1,003 matches
-
a rivaliza cu sau de a dep)și marile puteri, nu doar cu - sau pe - câteva din cele minore. Ele ins) nu dau nici un semn c) ar fi f)cut asta. Studiul mișc)rilor transnaționale se preocup) de importante chestiuni factuale, la înțelegerea c)rora pot contribui teoriile. Ins) nu va fi vorba de câștigarea nici unui ajutor, dac) se consider) c) actorii nonstatali pun sub semnul întreb)rii viziunea etatocentric) asupra lumii. A spune c) statele importante își mențin importantă central
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
domeniul fanteziei. Eu voi face totuși o încercare. Ne va fi de folos s) revenim asupra câtorva dintre propozițiile de bâz) legate de teorie. (1) O teorie conține cel putin o asumpție teoretic). Astfel de asumpții nu sunt de ordin factual. Nu ne putem, prin urmare, întreba în mod legitim dac) ele sunt adev)rate, ci doar dac) ne sunt utile. (2) Teoriile trebuie evaluate ținându-se cont de ceea ce pretind ele a explica. Teoria balanței de putere ține s) explice
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
și importanța teoriei sunt puse în lumin) prin examinarea celor mai vizibile interpret)ri greșite ale acesteia. S) ne reamintim prima propoziție pe care am postulat-o în leg)tur) cu teoria. O teorie conține asumpții care sunt teoretice, nu factuale. Una din cele mai des întâlnite înțelegeri greșite ale teoriei balanței de putere graviteaz) în jurul acestui punct. Teoria este criticat), deoarece asumpțiile sale sunt eronate. Pasajul care urmeaz) poate servi drept exemplu și pentru altele: ,, Dac) națiunile ar fi de
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
firească, de la sine înțeleasă, indispensabilă. El vede în discursul mitizant un sistem inductiv: acolo unde nu poate fi decât o echivalență, credincioșii descoperă o cauzalitate 50. Semnificația unui obiect este luată drept obiectul însuși, mitul fiind citit ca un sistem factual și nu metaforic 51. Rezultă similitudinea dintre real și ideal, dintre existență și interpretarea ei, atât în reprezentări cât și în practică 52. Imaginea înlocuiește lucrul, este lucrul însuși, acționează ca și el53. E o indistincție specifică gândirii mitice care
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
din locurile comune În teoriile psihismului e faptul că educația formează copiii. În ultimii 20 de ani s-au făcut studii comparative pe termen lung Între diverse tipologii de copii și diverse familii și tipuri de educație. Concluzia este că, factual vorbind, educația nu face nimic. Adică nu se produc mutații majore din perspectiva calității educației. Deci explicația este una ne-explicatoare. De aceea m-am bucurat de conceptul tău, căci el oferă În studierea imaginarului o premisă care (dacă este
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
pentru a produce o metodologie proprie În analiza anarhetipală. Ideea mi-a venit din povestea Ruxandrei despre ce s-a Întâmplat la atelierul ei de creație onirică, la ultima ședință. Atunci ai putea să cuantifici și să obții niște date factuale pe care să le oferi explicativ conceptului tău. Pentru că eu, spre deosebire de domnul profesor Muthu, nu cred că conceptului tău Îi lipsește ontosul. Eu cred că ceea ce Îi lipsește este praxisul. Nu are Încă factualitate, nu se bazează pe nimic metodic
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
discurs contribuie la credibilitatea demersului calitativ. Tocmai pentru că fenomenul nu poate fi reprodus - așa cum se Întâmplă cu studiul calitativ - În mod concret, reproducerea faptelor trebuie să fie completă la nivel mental, prin interpretări bazate pe reconstituirea mecanismelor ce compun realitatea factuală. Aici devine exemplară „descrierea densă” definită de Geertz, care se bazează pe prezentarea detaliată a faptelor, pe invocarea contextului cât mai fidel cu putință și localizarea informațiilor. Contextul discursiv este Întotdeauna „plurivoc”, În sensul că se manifestă prin intermediul unei pluralități
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
În care erau folosite pe scară largă principiile lui Bergson. Acestea erau aplicate - chiar și de Lévi-Strauss - pe grupuri umane studiate altfel decât statistic, respectiv prin introducerea observatorului În mediu și prin utilizarea datelor obținute În urma consemnării cotidiene a realității factuale, direcție care intra sub dimensiunea calitativului. Altă influență importantă vine din psihanaliză. Demersul lui Freud este unul prin excelență calitativ, care presupune că analistul extrage niște valențe teoretice observând și notând „fenomenul”, respectiv obiectul studiat. Prin observarea participativă a câtorva
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
trebuia evitată orice asociație spontană Între interviu și interogatoriu. Diferența Între semnificația atribuită interviului, În care interlocutorul Își poate pune În valoare statutul de „expert”, să formuleze puncte de vedere sau analize, si semnificația atribuită chestionarului, perceput ca fiind mai factual și mai personalizat, a dus la refuzul completării chestionarului din partea mai multor persoane care acceptaseră să ne răspundă oral la Întrebări. Datele personale pe care am reușit să le adunăm astfel se referă la data și la locul nașterii, la
