979 matches
-
întrebă doctorul. Acesta e un oraș la vreo patruzeci de mile de aici. Doctorul Philipson te-a adus în Middle City din Alcina, fiindcă știa spitalele de aici. El repetă rar: Big Town! Pentru o clipă păru să simtă o familiaritate încețoșată. Apoi Craig clătină din cap. Se opri din această mișcare lentă când îi veni o idee: - Doctore, cum se face că pot folosi limbajul, dacă în rest totul este atât de întunecat? Celălalt îl privi, fără să zâmbească, sumbru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]
-
în clipa în care îl auzi pe Carol exclamând cu năduf: Ce pacoste, fir-aș al dracului! Se priviră jenați unul pe altul, după care pufniră amândoi în râs. Probabil că lui Carol îi displăcu această intimitate și clipa de familiaritate născută spontan, căci toată noaptea umblă tăcut și ursuz, purtându-l pe Filip anume prin părțile din oraș care știa că nu-i plac. Când întâlnea vreun trecător întârziat, îl oprea, îl privea țintă în ochi și-i spunea foarte
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
soția ta, sau mama, ori tatăl tău, și oamenii s-ar strânge tot timpul în brațe, oriunde s-ar duce, și ar fi «foarte drăguț». M-am simțit toată seara insuportabil de fericit. Când ne-am retras cu toții în living-room, familiaritatea dintre Muriel și mama ei mi s-a părut admirabilă. Își cunosc una alteia slăbiciunile, mai ales slăbiciunile de conversație, și și le comunică din ochi. Ochii doamnei Fedder supraveghează gustul conversațional al lui Muriel în «literatură», iar ochii lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
era să fie mereu acaparator, radiind de interes proaspăt. Și, bineînțeles, din cauză că-l respecta Într-atâta pe Sammler trebuia să facă Încercări sau să insereze mici note sau aluzii lipsite de respect, puțin pe ici, un pic pe colo, neobrăzări, familiarități, insinuări, explorând după ocazii. Dragul meu, de ce să cauți așa din greu? Există corupție În multe locuri. Îți pot arăta eu. — Fanny - fata care te-a condus - e foarte entuziastă, zise Feffer. Continuă rapid. — Așa-s fetele din ziua de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
Zamosht, la caracteristici umane mai fundamentale. Când păruseră lucrurile reale, adevărate? În Polonia când orbise, În Zamosht când degerase, În mormânt când flămânzise. Așa că-l convinsese pe Elya să-l lase să se ducă, să-l trimită și Își reînnoise familiaritatea cu un anume fel de fapt. Care, pentru că era mai bătrân și mai fragil, Îi făcuse picioarele să tremure și mai mult; cu cât Încerca să se țină mai tare, cu atât șovăia mai mult. Puține semne exterioare lăsase să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
băii publice. Părea să-mi fie lesne să deduc, după mușchiul ușor murdar ce se extindea de la zidul protector și pînă la caldarîmul din beton, că aceea era partea nordică a dîmbului. De fapt, dacă presupuneam că această senzație de familiaritate nu era În realitate recunoaștere, ci mai degrabă o impresie falsă a unui lucru știut Îmbrăcat În hainele, amintirii, atunci chiar și concluzia la care ajunsesem că mă Îndrept spre casă, devenea un simplu pretext de a da o explicație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
numele celor trei în ordinea morții, cu datele lor. La poarta cimitirului ne despărțirăm explicând insistențelor ei că nu pot veni la masa de pomenire, dar că voi mai trece pe la dânsa - se legase, totuși, între noi ceva semănând a familiaritate - ea fiind liberă, i-am spus să mă caute oricând la tribunal sau acasă pentru orice eventual necaz. Așa se încheie pentru mine după-amiaza aceea unică... ... de neînchipuit. „Cine se gândește la moarte când are numai optsprezece ani?” notasem într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
aduce nimic nou față de natură atunci ce rost mai are poetul ? Tocmai că aduce. În primul rând că natura nerostită nu are pentru om realitate. Fără nume un lucru ori un ținut este sălbatic, apoi odată numit el intră în familiaritatea omului și începe să acumuleze viață dintr‐a omului, devine depozitar de energii, planuri, vise și amintiri omenești, lucrurile încep să ființeze în așa fel că inaugurarea lor înseamnă apropiere a unei realități umane. Limbajul lucrurilor, cântecul lor trebuie însă
Mama. In: OMAGIU MAMEI by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1073]
-
