1,426 matches
-
cumpărăturile și ce-i trebuie copilului, meditații în particular, cărți, caiete și-alte prostii; banii mei se duc pe cabană, c-acolo-i mândria mea! Să vadă lumea c-am ajuns sus! Cât e Blăjoaia de mare, altă casă mai falnică nu este! Și-au acolo cabane oameni de seamă, mari patroni de multinaționale, profesori universitari, doctori ce-au venit din Germania după ce s-a pensionat... Bea ce mai are în pahar, își drege glasul și plasează cireașa pe tort, să
PRINCIPIUL DE VIAŢĂ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365149_a_366478]
-
Umilă petală ce sunt Ești taină cu sufletul alb Femeie, cu trupul tău sfânt Iar buzele-ți, două ispite Șoptesc prin petale de flori: "- Hai, vino, și ia-mă, iubite Eu știu cât de mult mă adori." Pe sânii tai falnici să preget Sorbind tot nectarul din ei Rămâne-voi fără de cuget Și fără de ei - dumnezei Să-ți stau îngropat între coapse Petală, petale, să fim... Ca două - ancestrale sinapse Prin zbucium și patos, iubim La tălpile tale, covor Voi sta
IN MII DE PETALE... de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365229_a_366558]
-
Acasa > Manuscris > Cugetari > DOI FRAȚI Autor: Emil Wagner Publicat în: Ediția nr. 2048 din 09 august 2016 Toate Articolele Autorului Am, de fapt am avut un frățior luat devreme de Dumnezeu. Dar cugetând am cunoscut doi falnici frați a căror diferență de vârstă era ceva mai mare. O mică diferență de vârstă pentru familia lor. Circa un miliard de ani. Tinerelul masiv Retezat care înțeapă cerul cu înălțimile sale, mână-n mână cu Parâng, domolul senior care
DOI FRAȚI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365227_a_366556]
-
cu Parâng, domolul senior care, trecând prin multe în viață, și-a domolit asprimile transformate în imense pășuni alpine. Între ei învolburatul Jiu care și-a tăiat cheile lăsând spre sud o poieniță pe care minierii cărbunari și-au înălțat falnicul municipiu Petroșani. La est de Parâng, munții împăduriți ai Lotrului, un afluent al Oltului. Dincolo de splendidele chei ale Oltului, mai puțin spectaculoase decât cele ale Jiului, masivul Cozia care, văzut de pe înălțimile Parâng-ului, are forma unui imens catafalc pe
DOI FRAȚI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365227_a_366556]
-
localitate. Spitalul comunal din Cervenia trăiește o istorie demnă de trecut în analele de specialitate. El este așezat într-un loc mirific, pe un domeniu de patru hectare în care te lași furat de măreția unei păduri dese, cu copaci falnici, aer ozonat și liniște desăvârșită, loc înzestrat și cu o salbă de opt izvoare de apă vindecătoare, minunății pe care nu multă lume le știe. Până nu de mult, acesta era singurul spital brâncovenesc din țară care încă mai funcționa
ÎNVINGĂTORUL ÎN LUPTA CU INERŢIA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364766_a_366095]
-
răspuns Toader și a început să-și strângă hârtiile de pe birou, după care, dintr-un sertar a scos trei poze și a prins a se uita cu drag la ele... În 1914, când a început marele război, Toader, un bărbat falnic de 30 de ani, însurat și cu patru copii, a și fost concentrat într-un regiment al Armatei 1 - Austro-Ungare și trimis pe front. După certificatul de naștere părea că era ungur, căci acolo era trecut ca fiind... Todor Bacsy
PE CINE NU LAȘI SĂ MOARĂ...* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2063 din 24 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366402_a_367731]
-
sora: - Leura! Leura! - Urmănaș! Urmănaș! Dar, din senin, nori negri se strânseră pe cer, pădurea se întunecă dintr-odată iar fulgerele , ca niște limbi de șerpi, se năpustiră spre ea. Apoi un vânt cumplit făcu să se-aplece copacii cei falnici, crengile se rupseră și un val de apă se prăvăli din văzduh. Pasămite, Știma Hribilor, supărată că i se luase odraslele slobozise acel potop nemaivăzut ca să pedepsească pe cei doi copilași. Urgia ținu multă vreme și oamenii satului, adăpostiți care
LEURA ŞI URMĂNAŞ de LEONID IACOB în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366507_a_367836]
-
răspuns Toader și a început să-și strângă hârtiile de pe birou, după care, dintr-un sertar a scos trei poze și a prins a se uita cu drag la ele... În 1914, când a început marele război, Toader, un bărbat falnic de 30 de ani, însurat și cu patru copii, a și fost concentrat într-un regiment al Armatei 1 - Austro-Ungare și trimis pe front. După certificatul de naștere părea că era ungur, căci acolo era trecut ... Citește mai mult I.
