467 matches
-
este capabil să și-o reprezinte transformator, introducând modificări în desfășurarea subiectului, generalizând și comprimând aspectul imaginilor, ceea ce se explică prin influența proceselor gândirii și memoriei verbalo-logice asupra imaginației. Formele creative ale imaginației școlarului mic sunt stimulate de joc și fabulație, de povestire și compunere, de activitățile practice și muzicale, de contactul cu natura și da activitățile de muncă. Caracteristicile personalității la vârsta școlară mică Personalitatea copilului se dezvoltă încă de la vârsta preșcolară, când se schițează unele trăsături mai stabile de
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
sunt reflectarea unei realități obiective, ci rodul unei activități sociale esențialmente de natură lingvistică, cei doi teoreticieni consideră că „ficționalul” și subiectivitatea sunt, paradoxal, singurele registre discursive posibile pentru a vorbi despre practicile culturale, „ceea ce nu Înseamnă Însă minciună sau fabulație”. Cultura ficțională introduce principiul relativității punctelor de vedere În ora de limbi străine și sacrifică iluzia referinței unice În favoarea unei lecturi cu adevărat polifonice a faptelor de cultură. Cei doi autori se pronunță astfel Împotriva oricărei forme de predare a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
întorsura frazei (interogația, exclamația, apostrofa, întreruperea, subiecția, dialogismul), prin apropiere (comparația, antiteza, retroversiunea, entimema, paranteza, epifonemul), prin imitație (hipotipoza, armonismul), parafraza și epifraza; (7) figuri de gîndire ce apar ca efect al imaginației, raționamentului sau al dezvoltării: prin imaginație (prosopopeea, fabulația, rectificarea), prin raționament (ocupația, deliberația, comunicația, concesia, sustentația), prin dezvoltare (expoliția, topografia, cronografia, prosopografia, etopeea, portretul, paralela, tabloul), pretinsele figuri de gîndire (cominația, imprecația, optația, deprecația, jurămîntul, dubitația, licența). Olivier Reboul prezintă o nouă taxinomie: (1) figuri de cuvinte: aliterația
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
un perimetru vast, înglobând satul Varvara, apoi orașul pe care naratorii îl numesc "municipiul nostru", capitala, dar și un tărâm nelimitat inadmisibil pentru mințile care se raportează la concret, la tangibil, vizibil -, a cărui existență rămâne, până la final, suspendată între fabulație a cuiva conștient că e receptat de mulți ca paranoic (ori care simulează nebunia, într-o lume care, oricum, are doza ei de nebunie), și o realitate accesibilă doar unor extrem de puțini inițiați, posesori ai unor cunoștințe oculte sau ocultate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
despre lume ca și Istoria poporului român alternează cu imagistica epistolară din corespondența amoroasă dintre Poet și Veronica Micle - prin abordarea unei sensibilități poetice unice în conexiunile tematice cunoscute. Mixajul ambițios - scrisori, mărturii, citate și interpretări din opera eminesciană, chiar fabulații, scene imaginate - realizat de Florina Ilis în „Viețile paralele” (Editura „Cartea Românească”) fac din Eminescu o multitudine de personaje din care este dificil să știm unde e Eminescu însuși, Maiorescu sau Veronica, Mite sau Henrietta ori Securitatea română, afectând narativul
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Omul meu chiar vorbește serios. Dorește un accident sau o molimă ucigașă pentru cei din partea de sus a listei. Omule, dar ești... oribil. Dar nu merit eu asta, nea Costică? Privește în gol, într-o rugă mută spre Cel Atotputernic. Fabulații De pe la ora zece seara, în zona în care locuiesc, se așterne o liniște plăcută, presărată cu lătrături preventive, de loc enervante. Alte animale nu-și fac de loc simțită prezența prin zonă. Garantez că prin locurile acestea de prin zona
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
am gîndit mult la ce mi-a spus indianul. A doua zi m-am dus la pescuit și am prins un pește mare. Acesta mi-a vorbit: De ce mă ucizi dacă nu-ți este foame? Ei, Hans, nu exagera cu fabulațiile... Constantin, pe cuvînt de onoare că mi-a vorbit așa. Poate ți-ai sugerat... ținînd cont de ce ți-a spus indianul... Nu, a vorbit. Atunci l-am împins ușor în apă. Ai mai prins altul, după istoria asta? Nu. De
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Marea așteptare 192 Mona my love 195 În noaptea de Sfîntul Vasile 197 Hristos a înviat! 201 Lara 204 Mizerie fără farmec 207 Strunga Dracului 210 Ultimul viking 214 Bulboana Floricica 218 Ce, mă crezi proastă? 221 Dorințe satanice 225 Fabulații 228 Răzbunarea prostului 231 Floricel 235 Farmecul vieții 238 Gelozie și răzbunare 242 Treci la injecție! 245 Filozofie la un pahar 248 Minunile primăverii 251 Despre cuvintele demn, demnitate și demnitar 254 Aventură și iz de braconaj 257 Hai la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
