1,988 matches
-
minunarea de lume, este un dar pe care nimeni nu-l poate prețui cînd îl are.... Iar adultul, orice-ar face, s-a dezbărat demult de ea, deși o caută, deși ar plăti din greu să mai aibă măcar o fărîmă din realitatea ei. Cît despre amintirile bune de atunci, nenumărate desigur, ele sînt bine ferecate în casetuțele memoriei. Rămîn, din păcate, mai mult cele urîte, cele jenante, cele cu miez freudian, cel pentru care ai face orice terapie numai ca să
Femeia de lângă Mircea Cărtărescu by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18840_a_20165]
-
pentru că ard pe-al împlinirii rug ca să devin ce-am vrut mereu,lumină. În jurul meu e un continuu dans ce mă împinge-n nedoritu-avans spre capătul care duios mă cheamă, un dans de clipe ce întruna vin fiind de fapt fărâme de destin care trecând mă iau sau nu în seamă. În jurul meu e-un splendid curcubeu, care ar vrea să fie brâul meu. De la o vreme De la o vreme dăltuiesc idei și mă încântă-albastrele scântei când pătimaș mă risipesc, mă
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1725 din 21 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373782_a_375111]
-
florilor de rai, Din ochii blănzi de ciută Și din luturi. Vreau să rămân un cântec printre ploi, Un zâmbet cald, din norii de funingini. O adiere caldă-n nopțile de mai, Un susur ce răzbate din adâncuri. Sunt o fărâmă din nimicul pieritor, Dar vreau să fiu un fir de iarbă verde; Un strop de ploaie, cer nemuritor, Lumină blândă, curcubeu și zâmbet. Referință Bibliografică: Un cântec printre ploi / Florina Emilia Pincotan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2235, Anul
UN CÂNTEC PRINTRE PLOI de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384783_a_386112]
-
să vorbim în cunoștință de cauză despre „cele ce sunt precum că sunt și despre cele ce nu sunt precum că nu sunt”: Și dacă totuși te-aduce dracul cu barca-i blestemată, palmierul Talipot, Talipot se face mii de fărâme cu floare cu tot. În „Triplu poem pentru bătrânul porcar Garibaldi”, un locuitor din „mahalaua adâncă Țicău” („mahalaua celestă”, în altă parte; în „Poemul de purpură”, VII, e pomenit un zidar „care a vrut să clădească o piramidă-n Țicău
Profil Mihai Ursachi by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13327_a_14652]
-
pământului în care s-au născut, resuscitează aceeași temă baladescă sud-est europeană, aducerea din moarte a unei persoane sub puterea jurământului. Deși scriitorii sunt situați în același câmp al mentalității sud-est europene, care a asimilat miteme antice, în cazul acesta fărâme ale mitului orfic, intențiile, mijloacele, ca și finalitatea prelucrării motivului îi despart. Asta nu descurajează dialogul între literaturi care, întoarse la origini, își descoperă legături consubstanțiale. Alte resturi ale aceluiași mit au înflorit în literaturile vest-europene, cu nuanțe foarte apropiate
Blaga și Kadare by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Imaginative/13511_a_14836]
-
din noi dar și a-mplinirii Aduce acum sentiment: FERICIREA. Acum te conjur sau doar te implor Privește în jur și ia-mă de mână. E timpul să spunem acuma: Mi-e dor ! Iar dragostei noastre să nu-i dăm fărâmă. Voi pune pe limbă licoare de-a ta Ca visul să-mi fugă departe-n pustiu. Pe urmă din doruri ne vom adăpa Cu gândul că nu e acum prea târziu. Tu umple-mi acum pahar cu nectar Să beau
PAHARUL ÎMPLINIRII de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385320_a_386649]
-
am dumica șenile sub picioare. Iar către zori, împovărați de răngi, /de-ngenunchem pe deal ca pe-o Golgotă, /ne pare ceru-ntrezărit prin crengi, /halucinant, ca cea din urmă cotă. (Golgotă). Din rănile crucificatelor iubiri în sufletul său au odrăslit fărâme de dumnezeire. A sângerat, dar nu cu disperare, în noaptea tristă ce sta-ngenuncheată în priveghere. Mătasea aripilor dorului îi scânteia-n inimă chipul iubitei, spulberându-i tristețea fărâmă cu fărâmă. Din ogorul Casei cu miros de fân, purtat în inimă
