739 matches
-
radioterapia poate fi administrată pentru a ameliora durerea osoasă dată de metastazele osoase. Sau, chimioterapia poate fi folosită pentru a reduce dimensiunea unei tumori, împiedicând-o să producă o obstrucție a unei căi naturale de pasaj (de exemplu, la nivelul faringelui). Însă respectivele scheme terapeutice utilizate pentru ameliorarea simptomatologiei subiective nu sunt identice cu cele practicate în încercarea de vindecare a cancerului. 17.DATE ACTUALE PRIVIND CERCETAREA ȘI TRATAMENTUL ÎN CANCERELE CAVITĂȚII ORALE ȘI OROFARINGELUI Cercetări importante privind cancerele cavității orale
Cancerul cavităţii orale şi orofaringelui : noţiuni elementare pentru studenţii facultăţilor de medicină şi medicină dentară by Daniela Trandafir, Violeta Trandafir, Dan Gogălniceanu () [Corola-publishinghouse/Science/401_a_737]
-
până se va cunoaște dacă sunt sau nu eficiente în practică. 1. Care dintre următoarele regiuni anatomice nu intră în alcătuirea orofaringelui? a) Baza limbii b) Vălul palatin (palatul moale) c) Trigonul retromolar d) Amigdalele palatine e) Peretele posterior al faringelui R: c (pag. 13) 2. Dintre tumorile benigne și leziunile „tumor like” care pot fi întâlnite la nivelul cavității orale și orofaringelui nu fac parte: a) Fibromul b) Leucoplazia c) Condiloamele acuminate d) Eritroplazia e) Osteocondromul R: b și d
Cancerul cavităţii orale şi orofaringelui : noţiuni elementare pentru studenţii facultăţilor de medicină şi medicină dentară by Daniela Trandafir, Violeta Trandafir, Dan Gogălniceanu () [Corola-publishinghouse/Science/401_a_737]
-
bucală sau cea nazală (ori prin ambele), producând sunete nenazale sau nazale. Spațiul cuprins între coardele vocale și buze denumit canalul vorbirii este alcătuit din organele fixe și mobile menționate în paragrafele anterioare. Pozițiile variate ale organelor mobile (coardele vocale, faringele, palatul moale, uvula, limba, buzele și maxilarul inferior) determină modificări ale formei și dimensiunilor canalului vorbirii în timpul fonației. În acest mod, curentul de aer va căpăta forme, rezonanță și timbru diferite, producând sunetele vorbirii: vocale și consoane 121. "Este considerat
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
mai frecvent se practică pentru reacoperirea zonelor distruse posttraumatic, postcombustional sau postoperator. Autotransplantele s-au efectuat cu piele cu pilozitate pentru a reconstrui genele sau pielea scalpului după avulsiile (smulgerile) traumatice sau cu piele fără pilozitate (glabră) pentru defectele herniare, faringe, esofag, vagin, tract urinar. Allotransplantele de piele sunt recomandate la pacienții cu arsuri grave la care suprafața arsă este prea mare pentru a putea fi reconstruită doar prin autogrefă; este o soluție biologică de acoperire temporară a zonei denudate care
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1226]
-
mandibulei inițiază un nou reflex miotatic de ridicare. Triturarea alimentelor și impregnarea lor cu salivă conduce la formarea bolului alimentar. 2.2. Deglutiția Deglutiția reprezintă ansamblul fenomenelor mecanice voluntare sau involuntare prin care conținutul din cavitatea bucală este împins prin faringe și esofag în stomac. Acest act complex se derulează prin punerea în acțiune, într-o secvență predeterminată, a unui număr mare de mușchi striați de la nivelul cavității bucale, faringelui și esofagului (excepție, mușchiul esofagian distal care este un mușchi neted
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
sau involuntare prin care conținutul din cavitatea bucală este împins prin faringe și esofag în stomac. Acest act complex se derulează prin punerea în acțiune, într-o secvență predeterminată, a unui număr mare de mușchi striați de la nivelul cavității bucale, faringelui și esofagului (excepție, mușchiul esofagian distal care este un mușchi neted). La fătul uman, deglutiția apare în a 12-a săptămână de viață intrauterină, deși mișcările respiratorii și de sucțiune apar după a 24-a săptămână de viață intrauterină. Deglutiția
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
