6,056 matches
-
vă contrazic, dar nici nu este nevoie, la ce-ar folosi să știe tot prostul cum se fac mașinațiunile? întreabă Sena. Adevărații lideri nu-și fac scrupule legate de ce spune lumea despre ei. Uitați-vă la Geniu, totul e de fațadă, defilări, acte de caritate, lucrări științifice, realizări fenomenale, o porcărie. În realitate, pe el nu-l interesează nimic din toate astea, singurul lucru care-l face să se simtă bine e puterea pe care o are în mîini, senzația că
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
lovit. Cine vorbește, se aprinde Roja, adineaori parcă erai de partea noastră, speram să mai cîștigăm un om de încredere. — Nu e ceea ce-ți închipui, i-o ia înainte Părințelul cu răspunsul. Chestia asta cu antifeminismul e doar de fațadă, întărește și Curistul, ca să avem subiect de discuție, un pretext, cum se zice. Dacă v-ar auzi cineva ar crede că sînteți toți trei plecați de-acasă, conchide șoferul mult mai relaxat. — Ca să fiu sincer, zice Roja, totul e o
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
mișcările. — Au fost mai isteți ca noi, recunoaște Roja, în timp ce noi făceam politică și încercam să adunăm cît mai mulți simpatizanți de partea noastră, ei gîndeau mult mai practic, știind sigur că nu va avea loc decît o schimbare de fațadă. — Habar nu am cum vă gîndiți să intrați în lumea asta a pungașilor și matrapazlîcurilor, să vă faceți din nou apariția prin preajma lor, spune Gulie, nu văd ce ar putea ieși bine din asta. — Numai atît cît va fi nevoie
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
Părințele? N-o să reușim de capul nostru, nu poți să ne lași baltă, dacă ne dezbinăm în tot felul de grupulețe minuscule n-o să facem față. Fuseseră dezbinați încă de la început, s-au așezat pe o bancă înghețată privind înspre fațada Teatrului Național, iar Părințelul a-nceput să-i explice despre ce era vorba printre dîrdîituri. Îți spun că eu s-ar putea să mă retrag, dar să știi că sînt alții care ar fi trebuit s-o facă înaintea mea
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
place pălăriuța ta, Rosemary. E nouă? — Dragul meu Martin, nu juca teatru cu mine, zise Rosemary. Mergeam cu mașina pe strada St. Giles. Zăpada cădea constant din cerul roșiatic. Stratul alb accentua negrul auster al platanilor golași și făcea ca fațadele galbene înalte ale caselor din epoca georgiană să capete străluciri de teracotă. — Aproape că nu-mi vine să cred, spuse Rosemary. Să vă despărțiți voi, tu și Antonia, după atâta timp! Crede-mă, am fost grozav de surprinsă. Satisfacția ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
Mâneca halatului se unduia și flutura în bătaia curentului de aer cald. Trecuse o jumătate de oră, ședeam în anexa ca o alveolă a studioului lui Alexander, beam ceai și priveam, în lumina tot mai împuținată a amurgului, ninsoarea și fațada sudică a casei pe ale cărei grinzi zăpada trasase linii albe ondulate, vizibile pe fundalul roz stins. Cununa de Crăciun cu panglică roșie, agățată de ușa de la intrare, era acum încărcată de zăpadă și de-abia se mai vedea. Fulgii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
Era ca și cum, de fapt, nici n-aș fi atins-o. Începea să mi se facă rău din nou. Mi-am continuat drumul pe sub podul Waterloo și, prin ceața care se mișca oblic și parcă dădea să se ridice, am zărit fațada cu coloane grațioase a Palatului Somerset. În nuanțe de cenușiu și cafeniu, părând că se clatină și că se retrage, arăta mai degrabă a decor de teatru. În dreptul lui, conturate clar și incredibil de simplu, ca într-o stampă chinezească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
am continuat drumul, apoi m-am oprit lângă parapet și am privit în direcția în care, ascunsă de multe văluri de ceață, se înălța silueta măreață a Catedralei St. Paul. Acum abia puteam distinge pe malul celălalt, chiar în fața mea, fațadele depozitelor atinse de razele de soare anemice care însă creșteau în intensitate. Efortul de a pătrunde cu privirea în însăși existența lumii prin ceață devenea exasperant și istovitor. Nu văd, nu văd, îmi tot spuneam, și parcă trăiam exteriorizarea chinuitoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
Capitolul trei Am Închis chiar Înainte de miezul nopții. Dacă nu luăm În considerare sticlele de bere confiscate, seara s-a desfășurat fără incidente. Acum așteptam ca Otto să stingă literele mari de neon pe care Stegemann le-a montat pe fațadă toamna trecută, după care era nevoie de o schimbare de decor, cel puțin pentru mine. Trebuia să-l găsesc pe Lakritz cât mai repede. Doar prietenul meu cel mai bun va ști ce-i de făcut. Am văzut un A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
