3,548 matches
-
Praznicele Împărătești. Traducere din lb. greacă veche Ierom. Agapie Corbu. Ed. Sf. Nectarie, Arad-2010, p. 42) Sfântul Ioan Gură de Aur-Patriarhul Constantinopolului și al întregii lumi, prin plăsmuirea sublimă a grăirii sale cu adevărat de aur, răsfrântă peste vatra de faimă universală, transmițând o vibrație cosmică a perfecțiunii comuniunii, ne îndrumă să luăm aminte la noțiunile de putere și de slavă: „Sfântul Împărat Constantin cel Mare (324-337), când câțiva oameni au aruncat cu pietre în statuia lui iar alții l-au
IOAN GURĂ DE AUR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1486516373.html [Corola-blog/BlogPost/340567_a_341896]
-
și și-a încheiat mulțumit socotelile cu aceasta, cu sentimentul că și-a împlinit cu prisos datoria. Putna are în duhul ei ceva cu totul special. E mult mai mult decât un lăcaș de rugăciune, cu ceva în plus peste faima de vatră spirituală și cărturărească a românilor. E un simbol al vredniciei unui neam în apărarea ființei sale și în durarea de opere ziditoare. Reprezintă sigiliul așezat de ctitorul care-și doarme aici somnul de veci, Ștefan cel Mare. Putna
IOAN GURĂ DE AUR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1486516373.html [Corola-blog/BlogPost/340567_a_341896]
-
civică va interveni cu strategii unice și costisitoare pentru ,,detectarea” fugarei. Dispăruse Dacia Diugan, singura artistă din lume care își asigurase nu averea imobiliară, nu contul din bancă, nu sănătatea, nu viața, ci ... picioarele! Dar ce mai contau banii și faima în secunda în care, trădați fiind, toți fanii, în cor, o vor fluiera, înjura, calomnia? ,, Se droga! vor țipa, o vor acuza, - altminteri cum ar fi reușit ea, o cățea, să se desprindă dintre noi, din noroi??? ... ” - Nu-ț' mai
FRAGMENT DE ROMAN, FEMEIE IN FATA LUI DUMNEZEU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Fragment_de_roman_femeie_in_fata_lui_dumnezeu.html [Corola-blog/BlogPost/370866_a_372195]
-
lea Sf. Ioan Hozevitul a dezvoltat mica așezare monahală a sirienilor, adăugându-i clădiri noi și o biserică mare, transformând astfel vechiul locaș în Lavră - Chinovion. Sec. al VI - lea va aduce cu sine perioada de înflorire a fostei mănăstiri. Faima și renumele ei s-a răspândit în toată Palestina și în toată Siria, iar monahii ei aprțineau diferitelor popoare, printre care se numărau greci, sirieni, armeni, gruzini, ruși, mult mai târziu și români precum și mulți alții. Numele multora dintre ei
SPRE CALAUZIREA LA DESAVARSIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 by http://confluente.ro/Tara_sfanta_spre_calauzirea_la_desavarsire_a_pelerinului_de_la_vechiul_testament_la_noul.html [Corola-blog/BlogPost/349143_a_350472]
-
ca ea pe întreg pământul, nu numai în regat. Mai curios decât fusese vreodată, regele făcu semn să intre fetele. Frumusețile regatului începură să treacă prin fața lui una câte una, unele dintre ele nădăjduind să ajungă regine, altele speriate de faima cumplitului rege. - Care e? Care e? Întreba mereu regele, dar căpitanul de oști nu făcea decât să dea din cap, căci nici una nu semăna măcar cu fata cărbunarului. Când se isprăvi șirul fetelor, regele sări în picioare de la locul său
FIICA VRĂJITOAREI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1465381757.html [Corola-blog/BlogPost/381471_a_382800]
-
celor studiați, pomeniți sau agreați. Așa se face că în România postbelică „Avangardele” nu sunt cercetate, iar prezervarea tezaurului cultural trece în mâna unor persoane private. În schimb, în Franța, Gherasim Luca, Benjamin Fondane, Victor Brauner etc se bucură de faimă și munca acestor artiști este studiată, tradusă și publicată. Operele complete ale lui Tristan Tzara sunt proprietatea editurii Flammarion, alte scrieri sunt sub controlul editurii Gallimard. Luca este exploatat de firma „José Corti”, in Israel văduva lui Paul Păun cedează
PROBLEMA AVANGARDELOR de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 by http://confluente.ro/adrian_grauenfels_1495076585.html [Corola-blog/BlogPost/376105_a_377434]
-