PARTEA A II-A de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361196_a_362525]
-
Golgotă). Din rănile crucificatelor iubiri în sufletul său au odrăslit fărâme de dumnezeire. A sângerat, dar nu cu disperare, în noaptea tristă ce sta-ngenuncheată în priveghere. Mătasea aripilor dorului îi scânteia-n inimă chipul iubitei, spulberându-i tristețea fărâmă cu fărâmă. Din ogorul Casei cu miros de fân, purtat în inimă ca pe-o icoană, i-au mai rămas doar câteva crâmpeie, aplecate peste răspântiile vieții. Cine mă strigă: Mihai!...și-mi bate /la porțile mari și-ntristate, /de-mi farmec
PARTEA A II-A de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361196_a_362525]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > PĂRINTE Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 379 din 14 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului ( *** ) ștergarul ce păstrează Chipul Tău, devine icoană, curgând ne-ncetat în fântânile Dorului de Lumina Ta... ...acea fărâmă, tainic curgând prin sângele trupului meu. o privesc în uimire, în tăcere ascultând foșnetul culorilor, devenite brazi și cer, și ochi, și aură, și inimă, în pieptul înfățișărilor ce dau viață veșniciei... ...căutărilor din oameni... ascultă sunetul, gândul meu, când
PĂRINTE (***) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361260_a_362589]
-
zariștea liniștei ziua fulguia faianța Acul ceasornicului indică hartă întâlnirii, Așchiile întârzierii îmi alunga orice speranță A luminii de la capătul firii. Sub spuza așteptării nerăbdarea dădea peste privire Berbecul dorinței scăpa coarnele mentalității Când istovit de atâta iubire Îmi pierdeam fărâme de timp la ceasul universității. Aroma sângelui sfidă culorile zădărniciei Popasul meu retrage însemnele, inspirația Își ascunde confidenta cu purpura viei Când buzele tale își etalează grația. Într-o apoteoza a poeților care scapă mileniul ce vine Nisipul se strecoară
APOTEOZA POETULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1204 din 18 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360250_a_361579]
-
așa că de câte ori încearcă cineva să ne oprească ... răspundem pe negândite: - Nu am timp! De fapt, nu mai avem timp, în primul rând, pentru speranță și încredere. În România, aproape că nimeni nu are încredere în nimeni, iar dacă există o fărâmă de speranță ne este frică că totul poate fi doar o închipuire. Nu suntem autentici decât în momentele de deznădejde și durere profundă. În rest, permanentizăm impostura și nu punem prea mare preț pe educație, pentru că am văzut că ne
Am strâns semnături pentru parlamentare și am aflat care este cea mai mare frică a românilor: „Nici dacă îmi dai bani nu-ți dau CNP-ul!” () [Corola-blog/BlogPost/338215_a_339544]
-
ale blazării. Acestea reies cu pregnanță din poezia: „Un vis al nimănui...” Puritatea bucuriei amare face așteptarea cu atât mai tristă: „De țărm s-au spart iubirile pierdute, / Plaja e ninsă iar marea ne-a uitat / Și nu mai port fărâmă de virtute / Ce-n înspumate valuri eu ți-am dat. // Eu am plecat din lumea temerară / Și te privesc de-acolo din icoană / Sperând să urci la mine într-o seară / Și să rămâi ca somnul pe o geană. // Pe
IN MEMORIAM ION GROSU RECENZIE LA CARTEA FUM NEGRU, FUM ALB , EDITURA AXIS LIBRI, GALAŢI, 2012 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/344199_a_345528]
-
pentru un Prim-Ministru incapabil să își susțină propria inițiativă. Victor Ponta și Ioana Petrescu s-au comportat ca doi elevi care au venit cu lecția neînvățată. Pe ce pune mâna, Victor Ponta distruge. Dacă ar mai avea o ultima fărâmă de bun simț, Victor Ponta ar trebui să demisioneze. În plus, a fost prins cu încă o minciună. Misoginismul din întâlnire, invocat de Premier, a fost o minciună jenantă".