în așa fel că inaugurarea lor înseamnă apropiere a unei realități umane. Limbajul lucrurilor, cântecul lor trebuie însă să‐ l rostească omul pentru că numai el îi poate descifra sensul natural demn de‐a fi asimilat în alți oameni. Rostul acestei familiarități cu lumea fiind semnul unei intense comuniuni și ca atare ne descoperă aprofundarea și mărirea diversității și frumuseții în care stă și se mișcă poetul nimbat cu neistovită noutate și prospețime în cosmos. Apoi astfel conceput omul în lume, acesta
Mama. In: OMAGIU MAMEI by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1073]
-
greoaia lor înnoire în ceva, de greaua lor urnire și suspectare a noutăților, de spiritul lor viu față de care rămân mereu treji și în stare revoluționară, căci ei apără mereu un bun câștigat care nu trebuie negat de vreme ce a devenit familiaritate și rodnicie, de vreme ce patina vremii s‐ a așezat peste el; ei acceptă înnoirile ca organică și firească creștere și mai‐ departe‐deschidere nu ca brutală dezicere de un trecut în care au murit și suferit, au născut prunci și au
Mama. In: OMAGIU MAMEI by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1073]
-
au așezat la două mese în fața mea, tot lângă fereastră. Ester stătea cu spatele la mine. Îi vedeam doar fața lui Fălcuțanu. Același chelner îi servea. Părea că se cunoaște cu Fălcuțanu. Chiar și cu Ester. Glumea, roia în jurul lor cu acea familiaritate a insului deprins cu toanele și micile secrete ale clienților. Inițiat în acele banale taine dintre un bărbat și o femeie care vin pentru a nu știu câta oară la același restaurant, stau la aceeași masă, aleg și comandă după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
de artă restul, pe care s-au încercat mulți - spune erudițiunea - să-1 completeze, dar zadarnic! . . . Dacă faci mereu pe misterioasa, am să te chem "coram populo" Eva cea neizbăvită, completă Nory, fată obraznică, amestecând după obiceiul ei pedantismul, gluma și familiaritatea. - ... Hans Uys van Rey luase cu el închipuirea și secretul întruchipărei ei desăvârșite, sfârși liniștit Mini, surâzând. Farfurioarele sunară alături și Lina, deschizând ușa cu o mână, intră purtând o tavă încărcată. - Nu! strigă Nory, și ceaiul speriat se clătină
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
Nory. îi plăcea să apară între oameni singură, desprinsă de oricine i-ar sta chiar alături, singură, așa cum era în adevăr. Ii plăcea să fie totdeauna lângă ea un spațiu, un loc rezervat și orice încercare de a lua formele familiarității o nemulțumea în programul ei tainic dar precis, care nu-i îngăduia cooperări sociale, cum chema Mini raporturile felurite. Nory puse mâna brusc pe o clanță și sperie pe Mini, distrată. - O prăjitură! zise. La Nestor! - Nu! Nu! refuză categoric
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
cadă cuvintele oracolului, dar schițând pe buze gestul fluieratului lui obicinuit. Lina se apropie de doamna Eliza și începu cu ea o conversație cam monotonă la început, dar care se înviora treptat, apoi micșorară chiar diapazonul pentru a șopti cu familiaritate. Se auzea numai "dragă", la interval. - Ce e cu doamna Eliza? întrebă Mini. Nory înălță din umeri. - Beaute, pentru zile fixe cu joc de cărți: o gîscă! ... A fost logodită cu Hallipa înainte de Lenora bella. Mini se uită curioasă la
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
lumina abat-jour-ului, comedia urma absurdă. Doru dormea în antecamera Lenorei și Eliza de partea cealaltă, în fosta cameră a lui Coca-Aimee. Capriciul bolnavei îi mobiliza, desigur, noaptea la un loc. Doru, se vedea bine, refuza felul ăsta de compromisuri și familiarități cu iot ce-i mai rămăsese din rectitudine, apoi era deprins cu iubirea Lenorei, nu vroia altceva, pe altcineva. Era acum la el o încăpățînare pentru regimul rare se nimicea. Era rezistența lui supremă pentru a salva patriarhatul. Lina, mai
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
jos, teribil, care pe moment izbucnește deschis într-o rafală, un trosnet. Vorbirea giganților. Încearcă să ajungă în față, îngrozit dintr-odată de pierderea acestui loc, a camerei sale și a colajului de figuri estompate, a dulapului cu haine, a familiarității scărilor pe care cobora spre salon. Semnul misiunii a fost deja ars, doar câteva litere mai sunt lizibile: „Îndrăzni-vom oare să-i lăsăm să moară în întuneric, când există lumina lui Dumnezeu?“ Cineva din fața mulțimii, flutură un steag roșu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
el am venit astăzi aici. Vezi - a spus Teoctist - nu te-ai ostenit degeaba. S-au împlinit cuvintele pe care mi le-ai spus când eram copil. Am venit să-ți mulțumesc” - și așa, cu zâmbetul senin și plin de familiaritate Patriarhul Teoctist Arapașu și-a încheiat o seară din viață și un început de misiune sfântă în Moldova cu o lecție a recunoștinței. Mie, părintele Ioachim mi-a spus, într-una din zile, când s-a terminat slujba: „Să nu
