău și să ne ierte... Să mă ierte Moldova... Să mă ierte Dumnezeu... Tăutu lăcrimează, strânge însemnările la piept. Cu glas sugrumat, îngână
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
de-ai retrăi totul... Ce-ai face? Ce-ai alege? Ai merge pe același drum? De-aș retrăi totul?... și Ștefan rămâne pe gânduri. Ce-aș alege?... Nu... Nu știu... Grea întrebare... Regreți? Te-ai dezice de tot ce-ai făptuit? Pășește îngândurat, târșind piciorul: Știu eu?... Recunosc... Am mai greșit... Dar... dar nu cred... nu cred că m-aș dezice. Ar însemna să reneg lupta noastră. Și... și suferința... Toți morții noștri... Și Baia... Și Lipnic... Și Podul Înalt... Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Albă. Și visele libertății noastre, așa, neîmplinite... Vise în care mai cred, încă... Pot eu să trădez? Să dezertez? Să recunosc că totul a fost zadarnic? Ar fi cumplit! Hotărât, nu! Nu pot! Nu reneg nimic din tot ce-am făptuit bun, rău. Izbânzile, cât și înfrângerile ale mele-s... ale noastre-s... Da! Știu bine! De-aș retrăi, aș alege aceeași cale! Desigur, cu mai puține greșeli... Rămân credincios mie însumi și țării! ...Vezi, reia el după un timp de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
tace. Daniil tușește, își drege glasul, se pregătește să rostească ceva important, grav, solemn: Ți-am ascultat spovada... Ți-am cântărit cugetul și fapta... Eu judec omul mai mult după cât se străduiește să-și împlinească năzuința, decât după ce reușește să făptuiască. Nu stă în puterea omului să poruncească Destinului... Dar stă în puterea lui să i se împotrivească! Ai rătăcit veacul; sunt gânduri și vise ce aparțin veacurilor viitoare... Veacul nostru întunecat nu îngăduie ridicarea capului. Puterea banului și puterea armelor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Cronica Polonorum * "...Ștefan Voievod al Moldovei, oștean viteaz, bărbat mare în primejdie, mare la suflet în nenorocire și modest în norocire pe care o credea orânduită de la Dumnezeu; el a fost mirarea stăpânitorilor și noroadelor, când cu mijloace modeste a făptuit atâtea lucruri mărețe." Nicolai Caramzin, Istoria Rusiei * " Se spune că voievodul Ștefan a fost vestit... pentru priceperea lui în disciplina militară și pentru strălucitele lui războaie. Căci în privința veșnic admirabilei virtuți și vitejii s-a arătat mai presus de toți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
poți răbda atâta ticăloșie? Atâția oameni tineri cu viitorul zdrobit! De ce nu trimiți o ploaie de foc de sus, ca să ne pârjolească pe toți, de-a valma. Căci nici unul nu e mai bun decât altul! Până și pruncii cresc și făptuiesc fărădelegi...“ * * * Sus pe ziduri se auzeau zăngănit de arme și blesteme cumplite. Oamenii Îi priveau Îngroziți pe cei doi cavaleri care-și trăseseră săbiile, Încrucișându-le. Toți se Întrebau uluiți cum de prietenia lor sfârșea Într-o ură atât de
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
părinții mei urmau să părăsească Aiudul peste câteva luni: tata își dăduse demisia din armată și avea să-și înceapă „cariera“ de avocat, mai întâi ca stagiar în biroul unui amic al familiei. Unul dintre primele lucruri ce le-a făptuit la Cluj, după stabilirea lui, a fost ca, într-o noapte, însoțit de mine, să arunce de pe pod, în Someș, splendidul lui Browning, negru ca cărbunele și lucios (cu tocul lui de piele cu tot), cu care Carol al II
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
de mult numai al lumii operei lui” (p. 66). Imaginea vechii așezări moldave, târgul Hușilor, nu e omisa în comentariile cuprinse în capitolul Cronici selective, având în vedere că pictorul Viorel Huși „și-a propus un ambițios proiect de a făptui o monografie picturala a Hușilor, tentativă care-l singularizează printre confrați” (Theodor Codreanu, 1997). Dar cine cunoaște urbea Hușilor așezată că într-un căuș de palmă unde tumultul molcom al orașului se pierde sub valurile dealurilor, va înțelege altfel eternizarea
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
fiecărui [pasaj din Scriptură]. 306 I-am Întrebat și despre aceasta, anume, de ce Își spală mâinile În timp ce se roagă? Iar ei mi-au explicat că e o mărturie cum că n-au făcut nici un rău. Căci toată puterea [de a făptui ceva] se află În mâini. Ei legau toate cele, În chip frumos și sfânt, de dreptate și de adevăr. 307 După cum am spus, În fiecare zi se adunau În locul acela tare plăcut, deopotrivă liniștit și luminos, și lucrau ce aveau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]