1,008 matches
-
respective, formulate pe un ton oripilat, nu sunt în niciun caz constructive și nu propun ca soluție decât aproprierea fără discernământ a sistemului occidental. Mimetismul exagerat conduce, prin ricoșeu, la exacerbarea unor atavisme care țin inclusiv de regimurile absolutiste (turco fanariot și comunist). Ar trebui să se înțeleagă că tradițiile autentice sunt compatibile cu valorile occidentale. b. Ceasul globalizării Lumea se îndreaptă cu pași repezi spre globalizare pe care trebuie să o privim ca un proces normal al evoluției umane. În
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
mai apropiate de români. 135 Pot fi întâlnite frecvent nume ca Măgura, Chicera și derivate de Pietrosul, Rotundul etc. În Transcarpatia, toponomia majoră este vest slavă, mai precis slovacă. 136 Avem în vedere trăsăturile folclorice. 137 Mai târziu, în epoca fanariotă, a fost reluată lupta de neatârnare a bisericii din Moldova față de politica domnitorilor de a impune în funcții ierarhi de origine greacă (luptă cunoscută sub forma de paisianism). 138 Gândul ne poartă spre aromate zmeure, afine și mure. 139 Alte
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
sfîrșitul secolului al XVI-lea documentele moldovenești arată multe nume de botez cu o terminație nouă, în -așco, după moda poloneză. Așadar: Iurașco, Dumitrașco, Vasco și Vasilașco, Costașco, Patrașco, Todirașco, Ionașco, Ilașco, Ivașco, Gligorașco etc., etc., urmînd ca în epoca fanariotă, aceleași nume, cu excepția lui Iurașco, să primească terminația cea grecească, în -achi. Deci: Dumitrachi, Vasilachi, Costachi, Petrachi, Ștefanachi, Mihalachi, Manolachi etc. Hurmuz, nume de botez, fost și vornic de Botoșani, a devenit Hurmuzachi și s-a fixat mai ales ca
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
primul efect al instaurării regimului comunist. Acesta a adus asupra României și primul fenomen de convulsie demografică, pe care nu l-a mai cunoscut poporul român decât în perioadele de epidemie, nu întâmplător asociate, spre modernitate, de pildă, cu epoca fanariotă. Ciuma lui Caragea este deja o sintagmă a memoriei colective. Al doilea moment al convulsiei demografice este identificabil la grupurile de vârstă între 0-4 și 5-10 ani, fiind datorată părinților perioadei postdecembriste, deci tot unei schimbări de regim. Nu vom
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
câștigului și ale succesului sunt stabilite ad-hoc; nici de sentimentul de neputință generat de impredictibilitatea comporta mentului instituțiilor statului corupt; nici de obscenitatea scenei publice, care "sancționează premial" grosolănia și vulgaritatea, spiritul primar agresiv, impostura fudulă, aroganța ciocoiască și vanitățile fanariote renăscute; nici de neîncrederea și suspiciunea în legi și oamenii justiției câtă vreme "totul se poate aranja" altundeva și altcumva; nici, mai ales, de uimirea perplexă a oamenilor cinstiți că viața onestă, dusă în modestie și cumpătare după reguli simple
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
românească. În credința străveche, oamenii își imaginau că Necuratul umblă pe pământ și-i pune la încercare, deși se teme de femeile înșelătoare. El cunoaște păcatele și defectele omenești, evidențiate și în această întâmplare. Folosind un vocabular tipic pentru epoca fanariotă, I.L. Caragiale apelează și la expresii populare românești: "să-și mănânce de sub unghie", "să-ți puie coarne, să nu le poți duce", "să ne vedem când mi-oi vedea ceafa... fără oglinzi". El a prelucrat în viziune comică această temă
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
de istericale și de neprevăzut, înspăimântând și pe Necuratul. Caragiale creează "un portret de femeie suprademonică" (v. Fanache), și prin culoarea locală devine "un mare promotor al balcanismului". El are "gust pentru balcanitate" (Pompiliu Constantinescu), folosind termeni din vocabularul epocii fanariote, grecisme și turcisme. Două loturi Nuvela ilustrează drama omului obișnuit pus în situații neobișnuite: un funcționar dornic de îmbogățire, cu un destin aflat la limita dintre comic și tragic. Acțiunea se desfășoară în jurul căutării biletelor de la loterie. Protagonistul, Lefter Popescu
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
era tipul de femeie mondenă, disprețuia balurile și avea o mândrie rece ca toți strămoșii săi, boieri de viță. Era cunoscută în cercul de prieteni drept "jupânița". Ea avea o simpatie deosebită față de o ascendentă, Suzana Boiu, care în epoca fanariotă a cerut în căsătorie un haiduc condamnat la moarte, salvându-i astfel viața. Ioana este indiferentă, rece, distantă, mândră, inaccesibilă, are orgoliul clasei sale aristocratice, o educație solidă, eleganță comportamentală, nu mai crede în amenințarea cu sinuciderea și își împinge
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