MARIAN PĂTRAȘCU [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
răspuns Toader și a început să-și strângă hârtiile de pe birou, după care, dintr-un sertar a scos trei poze și a prins a se uita cu drag la ele...În 1914, când a început marele război, Toader, un bărbat falnic de 30 de ani, însurat și cu patru copii, a și fost concentrat într-un regiment al Armatei 1 - Austro-Ungare și trimis pe front. După certificatul de naștere părea că era ungur, căci acolo era trecut ... XIV. GEORGE ACHIM ȘI
MARIAN PĂTRAȘCU [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
florile pajiștei, stropite de flacăra sângelui și de siniliul cerului -, oamenii surprinși de ochiul lui V. Șoimaru ne îndeamnă parca să nu uităm o vorbă risipită în vânt, într-un entuziasm prea repede consumat: “...să ne ținem de neamuri”. Cetățile falnice, aproape neatinse de timp și de timpuri, Cimitirele și Monumentele (cu Eminescu omniprezent) subliniază continuitatea, faptul că, deseori, cu sacrificii am răzbătut urcușul dinspre trecut. În context, prin cimitirul negăsit de la Odessa, cel al ostașilor români, Vasile Șoimaru ne somează
UN ALBUM MONOGRAFIC CARE FACE...UNIREA de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 974 din 31 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366634_a_367963]
-
surprinse în același numit banal cotidian de către Natalie Schor și am rămas pe gânduri deși nu mai aveam de făcut efortul translării în timp. Sau poate tocmai din această cauză. Vârstnicii ei sunt ceea ce numim oameni obișnuiți, deloc impunători sau falnici și nici fotografia în sine nu-și propune exercițiul admirației cu accente triumfaliste pentru viitorime. Ei sunt, cam la fel cu noi toți, dintre aceia care în mod sigur nu au câștigat la loteria vieții, iar asta ni-i face
NATALIE SCHOR NE INVITĂ SĂ ARUNCĂM O PRIVIRE DINCOLO de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366658_a_367987]
-
Acasa > Versuri > Farmec > CAUT STĂPÂN... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 197 din 16 iulie 2011 Toate Articolele Autorului „Horia pe-un munte falnic stă călare...” EMINESCU „Slugă mereu, caut stăpân, Vând doniți, ciubară, tulnice, heeei!” O Viață și încă aș vrea să rămân Acolo în lacrima Moților mei. Din palmele lor am băut în pruncie Lumina amară până la fund, Mâna mea fulgeră acuma
CAUT STĂPÂN... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366721_a_368050]
-
primăvară Văzduhul, orgă nebună, Bate vântul când e lună, În adânc de apă vie Se văd umbre de stafie Și-n lumina ce inundă Se zbat zeii în osândă, Și de-atâta cer și soare Joacă inima și sare, Zburdă falnic și înoată Pe câmpia-nrourată. Primăvară,-foc de-argint, Niciodată nu te mint, Faci ce faci și mă aduni Dintre frunze și furtuni Și în luna lui april Mă faci să mă simt copil. Lângă orga mea de lemn, Aș
PRIMĂVARĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365649_a_366978]
-
Aoleu! Văleleu! Săriți! (Uitase comanda “Atacați, buluc!”). Dar trăsnetul lui Mărțișor în ceafa groasă și lățoasă făcu din general o ceață plumburie, cu dâre negre ca smoala, care gemea în continuare: Aoleu! Văleleu! Împărăteasa era disperată că, sub ochii ei, falnicii viteji erau transformați în fantomele din Țara de Fum pe care ea le însuflețise. Mânioasă, sufla în disperare, aruncând în Mărțișor cu munți de zăpadă ce se topeau în preajma lui spre deznădejdea și furia sa. Înțelese că bătălia era pierdută