MRU: Ponta-Petrescu, DEMISIA! România nu e o țară normală by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/28395_a_29720]
-
în van, ale unor savanți cu care s-a mândrit o renumită școală de specialiști, oameni de talia academicianului profesor Dordea, sau Ion Boldea, astăzi la vârsta altor înalte împliniri, în lumea unei generații în blugi și adidași, într-o fărâmă de veac, cu intelectuali strecurați, robiți de negoț și zornăitul paralelor. A mai rămas și ilustrata din 1910, ca un zâmbet ironic, îndărăt spre un secol pe care speram să-l fi depășit cu bine... Undeva, cine știe unde, mai zac și
Agenda2005-24-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283810_a_285139]
-
nr. 1926 din 09 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Fiecare poezie are glasul ei, O tonalitate joasă sau înaltă, În care sufletul meu se scaldă, Se-aruncă-n gol, ca pasărea oarbă. Eu simt durerea sufletelor ce scriu, Simt chinul lor în fărâma de clipită, Rugina frunzei într-un zbor pustiu, Ultima zbatere duioasă de aripă... Poemele sunt hărți de inimi desfășurate, Răspunsul vieții. Și dincolo de moarte. ( Pictură: Odilon Redon- "Flowers in Blue Vase") Referință Bibliografică: Definiția poemului / Cristina Crețu : Confluențe Literare, ISSN
DEFINIŢIA POEMULUI de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384852_a_386181]
-
din cercul vicios al provocărilor unui cotidian sufocant - pentru a genera, în sfârșit, o schimbare în bine? Și, întrebându-te, nu poți să nu-ți răspunzi că, pentru a-ți da, și a le da și altora deopotrivă, măcar o fărâmă de credință, de nădejde, de bucurie, nu ai decât să asculți în propriul suflet, susurând ca un ecou cuvintele Cuvântului: „Voi vă veți întrista, dar întristarea voastră se va preface în bucurie” (In. 16,20). Într-o atare situație, cred
DESPRE POSIBILITATEA ÎNNOIRII CREDINȚEI, NĂDEJDII ȘI BUCURIEI NOASTRE, PRIN VESTEA CEA BUNĂ PE CARE NE-O BINEVESTEȘTE CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU DIN MIEZUL TUTUROR LUCRURILOR… PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/384814_a_386143]
-
nefericitelor creaturi ce rătăcesc pe sub cer, în ceasuri fatale, ale dezlănțuitelor pasiuni. Se îndoiau toartele cerului, podul peste râu gemea năpraznic ca o pasăre neagră între fălcile ucigașe ale balaurului de ceață gata de a fi transformat în mii de fărâme Înghițit de furiile vântului, stăpânul furtunii. Referință Bibliografică: STĂPÂNUL FURTUNII / Maria Giurgiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1956, Anul VI, 09 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Maria Giurgiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
STĂPÂNUL FURTUNII de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1956 din 09 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/384915_a_386244]
-
din ruguri , din flacăra de veghe , Doream să țin în palme , Să pot să ma-ncalzesc . Am căutat viața , În stropi curați de roua , Să-mi stâmpăr față arsă Și sufletul rănit . Să fiu curat că grâul În holda aurie , Fărâma de viață , În zi de seceriș . Referință Bibliografica: Am căutat iubirea / Florina Emilia Pincotan : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1940, Anul VI, 23 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Florina Emilia Pincotan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
AM CAUTAT IUBIREA de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 1940 din 23 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384974_a_386303]
-
Ediția nr. 1976 din 29 mai 2016 Toate Articolele Autorului Ani apuși în spatele surâsului tău clipe de iubire revărsate în scurse valuri înghițite de adâncuri abisale: pierdută e fericirea noastră în cimitirul elefanților, printre oseminte ruginite degetele-mi strivesc în fărâme clipele de foc ale iubirilor noastre pe mantia însângerată a iernilor trecute se avântă hulpavi, hămesiți corbi cu ghiare și clonțuri înroșite și devorează clipele amare de vremi colbuite; bătăile inimilor îndrăgostite cândva legate-n buchet cu fierbinți jurăminte se