de viață intrauterină. Deglutiția este, deci, o funcție “ancestrală”, mult mai veche decât respirația. Deglutiția se desfășoară în trei etape: timpul bucal, faringian și esofagian. Timpul bucal Bolul alimentar este depus pe fața dorsală a limbii și dirijat posterior către faringe. Partea anterioară a limbii se aplică pe vălul palatin, formând o pantă pe care bolul alimentar este împins progresiv către faringe (fig. 1). In acest proces voluntar sunt implicați mușchii limbii, palatul moale și istmul faringian. Timpul faringian Din momentul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
bucal, faringian și esofagian. Timpul bucal Bolul alimentar este depus pe fața dorsală a limbii și dirijat posterior către faringe. Partea anterioară a limbii se aplică pe vălul palatin, formând o pantă pe care bolul alimentar este împins progresiv către faringe (fig. 1). In acest proces voluntar sunt implicați mușchii limbii, palatul moale și istmul faringian. Timpul faringian Din momentul în care bolul alimentar vine în contact cu istmul faringian, evenimentele scapă de sub controlul voluntar. Pe măsură ce bolul alimentar pătrunde în faringe
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
faringe (fig. 1). In acest proces voluntar sunt implicați mușchii limbii, palatul moale și istmul faringian. Timpul faringian Din momentul în care bolul alimentar vine în contact cu istmul faringian, evenimentele scapă de sub controlul voluntar. Pe măsură ce bolul alimentar pătrunde în faringe are loc stimularea zonelor receptoare de la nivelul pilierilor amigdalieni; impulsurile de la acest nivel ajung la nivelul trunchiului cerebral, de unde pleacă comenzi pentru inițierea contracțiilor musculare faringiene automate. Ca urmare, are loc contracția întregului perete muscular faringian, contracție care se propagă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
sunt reprezentate de: deplasarea în sus a palatului moale; apropierea corzilor vocale; împingerea în sus și înainte a laringelui, deplasarea în sus și posterior a epiglotei peste orificiul laringian și relaxarea sfincterului esofagian superior, ce permite deplasarea bolului alimentar din faringele posterior în esofagul superior. Timpul faringian durează în medie 1-2 secunde, timp în care are loc întreruperea respirației în orice punct al ciclului respirator, datorită inhibiției centrului respirator bulbar de către centrul deglutiției (bulbo-pontin), permițând desfășurarea deglutiției (fig. 1). Alimentele pătrunse
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
în esofagul superior. Timpul faringian durează în medie 1-2 secunde, timp în care are loc întreruperea respirației în orice punct al ciclului respirator, datorită inhibiției centrului respirator bulbar de către centrul deglutiției (bulbo-pontin), permițând desfășurarea deglutiției (fig. 1). Alimentele pătrunse în faringe au posibilitatea să se angajeje pe patru căi: nazală, bucală, larigiană și esofagiană. Procesul de deglutiție comportă multiple mecanisme de securitate prin care bolul trece din cavitatea bucală numai în faringe și esofag: întoarcerea bolului în cavitatea bucală este prevenită
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
bulbo-pontin), permițând desfășurarea deglutiției (fig. 1). Alimentele pătrunse în faringe au posibilitatea să se angajeje pe patru căi: nazală, bucală, larigiană și esofagiană. Procesul de deglutiție comportă multiple mecanisme de securitate prin care bolul trece din cavitatea bucală numai în faringe și esofag: întoarcerea bolului în cavitatea bucală este prevenită prin apropierea pilierilor laterali ai palatului și ridicarea porțiunii posterioare a limbii; pătrunderea alimentelor în fosele nazale este prevenită prin contracția pilierilor laterali și ridicarea simultană a palatului moale și a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
