2,422 matches
-
că ar fi fost carlist din oportunism 1, că și-ar fi urmărit "utopica ambiție de a căpăta prin sociologie acces la putere"2, fie că prin "sistemul său sociologic necritic" și prin cercetările monografice la sate ar fi fundamentat fascismul politic românesc 3. Cu obiectivul de a verifica aceste afirmații cred, la fel ca sociologul Zoltán Rostás, ca înainte de a pune etichete este necesar că analiza comportamentului oricărui intelectual sau personalitate publică, inclusiv a lui Gusti, să se efectueze prin
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
al cărei scop era abolirea democrației parlamentare și au influențat mersul timpului în care trăiau. [...] În interbelic [...] vocile importante pot fi înscrise cu succes în "corul" european al susținătorilor celor două tipuri de populism ce se manifestă în epoca, anume fascismul și comunismul. Pe de altă parte, puțini intelectuali sesizează iluzia celor două viziuni ideologice, menținându-și opțiunea pentru democrație"5. Impresionați de originalitatea acestor "religii politice", mulți intelectuali au căzut în capcana fascismului sau a comunismului. Au fost și câțiva
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
populism ce se manifestă în epoca, anume fascismul și comunismul. Pe de altă parte, puțini intelectuali sesizează iluzia celor două viziuni ideologice, menținându-și opțiunea pentru democrație"5. Impresionați de originalitatea acestor "religii politice", mulți intelectuali au căzut în capcana fascismului sau a comunismului. Au fost și câțiva care au sesizat populismul așa-numitelor soluții totalitare. Aceștia din urmă au invocat "responsabilitatea cărturarilor": "Cărturarul e supus măsurii viitorului. Îndrumător fiind, el e judecat abia de urmași. Care pot vedea dacă a
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
al ideologiei totalitare - dupa expresia lui Șandru - alții au preferat atitudini moderate, democratice, ba mai mult, au atras atenția asupra riscurilor totalitarismului, așa cum este cazul lui Gusti în 1920 în legătură cu bolșevismul 8, sau al lui Petre Andrei în 1927 în legătură cu fascismul 9. Am demonstrat cu alt prilej 10 că doctrina lui Gusti a fost una monarhica și că nu fost nevoie că Prințul Carol al II-lea să ajungă la tronul României pentru că Gusti să devină regalist. În 1915 Gusti a
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
în 1921 Asociația să pentru Studiul și Reforma Socială în Institutul Social Român, Gusti a organizat seria de conferințe publice despre proiectul liberal de Constituție și despre Doctrinele partidelor 22. În 1922, în prelegerea să de la ISR, Gusti a analizat fascismul italian pe care l-a definit ca fiind un "experiment sugestiv al laboratorului politic al epocii", un partid de proporții și de succes. Gusti atrăgea atenția asupra programului politic al acestui nou venit pe scena politică italiană pe care mulți
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
acestui nou venit pe scena politică italiană pe care mulți contemporani se mulțumeau a-l minimaliza la a fi o "mișcare avântat nebuloasa și sentimentală"23. Nimeni altcineva dintre speakerii de la ISR nu s-a raportat cu acel prilej la fascism, poate și pentru că, așa cum observa Mihai Chioveanu, în acei ani fascismul era perceput ca un fenomen exclusiv italian 24. La sfârșitul anului 1920 fascismul devenea în Italia o mișcare de masă, iar doi ani mai tarziu Mussolini era șeful guvernului
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
se mulțumeau a-l minimaliza la a fi o "mișcare avântat nebuloasa și sentimentală"23. Nimeni altcineva dintre speakerii de la ISR nu s-a raportat cu acel prilej la fascism, poate și pentru că, așa cum observa Mihai Chioveanu, în acei ani fascismul era perceput ca un fenomen exclusiv italian 24. La sfârșitul anului 1920 fascismul devenea în Italia o mișcare de masă, iar doi ani mai tarziu Mussolini era șeful guvernului 25. Fascismul românesc nu se născuse încă: Liga Apărării Național Creștine
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
sentimentală"23. Nimeni altcineva dintre speakerii de la ISR nu s-a raportat cu acel prilej la fascism, poate și pentru că, așa cum observa Mihai Chioveanu, în acei ani fascismul era perceput ca un fenomen exclusiv italian 24. La sfârșitul anului 1920 fascismul devenea în Italia o mișcare de masă, iar doi ani mai tarziu Mussolini era șeful guvernului 25. Fascismul românesc nu se născuse încă: Liga Apărării Național Creștine a lui A. C. Cuza se va constitui abia în 1923 că o reacție
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
și pentru că, așa cum observa Mihai Chioveanu, în acei ani fascismul era perceput ca un fenomen exclusiv italian 24. La sfârșitul anului 1920 fascismul devenea în Italia o mișcare de masă, iar doi ani mai tarziu Mussolini era șeful guvernului 25. Fascismul românesc nu se născuse încă: Liga Apărării Național Creștine a lui A. C. Cuza se va constitui abia în 1923 că o reacție la noua Constituție care va acorda dreptul evreilor la cetățenia română, iar Legiunea Arhanghelului Mihail a lui Corneliu