fusul și suveica a adus în podoabă casa, satul și-apoi locuri străine. Cu suflet în prisos a ființat o școală de artă românească și a școlit ani cincisprezece în Bucureștiul capitală. Marele Iorga îi lăuda strădanii și-i răspândea faima în țară și în depărtări ... A fost pe-atunci o rucăreancă s-arate lumii ce n-a văzut Parisul, apoi uimea Viena făcând să cânte ia și covorul românesc. S-a-ncumetat să treacă și oceanul ca să mire Noul York, apoi chiar
MĂRII DE POVESTE ÎN RUCĂRUL VECHI (II) DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Marii_de_poveste_in_rucarul_vechi_ii_de_ioan_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/355728_a_357057]
-
607.000 locuitori.Agricultura se evidențiază prinproducția de lapte,carne,porumb și cartofi.Industria cuprinde aparatură electronic,preparare de produse agricole,hârtie,minerit,tipografii,echipament de transport,etc.Wisconsin este un stat în așa-zisul „Midwestern”,care și-a câștigat faimă,prin produsele lactate.Mii de cirezi de vaci,pășunează pe colinele verzi dintre păduri și ape,situând acest stat pe primul loc în SUA, în producția de lapte.Deseori,pe autostrăzi am văzut nenumărate cisternecu lapte.Culcate în zăpadă,am
O VIZITĂ LA CHICAGO de IOAN NICOARĂ în ediţia nr. 118 din 28 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Jurnal_de_calatorie_american_2_o_vizita_la_chicago.html [Corola-blog/BlogPost/350815_a_352144]
-
de fericită primirie de către critici a albumelor sale ”Into a Secret Land” (1988) și „Close to Seven „ (1992). Înaintea carierei solo recunoscută acum pe întreg mapamondul, SANDRA a fost vocea principala a Trio-ul disco feminin ARABESQUE, care a cunoscut faima cu precădere în Japonia și Rusia. După cum, între 1990 și 2001, tot ea a fost fascinantă voce a proiectului ENIGMĂ, cu 10 hituri în Top-urile din SUA și UK. Paradoxal, desi și-a cultivat în toți acești ani statutul
SANDRA live cu Band, readuce discoteca anilor 80 pe scena Salii Palatului by http://www.zilesinopti.ro/articole/8260/sandra-live-cu-band-readuce-discoteca-anilor-80-pe-scena-salii-palatului [Corola-blog/BlogPost/100388_a_101680]
-
Acasa > Eveniment > Aniversari > FLORIN PIERSIC. O RAZĂ DE FAIMĂ A BACĂULUI, PURTATĂ DE ZIUA ACTORULUI FLORIN PIERSIC LA BUCUREȘTI Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului 27 ianuarie e zi fără timp, castă și încercuitoare ca un inel de nuntire
FLORIN PIERSIC. O RAZĂ DE FAIMĂ A BACĂULUI, PURTATĂ DE ZIUA ACTORULUI FLORIN PIERSIC LA BUCUREŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1422602807.html [Corola-blog/BlogPost/374277_a_375606]
-
el măreția sensibilității moldovenilor din aceste locuri. Și iată cât de frumos au purtat la destinație acest mesaj „boboceii” și „florăreasa” lor, căci ei, deși nu au fost trimiși de către nimeni decât de propria inimă, au aprins o rază de faimă a Bacăului în Bucureștiul care, la rândul său nu întoarce decât prin artiști iubirea! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Florin Piersic. O rază de faimă a Bacăului, purtată de ziua actorului Florin Piersic la București / Aurel
FLORIN PIERSIC. O RAZĂ DE FAIMĂ A BACĂULUI, PURTATĂ DE ZIUA ACTORULUI FLORIN PIERSIC LA BUCUREŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1422602807.html [Corola-blog/BlogPost/374277_a_375606]
-
de către nimeni decât de propria inimă, au aprins o rază de faimă a Bacăului în Bucureștiul care, la rândul său nu întoarce decât prin artiști iubirea! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Florin Piersic. O rază de faimă a Bacăului, purtată de ziua actorului Florin Piersic la București / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1491, Anul V, 30 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Aurel V. Zgheran : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
FLORIN PIERSIC. O RAZĂ DE FAIMĂ A BACĂULUI, PURTATĂ DE ZIUA ACTORULUI FLORIN PIERSIC LA BUCUREŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1422602807.html [Corola-blog/BlogPost/374277_a_375606]
-
Europeană, pentru Muncipiul Bistrița pentru Cultura europeană. Care este distincția cea mai dragă dvs. și de ce? - Indiferent dacă sunt recunoscută sau sunt doar o anonimă, continui să fiu eu însămi, eu cea obișnuită. Nu mă influențează nici un titlu, onor, sau faima efemera. Responsabilitatea pentru ceea ce fac ca scriitor și om al cetății îmi aparține. Tot ce derivă de aici, fac din bucurie și cu bucuria creației. În viitor, din perspectiva, cărțile mele vor pleda , vor vorbi despre mine. - Vă pasionează de