MĂRŢIŞOR-25 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365642_a_366971]
-
ale cărei cărări le-am cunoscut toate. Frumoasă țară pe care am văzut-o întregită, a cărei soartă mi-a fost îngăduit să o văd împlinită. Fii tu veșnic îmbelșugată, fii tu mare și plină de cinste, să stai veșnic falnică printre națiuni, să fii cinstită, iubită și pricepută. Am credința că v-am priceput: n-am judecat, am iubit..." Având o personalitatea puternică, a fost înzestrată în același timp și cu o fire blândă, cu deosebită înclinație spre frumos, în
RĂSCOLITOR COLŢ DE LUME de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 713 din 13 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365704_a_367033]
-
2015 Toate Articolele Autorului AMINTIRI În România de-altădată, Indiferent de unde ești, Fiecare avem un loc Scris în cartea de povești... Iașul își are „Copoul”, Și teiul „Eminescian”... Sighișoara are turnul, Clujul, floarea de castan... Brașovul își are „poiana”... „TURNUL falnic” e la Bran... În deltă peștele și stuful, Și barba unui Lipovean... Munții își îndreaptă creasta, Către bolta infinită... Bărăganul, pe câmpie, Își leagănă iarbă cosită... Ape, râuri și izvoare, Dunărea alimentează, Și se varsă-n Marea Neagră, Care-n vals
POEME NOSTALGICE (1) de ADA SEGAL în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366129_a_367458]
-
El avea, precum parfumul, Și culoarea la decor... Mândru rezista în glastră, Pe tocul ferestrelor... Ea, micuța și gingașă, Tremura la orice-adiere... Se desprindea de rămurică... Care-i lăsa un gust de miere... Așa este făcută viața... Rezistă doar cei falnici Și lăsa-n urma lor, pe drumuri Pe cei slăbuți și jalnici... Nu vă uitați numai în sus Cum face liliacul... Și floricelei de salcâm I se cuvine „veacul”. IERI ȘI AZI Azi, trăim cu toți-o viață Zburători, precum
POEME NOSTALGICE (1) de ADA SEGAL în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366129_a_367458]
-
binecuvântat: descendent din prima Familie a lumii, ascendent al marelui Imperiu trac, urmaș al marelui Regat dac, cocon al marilor cnezi, voievozi și domnitori, odraslă a boierilor și vlădicilor aleși, candelă a mamelor iubitoare, luminător al iluștrilor cărturari, stejar al falnicilor țărani, steag al eroilor, apoteoză legendară, cruce a martirilor, imn al sfinților, care a ajuns grație neunirii spiritual-politice din lăuntru, respectiv a nepăsării de Dumnezeu și grație vrăjmașilor din afară, să fie prigonit, călcat de copitele migratoare, sfârtecat de imperii
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
cu fanarioții, datinile, tradiția, limba, credința, veșnicia, au rămas în grija puținilor boieri și vlădici demni și a țăranilor din sânul cărora au țâșnit marile personalități basarabene ce au aprins Rugul Românismului. Un astfel de vlăstar care a crescut Stejar falnic a fost boierul creștin Vasile Stroescu, ctitor de biserici în Transilvania, Moldova și Țara Românească. În plan politic ajunge membru onorific al Academiei Române și senator al Ardealului în Parlamentul României Mari. Acest mecena al culturii românești, donează ardelenilor un milion
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