o ceapă degerată. Doar n’am să recunosc că m’a convins torsul unei pisicuțe de rasă, cu microfon În lăbuță. Dar pentru a zgârâia cât mai tare, căci am văzut multe. Precum ceea ce urmează. 33. Vagabonzi și limite Prin fabulațiile voastre m’am trezit Într’un conflict proverbial cu colegul meu de subordin sistematic, tot un fisiped. Dar vă spun cu lăbuța pe suflețel că n’am nimic cu el. Sine ira et studio, Îmi vărs năduful pe voi, chiar dacă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
biodiversității, chiar dacă În forme pe care le detestăm; pisica rabdă cu stoicism prezența puricelui, căci nu vrea să devină altceva decât pisică. Noi, care ne vrem zei, transformăm, antropomorfizând, o realitate a lumii, cât se poate de benefică, Într’o fabulație gen greierele și furnica, ceva demn de dispreț. Cam grăbindu-ne, chiar dacă și Între noi se găsesc „paraziți“, chiar din cadrul aceleiași specii. Poate tocmai pentru a ne limita Într’o dezvoltare prea rapidă care, În cele din urmă, ar depăși
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Veronica Micle și a văzut lumina zilei la mănăstirea Văratec." Repede (urgență națională!) a fost convocată o comisie de specialiști autentici, căreia i s-au prezentat dovezile că Valeria Sturdza a fost Valeria Sturdza... și atât. În rest, folclor local, fabulații și fantezie cât cuprinde. Dar și ignoranță suverană! Oricum, s-a admis botezarea școlii cu numele Valeriei întrucât este vorba de un personaj cultural aparținând istoriei locului, care a scris și poezie. Măruntă și epigonică, cum se poate vedea și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
-i aparțineau ei În bună măsură. Titlurile Însă erau ale mele, de asta sunt sigur, de vreme ce-mi amintesc perfect titlul primului articol pe care am reușit să-l public. Cine sunt ei și de unde vin, așa se numea fabulația aia pe care cu mari eforturi am izbutit s-o fac suficient de transparentă pentru a fi pe gustul redactorului șef al revistei satirice unde a apărut. Era bineînțeles vorba despre comuniștii ieșiți din te miri ce peșteri și grote
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
la noi nu. Armata era sub prestare de jurământ. Nu-i glumă! S. B.: Și-n America Latină se depune jurământul. M. M.: Dar cine știe ce fel de educație au? Încă o dată vă spun: eu, la unele dintre asemenea chestiuni le spun "fabulații". Domnule, dacă erau așa ceva, îmi arăta exact unde, când, ce, cum. Nu că s-a întâlnit ăla în parc cu ăla și au discutat nu știu ce. Astea toate-s după istorici, să scrie ei istorie sau ceva. Deci, după mine, sunt
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
Domnule, dacă erau așa ceva, îmi arăta exact unde, când, ce, cum. Nu că s-a întâlnit ăla în parc cu ăla și au discutat nu știu ce. Astea toate-s după istorici, să scrie ei istorie sau ceva. Deci, după mine, sunt fabulații. Pentru că, dacă era ceva, sistemul, cum era dictatorial la noi, ar fi știut: contrainformațiile, securitatea, miliția. Tot ce mișcai, te lua, te termina. S. B.: Pe ăia i-a cam împrăștiat. Dar, ceea ce mă miră pe mine, dacă acceptăm premiza
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
nu mai am această percepție. Fără glumă. Orice-ar fi fost, nu merita să fie ucis. S. B.: Bun, discuția nu era de merit sau de oportunitate, ci dacă trebuia sau nu trebuia. M. M.: Și de aici au început fabulațiile: unde i-s banii, unde-s toate alea? S. B.: Păi, dacă trăia spunea unde-s banii. Pentru că asta s-a discutat toată noaptea aia, s-a disputat pe treaba asta. M. M.: Manipulare mai mare n-a fost ca
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
datele. De aceea, oricine e de bună credință poate interveni cu precizări sau completări asupra datelor. * Dacă aș fi scris la persoana a treia, structura lucrării ar fi apărut nu ca o mărturisire personală, ci ca un roman, cu multe fabulații frumoase care ar fi împodobit chipul eroului; riscam între a fi suspectat de infatuare și a scrie ceva care să nu angajeze în nici un fel sufletul cititorului. Dar știam că tocmai prin actul mărturisirii directe cititorul se va implica sufletește
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
dispoziția șefilor legionari, corupând și organele oficiale ale administrației. Cinci ani de zile (1948-1953) partidul comunist și securitatea au fost duse de nas de niște tineri între 20-25 ani. Popa Alexandru (Țanu), cel care a acceptat să-și însușească toată fabulația securității, a recunoscut că împreună cu Țurcanu a fost principalul criminal în această acțiune, acuzând Mișcarea Legionară; deși a fost condamnat la moarte, n-a fost executat împreună cu ceilalți, ci trăiește ocrotit de stăpânii pe care i-a servit (și-a