SINGULARITATEA UNOR TABLETE CONTRA DISPERARII . INTERVIU CU MELANIA CUC de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Singularitatea_unor_tablete_contra_disperarii_interviu_cu_melania_cuc.html [Corola-blog/BlogPost/360613_a_361942]
-
Europeană, pentru Muncipiul Bistrița pentru Cultura europeană. Care este distincția cea mai dragă dvs. și de ce?- Indiferent dacă sunt recunoscută sau sunt doar o anonimă, continui să fiu eu însămi, eu cea obișnuită. Nu mă influențează nici un titlu, onor, sau faima efemera. Responsabilitatea pentru ceea ce fac ca scriitor și om al cetății îmi aparține. Tot ce derivă de aici, fac din bucurie și cu bucuria creației. În viitor, din perspectiva, cărțile mele vor pleda , vor vorbi despre mine.- Vă pasionează de
SINGULARITATEA UNOR TABLETE CONTRA DISPERARII . INTERVIU CU MELANIA CUC de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Singularitatea_unor_tablete_contra_disperarii_interviu_cu_melania_cuc.html [Corola-blog/BlogPost/360613_a_361942]
-
-mbrace în culori diafane? Căzută din cer liniștea doare, S-așterne tăcerea peste morminte Fără rost mă întreb de ce oare Tăcerea a rămas fără cuvinte Se-ntunecă și cerul de spaimă, Doare și pacea impusă de bombe, Agresorii rămân fără faimă Când nici pentru cei morți nu mai sunt tombe. Pe câmpuri bântuite de ură Înfruntă singurătatea destinul. La ce bun pământeana arvună Când lovitura ne-a dat-o divinul? MEMORABILA TĂCERE Memorabila tăcere din imperiul celor surzi Umple cupa de
POEME NEWYORKEZE (1) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Virgil_ciuca_poeme_newyorke_virgil_ciuca_1389209657.html [Corola-blog/BlogPost/363766_a_365095]
-
Fly Project, Andreea Balan, Cristina Rus, Julia, Alb și Negru etc. Citite doar, numele acestea relevă o fațetă singură a valoarei lucrului emerit: profesionalism. El câștigă în disputa cu vorbele șlefuite ale primarului, iar în raport cu preferințele publicului își consolidează o faimă de organizator cointeresat de binele sufletesc al iubitorilor de muzică. El însuși artist interpret, nu se situează decât la un pas de artiștii pe care-i impresariază, nu la o depărtare dintre două lumi și de aceea, relația cu ei
AUREL MOGA. EVOLUŢII NERĂMASE SCURT FULGER de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1446901738.html [Corola-blog/BlogPost/382217_a_383546]
-
surâdea iarăși din plin. Un boschetar, om de mare ispravă totuși, a dat un telefon și a chemat un taxi. La sosirea acestuia i-a spus șoferului: - Nenică, ia-l p-acesta d’acili-șa, că moare dreacu’ șî-m strică faima. Mai vine și procuratură, mai pune întrebări și cine știe, devin nervos și mai dau f-un răspuns obraznic... Da’ vezi că bani n-are, că-l căutai și ioo... Ce să vezi însă! Șoferul îl cunoștea. Era tatăl unei
UN OM INCREDIBIL DE NOROCOS de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1192 din 06 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1396800330.html [Corola-blog/BlogPost/347752_a_349081]
-
Basilica di Santa Maria del Popolo" și în „San Luigi dei Francesi". În perioada florentină apar celebrele tablouri Convertirea Magdalenei și a Giudittei, expusă la Palazzo Pitti, și a doua versiune a Giuditei decapitându-l pe Holoferne, aflată la Uffizi. Faima sa de pictoriță a crescut și ea a devenit prietena unor aristocrați și oameni puternici, precum Galileo Galilei, Michelangelo Buonaroti cel Tânăr, care i-a plătit cursurile la Academia de Desen din Florența. Pentru el, ea a pictat Allegoria dell
Povestea unei pasiuni. “Artemisia Gentileschi și timpul său” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105886_a_107178]
-
iulie 2016. William Shakespeare (trad. adapt. Mihaela Tălpău) Clipiri dese din gene și renașterea privirii chem surprizele zilei să pot înghiții fără spaimă; când pleoapele noaptea nu vor s-o vadă și se-nghem lumina viselor în mintea-mi cântă-a faimă Te văd apoi cum vii ca umbra umbrelor lumină să-mi aduci cu pași de ziuă-n noaptea-mi de suspine a mea iubire-n somn vrei s-o seduci cu raze albe, zână prea curată-n zori senine Așa