APUSUL IUBIRII NOASTRE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385049_a_386378]
-
de cuminecătura primită pe care o mestecase-ndelung. Acum dăduse cu ochii de insul ce-și păzea oferta curioasă. Își râsese în barbă când negustorul îl asigurase de rostul sticlelor argintate. Zăbovise, deh, ca tot bătrânul, dar, tentat, achiziționase o fărâmă din așa lăudată marfă. Se dădu deoparte, privi în ciobul din podul palmei și-un zâmbet larg, mulțumit îi umplu chipul. Curios nevoie mare, Sandu, trăgând cu ochiul, se-arătă atât de mirat încât strigă-n gura mare: -Minune! Nu
MIRAZA de ANGELA DINA în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385146_a_386475]
-
Acasa > Literatura > Comentarii > SIMFONIA NATURII ȘI A CUVINTELOR - DE ANA DOBRE Autor: Ion Nălbitoru Publicat în: Ediția nr. 1413 din 13 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Universul mărunt, al boabei și al fărâmei, pare inepuizabil în cărțile Olimpiei Sava, o Elena Farago a literaturii pentru copii. Pasiunea cu care investighează lumea pură a celor mici și cu care inventează universuri compensatorii, comprehensiunea cu care se apleacă asupra unor teme de interes pentru cei
DE ANA DOBRE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1413 din 13 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384419_a_385748]
-
se oferă generos culegătorilor - Fructe pe ram. Un motiv literar, precum sperietoarea conferă peisajului autumnal o notă originală prin bonomie și jovialitate: „Dac-ați ști cât e de greu/ Să rămâi în ploi și soare,/ Câmpul să păzești mereu!/ Nici fărâmă de mâncare,/ Niciodată, nu mi-au dat,/ N-am nimic de încălțat/ Și, vedeți, m-au îmbrăcat/ Doar în haine de-aruncat!” (Sperietoarea); altul, greierele, se înscrie în viziunea corectivă, marcând despărțirea de cea clasică à la Jean de la Fontaine
DE ANA DOBRE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1413 din 13 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384419_a_385748]
-
Acasa > Manuscris > Jurnal > POVESTE DIN POVESTE DIN POVESTE Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Înainte de a mă naște cred sau simt că am fost și sunt fărâmă din visul Domnului sau fărâmă din somnul Lui, când în toate și în tot ceea ce mișcă sau nu pe pământ, dansul crucii învelește bucuria de a fi, înainte, în timpul și după nașterea arcului de curcubeu sau poate punctul infim care
POVESTE DIN POVESTE DIN POVESTE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384572_a_385901]
-
poate punctul infim care-și așteaptă așternerea pe trupul unui "i" stingher din pământ. Dar este atât de frumoasă această poveste a arcului de curcubeu pe care am coborât, la rându-mi visând, încât aș strica-o spunând scurt: sunt fărâmă din visul Lui eșuată pe pământ într-o cruce, născând două cruci care s-au frânt prea devreme, sau poate într-un timp aparent prea scurt după cum îmi cântă mintea și inima pământeană. Mai departe crucea frântă am luat-o
POVESTE DIN POVESTE DIN POVESTE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384572_a_385901]
-
am ascultat și am mers mai departe. Mi-am văzut harul cum îmi ridica fruntea, brațele, întreaga ființă pentru a putea atinge cu ochiul unic larg deschis bobul de rouă al dimineții. M-am trezit din propriu-mi coșmar urmând fărâma din visul Lui. O clipă mi-a fost frică, apoi nu mi-a mai fost. Acum nu-mi mai este decât de verbul "a uita" să-mi dezvolt harul - darul primit de la El. Restul este jocul marionetei socialului: 1. să
POVESTE DIN POVESTE DIN POVESTE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384572_a_385901]