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
lui A. C. Cuza se va constitui abia în 1923 că o reacție la noua Constituție care va acorda dreptul evreilor la cetățenia română, iar Legiunea Arhanghelului Mihail a lui Corneliu Zelea Codreanu va apărea în 1927. Gusti descria în 1922 fascismul italian că pe o formă de socialism național, cu un program fundamentat pe ideea de reconstrucție națională și că "iubirea aprinsă de patrie", capabil să atragă în rândurile sale reprezentanți ai tuturor categoriilor sociale pe care ii organizează militar împotriva
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
intra în categoria partidului cu program fundamentat pe o anumită ideologie, pe un program politic și în acest mod explică el și entuziasmul popular în legătură cu formațiunea lui Mussolini. Această a fost, de altfel, singura remarcă publică a lui Gusti despre fascismul italian. A fost suficient să reiau acest citat din prelegerea lui Gusti din 1922 în revistă Leș Études Sociales 27 pentru că sociologului român să i se reproșeze de către cercetătoarea Rose-Marie Lagrave adeziunea să relativă la fascismul românesc emergent, perceput că
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
a lui Gusti despre fascismul italian. A fost suficient să reiau acest citat din prelegerea lui Gusti din 1922 în revistă Leș Études Sociales 27 pentru că sociologului român să i se reproșeze de către cercetătoarea Rose-Marie Lagrave adeziunea să relativă la fascismul românesc emergent, perceput că o nouă oferta politică printre altele: "Cette absence de fonction critique de la sociologie chez Gusti, qui entérine la réalité telle qu'elle est plutôt que de procéder à să déconstruction est l'un des éléments qui
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
printre altele: "Cette absence de fonction critique de la sociologie chez Gusti, qui entérine la réalité telle qu'elle est plutôt que de procéder à să déconstruction est l'un des éléments qui peut rendre compte de șa relativ adhésion au fascisme roumain émergeant, percçu comme une nouvelle offre politique comme leș autres ..."28. Este adevărat că o serie de intelectuali precum Nae Ionescu, Nichifor Crainic sau Mihail Manoilescu împărtășeau simpatia pentru fascismul italian a prințului Carol 29. Dar Dimitrie Gusti nu
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
qui peut rendre compte de șa relativ adhésion au fascisme roumain émergeant, percçu comme une nouvelle offre politique comme leș autres ..."28. Este adevărat că o serie de intelectuali precum Nae Ionescu, Nichifor Crainic sau Mihail Manoilescu împărtășeau simpatia pentru fascismul italian a prințului Carol 29. Dar Dimitrie Gusti nu s-a numărat printre aceștia. Fapt remarcat și de cercetătorul Florin Țurcanu: "Îl est, toutefois, difficile de considérer "l'école" de Gusti, comme le fait Rose-Marie Lagrave, "une des matrice de la
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Carol 29. Dar Dimitrie Gusti nu s-a numărat printre aceștia. Fapt remarcat și de cercetătorul Florin Țurcanu: "Îl est, toutefois, difficile de considérer "l'école" de Gusti, comme le fait Rose-Marie Lagrave, "une des matrice de la version roumaine du fascisme". La version roumaine du fascisme porte un nom: La Légion de l'Archange Michel, fondée en 1927 et mieux connue comme la Garde de Fer - mouvement antisystème dont le farouche et sanglant volontarisme "régénérateur" est d'ordre éthique et mystique-orthodoxe
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
nu s-a numărat printre aceștia. Fapt remarcat și de cercetătorul Florin Țurcanu: "Îl est, toutefois, difficile de considérer "l'école" de Gusti, comme le fait Rose-Marie Lagrave, "une des matrice de la version roumaine du fascisme". La version roumaine du fascisme porte un nom: La Légion de l'Archange Michel, fondée en 1927 et mieux connue comme la Garde de Fer - mouvement antisystème dont le farouche et sanglant volontarisme "régénérateur" est d'ordre éthique et mystique-orthodoxe. Gusti fut toujours un homme
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
est d'ordre éthique et mystique-orthodoxe. Gusti fut toujours un homme de l'"establishment" politique et intellectuel roumain même lorsque celuici choisit, en s'installant dans le régime du roi-dictateur Charles ÎI, d'adopter certaines apparences du style "dynamique" du fascisme internațional"30. Despre sistemul gustian Sociologie, Politica, Etică și Sociologia militans Revenit în țara de la studiile din Germania și Franța, Dimitrie Gusti propune un proiect ambițios de modernizare pentru societatea românească eminamente rurală: o sociologie militanta, cercetarea monografica a tuturor
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