înalte simțăminte.“ (Cioculescu, Șerban, Caragialiana, Editura Albatros, București, 2003, pag. 175) Prin unirea numelor Rică și Venturiano, observă în continuare Ibrăileanu, Caragiale obține un efect comic. Întradevăr, alăturarea unui diminutiv mahalagesc cu un nume patronimic, cu un iz italienesc sau fanariot, stârnește comicitate prin contrastul dintre aspectele etice și sociale. După douăzeci și cinci de ani, parvenitul va semna Andrei Venturianu. La fel, într-o notă semnată de Emil Gârleanu („Falanga literară și artistică“, vol I, 1910, nr. 8, 28 februarie), cu titlul
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
inteligibile numai cu ajutorul unei critici masive, pentru explicarea aluziilor la instituții și obiceiuri desăvârșit criticate. De altă părere este critica naționalistă (D.A. Sturdza, N. Davidescu), care îl acuză pe autor că defăimează tot ce este românesc, numindu-l ultimul ocupant fanariot. Dincolo de toate aceste păreri, viziunea satirică asupra burgheziei românești, asupra moravurilor și pseudoculturii, portretul realist al personajelor care sugerează cu atâta putere viața prin gesturi, nume, situații și limbaj, marea valoare a creației dramatice sunt calitățile care au conferit acestei
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
ce să află“ și nu vor „a se înălța la altă treaptă mai mare“. Actul emană clar de la boierimea autohtonă care se vede amenințată nu atât de micii meșteșugari săraci, cât de personajele puternice venite de la Constantinopol în anturajul domnului fanariot ce, datorită poziției avute, ocupă o dregătorie aducătoare de profit, se infiltrea ză în interiorul boierimii locale prin intermediul căsătoriei și, ce este mai rău, rămân după plecare domnului, formând propria grupare, aflată de cele mai multe ori în conflict cu cealaltă grupare, cea
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
că o societate întrea gă este redusă la eti che te: „epocă în tu ne cată“, „biruri“, atât și nimic mai mult, iar omul lipsește. Prin intermediul acestei cărți am încercat să re sti tuim o altă fațetă a acestui secol fanariot întoarsă către individ și problemele cotidiene. Am studiat aici numai anumite forme ale vieții familia le care nu sunt nici ex ha us ti ve și nici nu epuizează com plet ceea ce s-ar putea spune despre comportamentele indivizilor. Cartea
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ei se întrevede în fiecare etapă: la alegerea partenerilor, atunci când stabilește reguli de natură re li gioasă și socia lă, la pregătirea zestrei, la logodnă, la cununie, la pronunțarea divorțului. O altă caracteristică importantă pentru familia românească din epo ca fanariotă o constituie pre pon de ren ța com po nentei economice în constituirea, su pra viețuirea și dezmembrarea unui cuplu. Negocierile din jurul zestrei devindeseori foarte aprige și surprind modalitatea în care puterea economică a unei familii este greu pusă la
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
pantofi. ipohondrie = depresie, de prima re. ișlic = că ciu lă orientală lucrată din miel, catifea sau sa mur. iz umbră ni re = desfacere, soluționare. leat = an. left = medalion, ban vechi de aur, colier. nefer = mer ce nar în slujba domnului fanariot. odobașa = mic co man dant mi li tar. Pacea (de sa mur) = blana de la pi cioa re le unui ani mal. paceaură = cârpă ordinară, ca înjură tu ră devine si no nim cu târ fă, femeie ușuratică. pafta = agrafă dintr-
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
parte la 1918, că desăvârșirea proiectului, în diverse registre ale vieții sociale, trebuia să fie opera perioadei ce a urmat, dar că împrejurările au fost cu totul nefavorabile, antrenând convulsii și în cele din urmă o lungă paranteză de tip fanariot, aceea a experienței comuniste. Ceea ce se înfăptuise prin efortul câtorva generații militante a fost distrus după al doilea război mondial cu diabolică perseverență. Rezultatul geopolitic al Unirii anulat prin sfâșierea teritorială, substratul moral al acestuia fu drastic subminat printr-o
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
de școala lui Lazăr, de Curierul heliadesc, și de atâtea noi instrumente ale regenerării. Un cântec popular din 1821 îi invita pe români să nu mai sufere, ca înainte, "rușini și groaze". Vor ști ei să se scuture de regimul fanariot? "Aidi, voinice, te arată/ Că tot ești ce-ai fost odată", sună un distih din epocă, în deplină consonanță cu alte demersuri regenerative. Istoria devenea o sursă de curaj civic, un garant al existenței unor virtuți încă obnubilate. Reconsiderând-o
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
au știut să o pună la lucru, cu argumente istorico-filologice, spre a obține intrarea în lume. Așa o tratează și A.D. Xenopol, între alți istorici, susținând că românii au mers multă vreme în același sens cu apusenii, dar că epoca fanariotă a produs o ruptură dramatică, o discontinuitate plină de consecințe. Rămași în urmă, tocmai atunci când istoria își accelera sensibil cadența, ei s-au lăsat copleșiți de panică (Dinicu Golescu, de pildă, are accente de mare neliniște), iar disperarea i-a