epiglotei, contracția corzilor vocale care închid glota și inhibarea ciclului respirator. Ca urmare a acestei suite de mecanisme de blocare, esofagul rămâne singura cale deschisă pentru bolul alimentar. Timpul esofagian Din momentul relaxării sfincterului esofagian superior, bolul alimentar trece din faringele posterior în esofag și este condus către sfincterul esofagian inferior (cardia), ca urmare a unor unde contractile de la acest nivel. In perioada de repaus alimentar, porțiunea superioară a esofagului este contractată pe o distanță de 2-4 cm datorită mușchiului crico
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
secunde. Este un timp involuntar. Astfel, se descriu trei tipuri de unde de contracție esofagiană: Undele primare (unde propulsive principale) iau naștere sub sfincterul superior al esofagului atunci când are loc înghițirea alimentelor sau a salivei. Propulsia bolului alimentar de-a lungul faringelui până în esofagul superior determină apariția acestor unde primare. Propagarea lor este de tip peristaltic; contracție în amonte și relaxare în aval de bol. Durata tranzitului esofagian variază în funcție de consistența alimentelor (lichidele putând parcurge esofagul în 2 secunde). Undele secundare sunt
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
solidarizați de cutia toracică și mișcarea acesteia în cursul ventilației în vederea asigurării schimburilor gazoase între mediul extern și aerul alveolar. 18.1. Date de anatomie funcțională a aparatului respirator In inspir aerul pătrunde prin fosele nazale (în mod obișnuit) și faringe până la nivelul laringelui și de aici la nivelul traheei. Traheea se bifurcă în bronhiile principale dreaptă și stângă; căile aeriene continuă să se bifurce ajungând la diametre din ce în ce mai mici. Bronhiile principale prezintă la nivelul peretelui lor inele cartilaginoase, iar bronhiolele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
10 µm) care trec acest filtru primar sunt reținute în stratul de mucus care tapetează căile aeriene. Mucoasa căilor respiratorii prezintă cili cu mișcări continue dinspre interior spre exterior cu rol de deplasare a mucusului încărcat cu particule până la nivelul faringelui, de unde poate fi expectorat sau înghițit. La trecerea sa prin căile respiratorii, aerul este încălzit și umezit; aerul este complet saturat cu vapori de apă înainte de a ajunge la alveole. Conducerea aerului Căile aeriene sunt conducte de legătură între exterior
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
transpirații profuze, grețuri, vomismente. La apariția unei sincope - indiferent de cauza ei, trebuie luate următoarele măsuri de urgență în cabinetul stomatologic: Întreruperea tratamentului stomatologic Așezarea pacientului în clinostatism cu picioarele ușor ridicate deasupra nivelului capului Curățirea cavitîții orale și a faringelui de sânge, comprese, resturi dentare, materiale de amprentă, proteze mobile, obturații ușor detașabile, etc Desfacerea hainelor sau a oricăror alte accesorii vestimentare strâmte (curea, cravată etc.) Așezarea capului pacientului în poziție „de siguranță" (rotat lateral) pentru a elibera căile aeriene
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
materiale de amprentă, proteze mobile, obturații ușor detașabile, etc Desfacerea hainelor sau a oricăror alte accesorii vestimentare strâmte (curea, cravată etc.) Așezarea capului pacientului în poziție „de siguranță" (rotat lateral) pentru a elibera căile aeriene , a preveni căderea limbii în faringe și aspirarea eventualelor vărsături Monitorizarea parametrilor cardio- vasculari : puls, presiune arterială Stimulare periferică (stropire cu apă rece pe față și gât, pălmuire ). 4. 5. TULBURĂRILE DE RITM CARDIAC Indiferent de aspectul clinic , de etiologie și de cadrul afecțiunii în care
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
definitive. În practica îngrijirilor dentare pericolul obstrucției accidentale a căilor respiratorii nu este o raritate , deoarece există o serie de condiții specifice manoperelor stomatologice: Poziția pacientului în scaunul stomatologic ( capul în extensie) Riscul proiecției accidentale în cavitatea orală (baza limbii, faringe) și consecutiv în căile respiratorii a unor cheaguri de sânge, fragmente de coroane dentare, obturații, dinți, ace de canal , comprese Aspirația accidentală a unui ac de seringă detașat în timpul desfășurării tehnicii de anestezie . Atitudinea de urgență în cabinetul stomatologic