acela de a pune știință în serviciul națiunii, în virtutea unei credințe de sorginte iluminista"38. La rândul sau Vintilă Mihăilescu amendă într-o dezbatere afirmația lui Rose-Marie Lagrave că opera și acțiunile lui Gusti au fost matricea versiunii românești a fascismului, nu atât printr-un corpus doctrinar definit, cât prin efectele organizatorice propuse, permise de o lipsă de reflecție critică"39. Or, tocmai cercetarea socială a satului românesc, care era fie idealizat ideologic, fie prea puțin cunoscut în epoca, proiectul monografiei
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
sociologiei gustiene. O cercetare care era gândită iluminist în sensul implicării și acțiunii de stimulare a inițiativelor locale și de dezvoltare comunitară 40. Gustiști prinși în capcana legionara și în afara ei În contextul revoluției bolșevice din Rusia, apoi al ascensiunii fascismului în Italia, al preluării puterii de către naziști în Germania, pe fondul recesiunii economice cu un șomaj ridicat în rândul tinerilor intelectuali, în condițiile dificile de viață ale majorității populației care trăia la sat, odată cu criza de legitimitate a democrației parlamentare
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
socială pentru înțelegerea profundă a societății românești, cu scopul de a reforma România rurală. Gusti a încercat să îi atragă de partea Sociologiei sale Militante pe tinerii care oscilau între diverse proiecte politice contemporane, dintre care cele mai atractive erau fascismul și comunismul. Sistemul gustian nu s-a întâlnit deloc cu susținerea propagandista pentru totalitarismul fascist, precum cea cultivata de Nae Ionescu și discipolii săi. Dimitrie Gusti nu a căzut pradă nici capcanei comuniste de factură revoluționară. El a "anticipat desfășurarea
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
sursă. 8 Dimitrie Gusti, "Comunism, socialism, anarhism, sindicalism și bolșevism. Clasificarea sistemelor privitoare la societatea viitoare", Arhiva pentru Știință și Reforma Socială, ăn ÎI, nr. 1, 2, 3, Tipografia Gutenberg, Șoc. Anonimă - Editură Științifică, București, 1920/1993. 9 Petre Andrei, Fascism, Editura Institutul European, Iași, 2013. 10 Antonio Momoc, Capcanele politice ale sociologiei interbelice. Școală gustiană între carlism și legionarism, Editura Curtea Veche, București, 2012, p. 167. 11 Lucian Boia, "Germanofilii", elita intelectuală românească în anii primului război mondial, Editura Humanitas
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
de ISR), Editura Cultură Națională, București, 1922. 23 Idem, "Doctrinele partidelor politice: 19 prelegeri publice organizate de ISR", Arhiva pentru Știință și Reforma Socială, ăn V, Editura Institutul Social Român, Cultura Națională, București, 1924b, pp. 8-9. 24 Mihai Chioveanu, Fetele fascismului. Politică, ideologie și scrisul istoric în secolul XX, Editura Universității din București, 2005, p. 265. 25 Armin Heinen, Legiunea "Arhanghelului Mihail". Mișcare socială și organizație politică. O contribuție la problema fascismului internațional, Editura Humanitas, București, 1999, p. 106. 26 Antonio
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Națională, București, 1924b, pp. 8-9. 24 Mihai Chioveanu, Fetele fascismului. Politică, ideologie și scrisul istoric în secolul XX, Editura Universității din București, 2005, p. 265. 25 Armin Heinen, Legiunea "Arhanghelului Mihail". Mișcare socială și organizație politică. O contribuție la problema fascismului internațional, Editura Humanitas, București, 1999, p. 106. 26 Antonio Momoc, op. cît., pp. 98-99; vezi și Dezbateri și Polemici. În jurul numărului Leș études sociales dedicat Școlii Gustiene, http://www.cooperativag.ro/dezbatere-les-etudes-sociales-scoala-gustiana/, publicat la 24 iunie 2013. 27 Antonio Momoc
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
soft, ambele legate de afirmația clară a legăturii dintre Școală Gusti și legionari. Ipoteza hard ar putea fi rezumata astfel: prin tot ce a făcut, totul indică faptul că opera și acțiunea lui Gusti au fost matricea versiunii românești a fascismului. Nu atât printr-un corpus doctrinar definit, cât prin efectele organizatorice propuse, permise de această lipsă de reflecție critică. Deci, gândirea și practica, acțiunea școlii gustiene, constituie matricea fascismului autohton, a legionarismului. Dar această afirmație se bazează mai mult pe
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
opera și acțiunea lui Gusti au fost matricea versiunii românești a fascismului. Nu atât printr-un corpus doctrinar definit, cât prin efectele organizatorice propuse, permise de această lipsă de reflecție critică. Deci, gândirea și practica, acțiunea școlii gustiene, constituie matricea fascismului autohton, a legionarismului. Dar această afirmație se bazează mai mult pe o analogie sau o coincidență: Gusti a făcut din țarănime obiectul sau de studiu și ultraortodoxia și Legiunea au făcut tot din țăran un simbol; doar că nu era
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]