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Manuscrisul lui Luke era acum aproape perfect, dar eu voiam să mă asigur că devenea sută la sută perfect. Așa cum mi se întâmplase cândva, când citisem și recitisem poeziile de început ale tatei, și acum găseam un straniu confort în familiaritatea mea cu fiecare rând pe care-l scrisese Luke. Lucram de vreo oră, când pleoapele au început să mi se îngreuneze. Cu bâzâitul blând al motorului și cu pătura moale, de cașmir, așezată pe mine, n-a mai durat mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
manipulare, în general, la terorism și teroare, în general. „Da, da“, repeta corul cu aceeași unică voce vibrantă, aromată, celeste cello. Atmosfera mai curând dospea, lâncezea. Poate că gazda ar fi preferat o comunicare implicită, fără atâtea cuvinte, complicitățile unei familiarități caste și domestice. Oboseală, plictis... te întrebi asupra rostului atâtor artificii. Dar Tolea întețea moara de vorbe, doar-doar va obține interjecția-surpriză, un nou impuls. „Da, da, înțeleg“, încuviința, fără convingere, placidă. Plăcinta! gândi isterizat agresorul recepționer, agasat de vocea plăcută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
mè ia prin surprindere, probabil e nebunè! îmi spun, spionând-o cu coada ochiului, ea întinzându-se lasciv pe bancheta din fața mea, ghemuindu-se că un animal bolnav la soare, Stau cu tine! mè anunțè ca si cum ne-am cunoaște demult, familiaritatea din vocea ei fècându-mè sè tresar, Ce vrea oare de la mine? În privirea cu care mè fixeazè plutește ceva că o prevestire nefastè, pèrul încâlcit, sârmos, îi cade peste fațè, intrându-i în ochi, eu încercând sè-mi redobândesc capacitatatea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
Dr. Oetker de pe panoul publicitar, așteptând ora apropiată când i se vor aprinde luminile multicolore. În stânga, zidurile, Întunecate de seară, ale caselor pe lângă care trec. Pe colinele verzi-arămii, o mișunare de viermi rotunzi și albi - turme de oi răsfirate. * — Toată familiaritatea asta falsă, indiscretă ținea să demonstreze că am rămas toți trei la fel de apropiați ca În timpul adolescenței, În ciuda timpului și a distanțelor. Și, ca atare, să mă simt obligat să fac ceea ce avea să-mi ceară. Dar În tinerețe eu fusesem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
Mai ții minte când ai fost bolnav de scarlatină? Dar de profesorul care știa că Anton traduce doar cu juxtele tale și l-a lăsat corijent, Îți aduci aminte?”. Chiar când am intrat În casă, m-a abordat cu o familiaritate deplasată: „Mai ții minte cum te chinuiai cu Anton să-și Învețe pe dinafară lucrarea de an la latină pe care i-o făcuseși?”. — Ce să-ți mai fi adus aminte tu, care nici măcar nu te recunoști În propriile tale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
aia îi dăm la gură să mănânce, ca să vorbească și să râdă... Erau ca-n familie femeile alea, de ani de zile de când se strângeau la Elena sau în alte părți, iar pe Rafael parcă l-ar fi apăsat atâta familiaritate. Îi venea peste mână să se rupă barem preț de două țigări și o cafea de familia celor fără familie. Ele îl priveau ca și cum ar fi avut de împărțit cu el ceva mai mult decât vorbele alea de clacă. Chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
care, cu cât spunem mai puține, cu atât mai bine. Plantele de ghiveci erau moarte. Poate că, În loc să le ude, stăteau de vorbă cu ele. Acum puteți intra În biroul lui Gavin, mă anunță secretara, afișând un nivel impresionant de familiaritate față de șeful ei. Pun pariu că individa ar fi fost concediată imediat din majoritatea cabinetelor de avocatură din zona asta, dacă i s-ar fi adresat altfel decât cu „Dl Pritchett“. Gavin, așa cum cred că trebuia să mă obișnuiesc să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
Între noi o complicitate În care n-ar fi putut să se insinueze nimeni. Bineînțeles, nu eram niciodată singuri, existau, la fiecare reuniune sau la fiecare masă, zeci de convivi. Se discuta la nesfârșit, uneori se glumea, dar fără exagerări. Familiaritatea nu e niciodată tolerată În Persia, acolo politețea este prețioasă și grandilocventă, oamenii au adesea tendința de a se declara „sclavii umbrei măreției” persoanei căreia i se adresează, și, când e vorba de altețe, de altețe de sex feminin mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]