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
apară lipotimii care să evolueze până la sincopă sau șoc anafilactic. Manifestările de hipersensibilitate variază de la simple reacții pruriginoase până la angioedem acut (edem Quincke) care apare mai ales la nivelul buzelor, pleoapelor dar cu posibilități de extindere la limbă, văl palatin, faringe, laringe cu insuficiență respiratorie acută consecutivă. Tabloul clinic al manifestărilor alergice se descrie astfel, după gravitatea simptomatologiei: În stomatologie cele mai frecvente manifestări clinice în reacțiile alergice sunt urticaria și edemul Quincke. Mai rar, din fericire dar deosebit de grav este
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
este încredințat medicului internist sau reanimator din cadrul serviciilor de ATI, pentru stabilirea conduitei terapeutice în continuare. 1476.2. EDEMUL ANGIONEUROTIC ACUT (EDEMUL QUINCKE) Edemul angio-neurotic (Quincke) se manifestă prin tumefierea edematoasă, fără semne inflamatorii ale pleoapelor, buzelor, limbii, vălului palatin, faringelui și laringelui. Este denumit și angioedem acut, circumscris și poate apare singur sau în asociere cu reacția anafilactică. Edemul Quincke se prezintă localizat dar imprecis delimitat și nu modifică culoarea tegumentelor. El apare brusc, fără semne premonitorii pentru a dura
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
sunt însă excluse, deși sunt mult mai rare decât la Novocaină. Manifestările de hipersensibilitate variază de la simple reacții pruriginoase până la angioedem acut (edem Quincke) care apare la nivelul buzelor, pleoapelor, dar și cu posibilități de extindere la limbă, văl palatin, faringe, laringe, cu instalarea insuficienței respiratorii acute. Au fost descrise și cazuri de șoc anafilactic cu o evoluție fulgerătoare spre moarte, care țin de reactivitatea particulară a organismului. Astfel, s-au semnalat forme foarte grave apărute numai după Xiiină 2%, 2
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
traduc o insuficiență cerebrală • Măsurarea valorilor presiunii arteriale - evitarea Adrenalinei în soluțiile anestezice loco-regionale. În cazul suspicionării unui accident vascular cerebral cu pierdere de conștiență se vor lua următoarele măsuri: • Întreruperea tratamentului • Așezarea pacientului în clinostatism • Curățirea gurii și a faringelui de sânge, comprese, materiale de amprentă, proteze mobile și care pot fi aspirate • Desfacerea hainelor sau a oricăror alte accesorii • Așezarea capului pacientului în poziție „de siguranță" (rotat lateral) pentru a elibera căile aeriene și a preveni căderea limbii în
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
de sânge, comprese, materiale de amprentă, proteze mobile și care pot fi aspirate • Desfacerea hainelor sau a oricăror alte accesorii • Așezarea capului pacientului în poziție „de siguranță" (rotat lateral) pentru a elibera căile aeriene și a preveni căderea limbii în faringe și apirarea eventualelor vărsături • Monitorizarea clinică a funcțiilor vitale (respirație, puls, presiune arterială) până la sosirea Ambulanței chiar dacă starea de conștiență revine. 9.3. CRIZA DE EPILEPSIE Prin epilepsie se înțelege un sindrom cerebral caracterizat printr-o activitate neuronală anormală, ce
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
întrerupă medicația antiepileptică. Indiferent de etiologia convulsiilor, tratamentul de urgență în cabinetul stomatologic constă din: • Întreruperea tratamentului • Așezarea pacientului în clinostatism cu așezarea capului în poziție „de siguranță" (rotat lateral) pentru a elibera căile aeriene , a prevenii căderea limbii în faringe și aspirarea eventualelor vărsături • Curățirea cavității orale și a faringelui de sânge, comprese, resturi dentare, materiale de amprentă, proteze mobile, etc. • Desfacerea hainelor sau a oricăror alte accesorii vestimentare strâmte (curea, cravată etc.) • În cazul convulsiilor tonico-clonice, introducerea între arcadele
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]