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
conservat astfel și în timpul domniei lui Dimitrie Cantemir (1710-1711). Cu ultimele Adunări de stări convocate de Constantin Mavrocordat (1746 și 1749) instituția se transformă, fără a dispărea însă din Țările Române 598. Deși considerat incomod de către principi, Sfatul de obște fanariot a continuat să funcționeze alături de Divan, care a preluat în mare parte atribuțiile judecătorești ale vechii Adunări de stări. În raporturile sale cu Adunarea stărilor, Domnia deține acum o poziție superioară. Rostul domnului în desemnarea membrilor Sfatului de obște este
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Nimic nu ar putea fi mai fals însă, decât să reducem raporturile dintre puterea domnească a fanarioților și boierilor la aparența unui acord juridic constant 599, cum este el consemnat în anaforele Adunărilor de stări. Existența contradicțiilor, care opun domnul fanariot și boierii greci stărilor superioare autohtone cler și boieri români -, au generat convocarea adunărilor paralegale. Scopul lor este protestatar și revendicativ. În contextul războaielor austro-turce din secolul al XVIII-lea și începutul celui de-al XIX-lea, al ocupațiilor străine
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
trei tipuri de Adunări ale stărilor privilegiate 603: voievodal, în perioada secolelor XV-XVI, ale cărui origini pornesc din secolul al XIV-lea; boieresc (nobiliar), din secolul al XVI-lea în prima jumătate a secolului al XVIII-lea; sfatul de obște fanariot, în perioada 1750-1821 (a cărui activitate se prelungește până la 1830-1831). Terminologia folosită în documente este decisivă în sensul existenței și activității instituției Adunărilor de stări din Țara Românească și Moldova: sejm, parlamentum, congregatio, dieta (dieta do Buchareste 1595) sau Adunarea
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
640. Aceeași precizie a termenilor o regăsim în documentul din 15 octombrie 1481 ("boierii noștri" și "tot Sfatul nostru cel mai înalt")641, precum și cu prilejul alegerii lui Ștefan Răzvan, la 1551 ("tot sfatul")642. În perioada Sfatului de obște fanariot intervine o nouă diferențiere, ce evidențiază procesul de restrângere a stărilor privilegiate: de o parte se menține distincția între Sfatul domnesc și "alți boieri" în cadrul Sfatului de obște; de altă parte, alături de Sfatul domnesc este menționat Sfatul (soborul) bisericesc. Terminologia
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Informațiile documentare sunt chiar mai frecvente. La sfârșitul anului 1671, delegația stărilor trimisă la Poartă în timpul răscoalei lui Hâncu și Durac, era alcătuită din boieri, slujitori, târgoveți și câte doi călugări aleși din mănăstiri 653. În perioada Sfatului de obște fanariot, se poate admite că negustorii apar ca un fel de "starea a treia", alături de boieri și cler. Principii aveau dreptul și obligația de a convoca Adunarea stărilor privilegiate fără asentimentul prealabil al Porții, fiind titularii dreptului de inițiativă în acest
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
din perioada ocupației rusești de la 1739682. Hotărârea luată în favoarea serdarului, scoate în evidență independența Adunării de stări față de Poartă. Din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, când Adunările de stări (Sfatul de obște) se desfășurau sub semnul domniilor fanariote, sfera de activitate a acestora s-a restrâns. Deseori hotărârile se reduceau la mesaje de mulțumire, felicitări și urări trimise Porții, uneori și cereri pentru impunerea unor reforme. Aceste adunări îmbracă atât forme oficiale, cât și paralegale. Sfatul de obște
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Roger, Histoire de l'Europe au Moyen Âge (1270-1493), II, Librairie Félix Alcan, Paris, 1931. Benkö, Jozsef, Transilvania, Sive Magnus Transilvaniae Principatus, olim Dacia Mediterranea dictus, t. I-II, Vindobonae, Tipis Josephi Nob. de Kurtzb(k, MDCCLXXVIII. Berindei, Dan, Domni fanarioți și înalți dregători în Principatele române (1711-1821), în "Românii și Europa. Istorie, societate, cultură", vol. I, secolele XVIII-XIX, Edit. Museion, București, 1991. Berlász, E., Seigneur hongroise paysan roumain en Transylvanie, în RHC, XXIVe Année, Nouvelle série, Tome IV, No 3-4
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
în timpul domniei lui Miron Barnovschi. A se vedea: P.P. Panaitescu, op. cit., p. 161; V.Al. Georgescu, Les assemblèes de 1750 à 1831/1832, p. 206-207; V. Gionea, op. cit., p. 29-30; I.C. Filitti, Despre vechea organizare, p. 290; D. Berindei, Domni fanarioți și înalți dregători în Principatele române (1711-1821), în "Românii și Europa. Istorie, societate, cultură", vol. I, secolele XVIII-XIX, Edit. Museion, București, 1991, pp. 9-10; D. Mioc, op. cit., pp. 199-200; Gh. I. Brătianu, op. cit., pp. 54-55. 645 V.Al. Georgescu, L
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]