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
să apară într-o lumină favorabilă nu numai „pentru ceilalți”, ci și în fața propriului eu. În acest fel, datorită matricelor valorico-atitudinale ce operează o anumită selecție involuntară în percepție și memorie, sunt afectate de dezirabilitate chiar și răspunsurile la întrebări „factuale” (comportamente de consum cultural, acte de violență în familie). Din cele afirmate rezultă că invitația la adresa subiectului de a fi sincer și deschis, ce însoțește îndeobște chestionarul, nu este nici pe departe suficientă. În destule cazuri, ea servește mai mult
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
sau „L-ai mințit până acum vreodată pe tata?”, ne putem îndoi de autenticitatea răspunsurilor lui și la alte întrebări. Dacă efectul dezirabilității sociale este virtual prezent, în general, în chestionar - atât la întrebările de opinie, cât și la cele factuale -, în cazul aplicării lui în contextul familial el capătă accente suplimentare, cu deosebire atunci când un membru al familiei răspunde în prezența altuia. Voluntar sau nu, el va fi înclinat să ofere răspunsuri dezirabile social și/sau familial. Nu este de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ai locuinței și gospodăriei (dependințe, plasament etc.), precum și informațiile cu privire la arborele genealogic și la rutele mobilității geografice și profesionale ale membrilor și antecedenților lor sunt deosebit de importante. Chestionarele (fișe de gospodărie, spițe de neam, alte genuri de chestionare cu întrebări factuale) ce urmăresc colectarea unor date de acest fel, adică mult mai neutre la efectul dezirabilității și reținerii, pot fi aplicate cu succes și pentru situația în care presupunem că răspunsurile sunt rezultatul consultării dintre membrii familiei sau că au fost
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
8% - 269 dintotalul de 8.010) și al ungurilor căsătoriți cu românce (25,39% - 417 din totalul de1.642). Românii căsătoriți cu românce reprezintă aproape 96%, iar ungurii căsătoriți cu unguroaice, aproape 74%. Explicațiile sunt complexe și, fără o bază factuală concretă (luarea în considerare a cât mai multor indicatori materiali și socioculturali), ele rămân, în ultimă instanță, simple speculații. La nivel global, configurația căsătoriilor mixte dintre cele mai numeroase două etnii din România, românii și maghiarii, arăta în 1992 astfel
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
o oră cereri de donații), fie ridicat (să interacționeze direct cu cei care trebuiau ajutați timp de mai multe ore). După ce li s-au adus la cunoștință cele două modalități de ajutorare, studenții puteau alege între a primi informații pur factuale despre cei fără locuință sau a primi mesaje de factură emoțional-empatică privind suferințele și dificultățile acestora. Când costul ajutorului a fost scăzut, subiecții au dorit să audă și mesaje emoționale, în timp ce în varianta costului ridicat au optat mai mult pentru
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
cei fără locuință sau a primi mesaje de factură emoțional-empatică privind suferințele și dificultățile acestora. Când costul ajutorului a fost scăzut, subiecții au dorit să audă și mesaje emoționale, în timp ce în varianta costului ridicat au optat mai mult pentru informații factuale (Shaw et al., 1994). La întrebarea „De unde vin empatia și conținutul ei altruist?”, răspunsul se găsește în considerabilă măsură în sociobiologie, în mecanismele de selecție naturală a ființelor ce trăiesc în colectivitate, în supraviețuirea prin solidaritate de grup (vezi în
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
itemii să vizeze contexte și activități cât mai realiste, naturale. Nu prea are rost să întrebi, de pildă, „dacă s-ar organiza o experiență pe Lună...”, „dacă ai câștiga premiul Nobel...”. De altfel, multe cercetări de orientare sociometrică folosesc întrebările factuale, chestionând subiectul nu numai cu „cine ar...”, ci și cu „cine a...”. Comparația se poate realiza atunci între trei planuri: al comportamentului efectiv (de fapt, prin chestionar, al celui declarat, dar e posibilă, în unele cazuri, utilizând observația sistematică, și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
aleatorie (Rotariu, 1994). Chestionarul este un sistem de întrebări prin care se urmărește colectarea de informații cu privire la caracteristicile, comportamentele și opiniile indivizilor. De remarcat că, deși sondajele de opinie se interesează prioritar de părerile (opiniile) oamenilor, ele vizează și date factuale (parametri ca vârsta, sexul, mediul rezidențial, cu cine au votat etc.). Specialiștii din domeniul socioumanului beneficiază de un atu remarcabil. Ei pot întreba direct oamenii, obiectul lor de studiu, despre atributele, comportamentele, intențiile și opiniile lor. Interogația fundamentală este în ce măsură
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