metrou cu câțiva ani În urmă, haosul se instalase În acestă parte a orașului. Totuși, oamenii reușeau cumva să evite gropile din stradă, munții de moloz, mormanele de cărămizi și grinzile de lemn, gri și prăfuite, Îngrămădite de-a lungul fațadelor. Am trecut pe lângă trei femei așezate somptuos pe niște navete de bere răsturnate. Pe o bucată de pânză au Împrăștiat câteva tacâmuri ruginite și niște ace de cravată, care luceau ca niște bucățele de unt topit În soare. Lângă femei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
magazin pentru dame, care oferă Îmbrăcăminte și pantofi de mărimi mai mari, și nu doar pentru femei, și imediat după ea urmează frizeria lui Kretschmer. Ieșind pe partea opusă a gării, am zărit imediat frunza stilizată de mentă, montată pe fațadă. Soarele tremura ca gălbenușul În vitrina prăvăliei, dar Înăuntru se dovedi a fi Întuneric și răcoare. Doi domni Își așteptau rândul, stând cu spatele la o oglindă mare, cu privirea odihnindu-se pe o altă oglindă din fața lor - care le Întoarse privirile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
să-i mulțumesc, nu era nevoie de așa ceva. Ca să par mai convingător, i-am dat câțiva reichspfenning În plus și m-am Întors În stradă cu obrajii care mă usturau - căliți parcă de-un vânt de iarnă. Orologiul montat pe fațada gării indica unsprezece și douăzeci de minute când am traversat scuarul, grăbindu-mă spre zidurile cărămizii dinspre est. Mi-am amintit prea târziu că Wickert mă rugase să nu folosesc intrarea principală, ci s-o iau de-a lungul șinelelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
suferind de gută, În drum spre piață. Unul din ei arăta de parcă ar fi vrut să lase jos geamul lateral și să mă Întrebe despre condițiile de muncă. Dar descoperind că pescarul se Îndrepta spre Torpedo-ul negru srpijinit de fațadă, colegul său Îi puse repede mâna pe umăr. Pe când eu mi-am fixat teancul de hârtii pe spatele bicicletei. Trecu un minut, apoi roțile negre, puncționate trecură zornăind nepăsător printre case, pe pietrele cubice, dispărură după colț, În direcția Bursei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
de fulgere nervoase, de parcă o putere supremă s-ar fi jucat cu Întrerupătorul. După ce am cărat jos și ultima găleată cu flori, am descoperit că nici un strop nu nimerise pragul. Ploaia era o perdea grea, la jumătate de metru de fațadă, densă și șiroindă. Am Închis ochii, simțind umezeala fină pe obraji, și mă gândeam că atunci când Îi voi deschide, mi se va Înfățișa o altă lume. Dar n-am zărit-o decât pe Chérie, udă leoarcă și obidită. Ia-m
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
câteva străzi de blocul nostru. Când se-ntâmpla să trecem duminicile pe-acolo cu mașina, tata îi înjura cu năduf, destul de tare ca să-l aud eu, dar nu destul de tare ca să-l audă și ei. Apoi, într-o seară, pe fațada blocului nostru am găsit pictată o zvastică. Pe urmă, a fost găsită o zvastică încrustată pe banca unuia dintre copiii de la Hannah din clasă. Iar într-o după-amiază, chiar Hannah a fost fugărită de la școală până acasă de-o gașcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
perimetrul sumbru zăcea orașul străvechi, ca un giuvaier faimos, atrăgând prea multe priviri, prea multe discuții, prea mult trafic. Apoi prin pânza de abur se Întrezări o Încâlceală de ogoare, monotonia fiind uneori Întreruptă de vile Înalte și urâte, cu fațadele În toate direcțiile, decorate cu olane colorate, care acum absorbeau Înserarea. Scânteile de la trenul expres deveniră vizibile ca niște hoarde de insecte stacojii atrase În aer de Întunericul nopții. Cădeau și mocneau pe lângă șine, atingeau frunze, tulpinițe, rămurele și fire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
lăsă nici un fel de urme. Se Întoarse pe călcâie spre stânga, În direcția gării, cu urechile ciulite să prindă un țipăt, dar nu auzi decât claxoanele taximetrelor și foșnetul zăpezii. La capătul străzii, arcada mare a gării Îl momi asemenea fațadei luminate a unui teatru de varietăți. Dar ar fi periculos, se gândi el, să se fâțâie prin fața intrării ca un vânzător de bilete de loterie și, brusc, sentimentul că reușise să coboare de la Înălțimea acelui bloc, etaj cu etaj, din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