MIHAELA TĂLPĂU by http://confluente.ro/articole/mihaela_t%C4%83lp%C4%83u/canal [Corola-blog/BlogPost/381411_a_382740]
-
sau blesteme. La drumeți și oaspeți le vom da povețe despre tinerețe fără bătrânețe. Să scriem legende ce-s nemuritoare, cu tâlc să le spunem lumii trecătoare. Dintr-o viață-n alta să trecem prin lume. Vântul să ne poarte faimă și renume. Vremea trecătoare ne preschimbă chipul, cu strae de gală, cum e anotimpul. Codru-și duce vârful în Bolta Cerului. Eu, veșnic supusă, rămân la umbra lui. Cu brațe din ramuri să-i scriu anotimpuri. Ecou de baladă să
MIREASA CODRULUI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1394 din 25 octombrie 2014 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1414220439.html [Corola-blog/BlogPost/349716_a_351045]
-
erau tratați pacienții, ca rude ale personalului medical, cu toții oameni ai locului. Spitalul fiind mic, toți angajații trăiau ca în familie și în strânsă legătură unii cu alții și cu cei din sat, într-o atmosferă de pace și liniște. Faima acestui spital este recunoscută de multă vreme, fiindcă el a jucat un rol important în momentele cruciale ale istoriei noastre: “Nu este de mirare că în timpul celui de-al doilea război mondial, trupele germane, cantonate în localitate, au fost uimite
ÎNVINGĂTORUL ÎN LUPTA CU INERŢIA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/elena_buica_1484269225.html [Corola-blog/BlogPost/364766_a_366095]
-
purtăm. Zâmbetele alternează când vorbe goale ascultăm. Trupul țării e-n pericol,elanu-i este amputat. Dinspre est se-anunță viscol, fratele e-nstrăinat. Prin miză parlamentară și sentimentul național, Se transformă dintr-un foc sacru,într-un joc electoral. La români faima avută ,de oameni cinstiți, gospodari, A dispărut, când apărură guvernanții cei avari. Cu foc Dunărea străbate un drum de ură pustiit. Și ne duce-n țări departe, doar faima de neam sărăcit. Salvându-ne averea țării libertatea ne apărăm apărăm
NU VOR BLESTEMA URMAȘII de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1426796902.html [Corola-blog/BlogPost/370187_a_371516]
-
transformă dintr-un foc sacru,într-un joc electoral. La români faima avută ,de oameni cinstiți, gospodari, A dispărut, când apărură guvernanții cei avari. Cu foc Dunărea străbate un drum de ură pustiit. Și ne duce-n țări departe, doar faima de neam sărăcit. Salvându-ne averea țării libertatea ne apărăm apărăm. Nu ne vor blestema urmașii,că nu vrem să le-o lăsăm. Prinși în gheara sărăciei și uniți prin disperare, Simbol sfânt pe stema țării,vom aduce prin votare
NU VOR BLESTEMA URMAȘII de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1426796902.html [Corola-blog/BlogPost/370187_a_371516]
-
Jules-Bernadotte și Lucien Bonaparte, pe care aceasta știe să îl țină la distanță, fără a-l descuraja. ... și o împărăteasă pleacă în surghiun Napoleon, și mai ales împărăteasa Iosefina sunt deranjați de notorietatea și influența doamnei de Récamier. Gelos pe faima acestei femei, dar și pe influența ei în viața politică, Napoleon va spune cu sarcasm, în momentul când află că trei dintre miniștrii săi frecventează salonul lui Juliette, că speră ca întâlnirile Consiliului de Miniștri să nu se mute în
JULIETTE RÉCAMIER, O FEMEIE CA ORICARE ALTA de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 64 din 05 martie 2011 by http://confluente.ro/Juliette_rcamier_o_femeie_ca_oricare_alta.html [Corola-blog/BlogPost/350641_a_351970]
-
leagănul stihului auzit din popor, clătit apoi, primenit, împodobit de ea și purtat în straie de cântec strămoșesc, pe alocuri cu noi cusături din firul de borangic al propriului glas, propriului gând, propriilor iubiri, neiubiri, dureri, alinări, nemângâieri, veselii, întristări, faime, căderi, ridicări, prietenii, singurătăți, laude, nedreptăți... Artista Maria Șalaru nu a schimbat cântecul popular, doar i-a mai aninat câteodată de strofă și de liră câte o busolă cu acul arătând către suflet. La unele dintre cântecele acestea a lucrat
MARIA ŞALARU. CÂNTECUL CA O POVESTE (INTERVIU, PARTEA I) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1468610256.html [Corola-blog/BlogPost/368687_a_370016]