la care se adaugă și două strofe din poezia Zaridei Sylvia: „Bucurați-vă surori mândre și vă veseliți/ Împreună regăsite, lângă maica ce iubiți/ Jucați hora înfrățirii cu flăcăi dintre stejari/ Hora sfântă a dezrobirii, hora României Mari.// Iar când falnic viitorul, va păstra în veci solia,/ Basarabia rămâne pe veci a țării noastre rai;/ Ca în hrisoave să rămână Ferdinand și cu Maria,/ Prea slăviți în România pe altarul lui Mihai.” (idem) Basarabia redevenind din acea clipă vechea provincie dacoromână
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
un anotimp nemuritor, iar prin labirintul amintirilor, dorul ,,vărsător'' cu greu, se lasă răsfățat de clipa vrăjitoare, dar prin clepsidră, nisipul curge cu răbdare. Moștenim visul ce-i prins cu funde de cărți și-i vom construi un templu cu falnice porți, pe-un soclu măreț, prin tot ce ne definește, vom așeza iubirea haină, ce nu-ncărunțește. 4 Septembrie 2015 - MIT Referință Bibliografică: LOCUIM PRIN CĂRȚI / Maria Ileana Tănase : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2097, Anul VI, 27 septembrie
LOCUIM PRIN CĂRŢI de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366283_a_367612]
-
divin în mirajul grăirii de taină, serafica frumusețe a Liturghiei ortodoxe, armonia Duhului Sfânt și dăruirea supraîngerească a Fecioarei Maria. Apoi, împletindu-le în dumnezeiasca Sa rugăciune a inimii... făcu Cântecul popular românesc, din care a odrăslit deodată Măria Sa, Țăranul! Falnic ca un Poem sublim... Iar din susurul lui de azur, s-a ridicat în văzduh, Pasărea măiastră a Daciei regale, Maria Tănase! După ce Atotcreatorul a zămislit Folclorul divin străbun și Rapsozii lui de aur, a zâmbit și a fredonat pe
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
p. 92) Toți Munții noștri poartă în pântecele lor, plămada sfintelor și mucenicelor Altare. Toate câmpiile noastre poartă în sânurile lor busuiocul sfintelor moaște ale biruitorilor daci. Toate văile și vâlcelele noastre și-au țesut covoarele verzi din vinul jertfei falnicilor flăcăi ai Neamului. Toate Apele creației, poartă în scutecele lor cristaline, șoaptele și murmurul Doinelor nepieritoare. În clopotul inimii Mariei dangăne tot plânsul, întreaga sărăcia, nefasta urgie, rușinoasa înstrăinare, zborul frânt al nădejdii, norul lăcustelor pustiitoare, prăpădul păgân, care clocotește
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
Viorel Darie Publicat în: Ediția nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Balada Tătară Trei cai, unul alb, unul negru și unul roșu tăiau mai iute ca vântul întinderile câmpiei aurii. Cel alb era strunit de un tânăr falnic și plăcut la înfățișare, cel negru era ținut în frâu de un flăcău mult mai tânăr, iar cel roșu era călărit de un oștean în vârstă, cu mustăți răsucite și priviri încruntate. Tânărul falnic era chiar fiul cel mare al
BALADA TĂTARĂ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361626_a_362955]
-
alb era strunit de un tânăr falnic și plăcut la înfățișare, cel negru era ținut în frâu de un flăcău mult mai tânăr, iar cel roșu era călărit de un oștean în vârstă, cu mustăți răsucite și priviri încruntate. Tânărul falnic era chiar fiul cel mare al Împăratului Tătarilor, cel mai viteaz și mai vestit dintre fii împăratului și moștenitorul de drept al împărpției. Ce foarte tânăr era fratele său mai mic. Iar vârstnicul oștean era povățuitorul și păzitorul acestora. Cei
BALADA TĂTARĂ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361626_a_362955]