grupurilor este considerabilă); - întrebările „depersonalizate”: sunt cele care își dovedesc utilitatea în momentele critice ale discuției grupului; fenomenul de depersonalizare/obiectivare a întrebărilor poate facilita accesul la teme care în mod normal ar conduce la o escaladare a conflictului; - întrebările factuale: sunt cele care presupun răspunsuri de acest tip și nu opinii ale participanților la focus-group; ele sunt foarte importante în focus-group-ul didactic deoarece, în cazul nostru, avem de-a face cu incidența unor informații verificate, obiectivate prin conținutul manualelor școlare
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
precum recentul Being John Malcovitch a fost speculată strălucit. E surprinzător să descoperi în McCloskey - universitara, o autoare destul de superficială în propria sa biografie, care, după părerea mea își banalizează, chiar trivializează experiența, coborînd-o de multe ori la nivelul unui factual minor. În cărțile sale dedicate retoricii științei McCloskey este o interpretă fină a unor fenomene complicate, și totodată o autoare îndrăzneață, chiar agresivă uneori, pregătită oricînd să avanseze ipoteze îndrăznețe, să meargă împotriva curentului. Ca autobiograf, Mc Closkey alunecă deseori
O cronică identitară by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17132_a_18457]
-
de-al doilea criteriu se referă la cantitatea informației. În acest sens se poate vorbi de două tipuri de chestionare: chestionarele speciale cu o singură tema și chestionarele omnibus, cu mai multe teme, cel mai frecvent întâlnite. Chestionarele de date factuale , de tip administrativ, se referă la date obiective, susceptibile de a fi observate direct și verificate și de alte peroane. Astfel de chestionare nu sunt întotdeauna foarte laborios concepute. Orice formular tip reprezintă, în fond, un chestionar. Chestionarele de date
Chestionarul utilizat in cercetarea opiniei. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Hamza Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1156]
-
de tip administrativ, se referă la date obiective, susceptibile de a fi observate direct și verificate și de alte peroane. Astfel de chestionare nu sunt întotdeauna foarte laborios concepute. Orice formular tip reprezintă, în fond, un chestionar. Chestionarele de date factuale, vizând vârstă, sexul, locul de naștere, starea civilă, domiciliul, studiile, naționalitatea, religia, etc. sunt indispensabile în cercetarea științifică. Este corect să se afirme că în investigarea oricărui fenomen nu există chestionar care să nu cuprindă și întrebări factuale. Informația obținută
Chestionarul utilizat in cercetarea opiniei. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Hamza Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1156]
-
de date factuale, vizând vârstă, sexul, locul de naștere, starea civilă, domiciliul, studiile, naționalitatea, religia, etc. sunt indispensabile în cercetarea științifică. Este corect să se afirme că în investigarea oricărui fenomen nu există chestionar care să nu cuprindă și întrebări factuale. Informația obținută prin astfel de întrebări nu poate fi pusă la îndoială, cu excepția cazurilor intenționate de eroare din partea celui anchetat. Nu avem motive să credem că o persoană adultă, psihic normală , nu vrea să-și declare: profesiunea, vârsta, componența familiei
Chestionarul utilizat in cercetarea opiniei. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Hamza Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1156]
-
toate rigorile logicii, ci trebuie să o și iubească, să-i placă. Mai importante decât noțiunile și sentimentele morale, în formarea conștiinței morale, sunt convingerile morale. Acestea determină atitudinile și comportamentele morale presupunând nu numai explicații verbale, ci și demonstrații factuale. b) Un alt factor important este formarea conduitei morale. Un om cu o conduită morală pozitivă este, în fond, și un om de caracter, situație la care se ajunge printr-o exersare constantă și consecventă a conduitelor pozitive. Strategia educației
FAMILIA, PRIM FACTOR AL EDUCAŢIEI COPILULUI. In: Arta de a fi părinte by Geraldina Juncă, Ciprian Juncă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1392]
-
acestei populații. Afilierea tribală este crucială pentru rațiuni ce țin de identitate, apartenență, schimburi comerciale (cămile contra produse agricole); mai mult, această populație nu știa nimic despre agricultură (pe lângă faptul că îi acorda un prestigiu scăzut). Raportul conținea și greșeli factuale, în sensul că toată istoria acestei populații o prezintă ca intermediară între diferite zone geografice și populații diferite, mai degrabă decât comunități izolate. Aceste recomandări nu țineau cont de pierderile cauzate de lipsa exploatării zonelor folosite de obicei de acești
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
leadership și activism. Incluzând problema participării în câmpul conceptual al acțiunii colective, am realizat o sinteză a rezultatelor teoretice care reflectă rezultate din domenii aparent eterogene, precum participarea politică, mișcările sociale sau participarea voluntară. Pentru a căuta factorii culturali și factuali asociați participării sau neparticipării la rezolvarea prin acțiune colectivă a problemelor comunitare, am realizat 28 de interviuri cu actori implicați în diverse măsuri în viața a zece scări de bloc din Oradea. Cu ajutorul acestor date, am testat câteva dintre modelele
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]