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
și “bucătăria lui Faust”, laboratorul său s-a aflat într-un turn din mănăstirea Maulbronn. Ceea ce i-a dezamăgit pe istoricii literari a fost latura pestriță, cu inflexiuni tonale de legendă a mărturiilor. Dar ceea ce a contribuit în plus la fabulația din jurul numelui său de rătăcitor nepotolit și de o curiozitate inepuizabilă a fost sfârșitul lui. Dispărut printr-o moarte violentă pe când lucra în laborator, acesta a încurajat credința de a fi târât de către Diavol cu care colabora în mod obișnuit
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
iar cel ce înfăptuiește trebuie să posede un mecanism etic foarte bine format. Așadar, drumul faustic a ajuns la ideea de a face bine pornind de la cucerirea și contemplarea Frumosului bine ordonat. Între creator și operă În ceea ce privește felul cum întreaga fabulație faustică s-a oglindit în viața lui Goethe, ar fi o greșeala să-l identificăm până la confundare pe Goethe cu Faust. Însă intervine puterea modificatoare a metaforei ce poate preschimba un lucru până la nerecunoaștere. Este adevărat ca tragedia Faust a
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
Eleusis. A trebuit să reamintim aceste câteva fapte binecunoscute pentru a nu pierde din vedere, citind analizele care urmează, că omul preistoric se comporta deja ca o ființă înzestrată cu inteligență și imaginație. Cât despre activitatea inconștientului - vise, fantezii, viziuni, fabulații etc. - Putem presupune că ele nu se distingeau decât prin intensitate și amploare de cele ale contemporanilor noștri. Dar trebuie să înțelegem termenii intensitate și amploare în sensul lor cel mai puternic și cel mai dramatic. Căci omul este produsul
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
aveau alte culori decît cele pe care le știm azi. De aci și efectele lor diferite: „Și tot orașul întrista,/Fanfara militară”. („Fanfară”) Sau: „Orchestra evoca anii tineri și, poate, mîngîia maturități”. („Impresii de roman”) în ciuda tuturor acestor lucruri, morala fabulațiilor despre compozitor și intrumentist e prețioasă: ea ne spune că Bacovia simțea nevoia, chiar și la alții, să audă muzica versurilor. Cert, pentru el, poezia era cîntec. Știa ori intuia că „toate lucrurile adînci sînt cîntec. Cîntecul pare a fi
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
12,000 metri altitudine" (Mann, 40-41). Puteam caracteriza aceste relatări ca fiind pentru creduli, dar acest lucru nu exclude faptul că unii vor percepe aceste "evenimente" ca fiind "reale". În mod cert, există oameni care citesc astfel de exemple de fabulație strict pentru valoarea de amuzament a poveștilor, neținând seama că aceste povești au un statut fenomenologic. Acești cititori sunt scepticii cu simțul umorului. Dar, deși asemenea relatări pun la încercare credulitatea cititorilor sceptici, ar fi la fel de dificil să credem că
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
-lea deconstrucția a putut determina de una singură ca textul să fie o reflecție distorsionată a lumii înconjurătoare, iar acele texte sunt într-o anumită măsură mereu de senzație sau diforme. Astfel, există mereu un grad de ficțiune sau chiar fabulație într-un text, chiar și în cel mai obiectiv jurnalism. Jurnalistul de senzație poate fi mai aproape de adevăr decât i-ar plăcea să recunoască în fața jurnalistului "obiectiv". Acestea fiind spuse, balada tipărită oferă un punct de plecare util pentru examinarea
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
în prezent amenințări la adresa siguranței naționale. Iar cele menționate mai sus voi încerca și eu să le demonstrez, chiar dacă într-o modestă măsură, prin cazurile prezentate în continuare. Cazuri în care am fost implicat nemijlocit și în a căror descriere fabulația sau exagerarea lipsesc cu desăvârșire. Prin urmare, mi-am propus, implicit, să aduc la cunoștința opiniei publice câteva segmente reale din activitatea Direcției Cercetări Penale a fostului Departament al Securității Statului, unitate pe cât de temută înainte de 22 decembrie 1989, pe
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
am avut serioase rezerve în legătură cu actualitatea unor asemenea activități clandestine, iar faptul că, înainte de a li se pronunța o sentință, inculpații declarau, în ultimul cuvânt în fața instanței, că au fost, sunt și rămân legionari mi se părea de domeniul fabulației. Și, tot în școală, ni s-au ținut prelegeri despre grupări ilegale care apăreau ici-colo și complotau împotriva „orânduirii socialiste”, ceea ce, iarăși, mi se părea de domeniul trecutului îndepărtat. Încă mai credeam în lozinca învățată în școala generală și la
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]