maiorul Petkovici traversă magazia și puse lumina lanternei direct pe fața aceea moartă. Mustățile lungi, palide În lumină, și ochii deschiși reflectară lumina ca plăcuțele indicatoare. Maiorul Îi Întinse soldatului revolverul. Buna dispoziție, urmele fericirii simple, care rămăseseră cumva pe sub fațada umilinței, căzură. Era ca și cum toate planșeele unei clădiri ar fi căzut, lăsând pereții În picioare. Era Îngrozit, mut și Încremenit, iar revolverul rămase nemișcat În palma maiorului. Maiorul Petkovici nu-și ieși din fire. Îl privi pe celălalt curios și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
dom’ sergent. Botaniștii numesc această nouă subspecie de iederă englezească Hedera helixseattle. La un moment dat începuse să dea pe dinafară în jardinierele de la Olympic Professional Plaza, să zicem. Iedera sufoca panseluțele. Niște vițe se agățaseră de o latură a fațadei de cărămidă și continuau să se ridice. Nu a observat nimeni. Plouase mult. Nu a observat nimeni până când, într-o dimineață, locatarii din Park Senior Living Center au găsit ușile de la intrarea în hol zăvorâte de iederă. În aceeași zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
așteptat să adauge: „Ăsta e un cartier respectabil“. Era exact genul acela de femeie. Dar, ca să fim cinstiți, nici o parte a Londrei nu este întru totul respectabilă. Chiar și acolo, pe vârful unui deal, printre vilele în stil edwardian, cu fațadele lor zugrăvite într-o nuanță incertă și pinii chilieni din față, veneau vagabonzi, hoinari, oameni fără căpătâi și chiar mai rău. Călători greu de imaginat, cu jachete uzate de lână și ghete legate cu sfoară în loc de șireturi. Tineri crescuți cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
o nuanță ceva mai aprinsă fondului de ten. — A, acea aniversare... Dan se pricepea mai bine - se înroșise ca o sfeclă. Desigur, după cum știm, bravada lui de macho, „urcatul la bord“ și furiile lui de bețiv nu erau decât de fațadă. De fapt, toate acestea îl speriau de moarte. Se temea că e incapabil să satisfacă o femeie. De fiecare dată când se urcase la bord, o penetrase și apoi terminase într-o pată umedă, își dăduse seama, stând întins alături de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
pe alee pentru a arunca o privire în jur. Apartamentul se afla deasupra magazinelor înșirate pe East Finchley High Road, niște prăvălii retro, în stilul anilor treizeci, din cărămidă roșie, mansardate și acoperite cu un strat de tencuială lipicioasă. Deși fațadele aveau tocmai aspectul spre care aspirau proprietarii lor (asociațiile de locatari încă reușeau să se opună tentativelor de a introduce firme țipătoare de neon), spatele clădirilor sugera utilitatea acestora. Aleea de acces spre apartamentul lui Bull urca de-a lungul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
În spatele Centrului Elvețian, Bull se opri și se uită la Spitalul de Dermatologie St John. Clădirea era goală și dărăpănată, iar ferestrele, acoperite. Însă lui Bull îi atrăseseră atenția ornamentele de mortar care se aflau în partea de sus a fațadei spitalului. Ce ironie perversă, se gândise el, să le oferi acestor bolnavi priveliștea unor decorațiuni care evocă propriile lor descuamații. Îi aminteau de vaginul său; asemănarea îl atrăsese. Se sprijini, încercând să-și păstreze echilibrul, de vitrina de la Poons Restaurant
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
Krishna se aplecă peste masă și îl atrase pe Alan spre el. Vocea cultivată îi mustea de un entuziasm murdar. — Poole mi-a zis că e mai mult de capul tipului ăstuia, Tiresias, decât pare la prima vedere. E o fațadă, Alan. — O fațadă? O fațadă pentru ce? Pentru una dintre cele mai mari rețele de prostituție și pornografie din zona de sud-vest! — Mamă! exclamase Alan neîncrezător. Când Krishna îl chemă cu un semn pe Tiresias, se pregăti sufletește pentru o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
peste masă și îl atrase pe Alan spre el. Vocea cultivată îi mustea de un entuziasm murdar. — Poole mi-a zis că e mai mult de capul tipului ăstuia, Tiresias, decât pare la prima vedere. E o fațadă, Alan. — O fațadă? O fațadă pentru ce? Pentru una dintre cele mai mari rețele de prostituție și pornografie din zona de sud-vest! — Mamă! exclamase Alan neîncrezător. Când Krishna îl chemă cu un semn pe Tiresias, se pregăti sufletește pentru o scenă. — Sunt un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]