3,301 matches
-
mări potențialul nostru. Înzestrarea armatei, încurajarea agriculturii, refacerea căilor de comunicație și îngrijirea sănătății publice, reprezintă problemele pe care se pune accent în special, în noul regim"7. Sursă de inspirație a planificării economiei era și de această data legislația fascista italiană. Potrivit lui Salvatore Saladini, "scopul economiei planificate și a statului corporatist fascist, inaugurate după 1925, măi apropriata de socialismul de stat decât de liberalismul economic, era înregimentarea economică"8. Noul regim autoritar a avut în vedere planificarea economică, situație care
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
îngrijirea sănătății publice, reprezintă problemele pe care se pune accent în special, în noul regim"7. Sursă de inspirație a planificării economiei era și de această data legislația fascista italiană. Potrivit lui Salvatore Saladini, "scopul economiei planificate și a statului corporatist fascist, inaugurate după 1925, măi apropriata de socialismul de stat decât de liberalismul economic, era înregimentarea economică"8. Noul regim autoritar a avut în vedere planificarea economică, situație care intră în contradicție cu principiile liberale ale economiei de piață. Ziarul belgian
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
asemenăna tot mai mult cu sistemele autoritare și totalitare, care au fost experimentate în deceniul al patrulea și în cele care au urmat și denotă tendința generală de control a societății, economiei, sindicatelor, breslelor, prin inermediul pseudo-ideologiei colectiviste, de orientare fascista. În loc de concluzii Funcționarea statului român, în perioada 1938-1940, după principiile ideologice ale corporatismului, a reprezentat un minus pentru evoluția politică, economică și socială. Organizarea corporatistă a breslelor a avut efectul centralizării sindicatelor și controlul acestora. Organizarea corporativa era doar un
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
erau de 1.800 de oameni, iar cele horthyste de peste 20.000. Această încleștare pe viață și pe moarte, cu izbândă românească, este atestată și de cele câteva inscripții placate în incinta Muzeului din Arad - din care citez: „Oprind ofensiva fascistă în defileul Mureșului, Detașamentul Păuliș a făcut dovada unui devotament exemplar. în luptele purtate aici au căzut la datorie 376 militari români. Ei au cauzat inamicului pierderi cifrate la 919 morți, 387 prizonieri și 21 tancuri distruse. Au înscris astfel
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
cînd abordează tema angajării lui Eliade în Mișcarea Legionară, uită să fie istoric, devenind purtătorul unui spirit ideologic ce culminează în verdicte politice și sentințe morale. Căci, atunci cînd scrii că Legiunea Arhanghelului Mihail a fost ,prima mișcare cu adevărat fascistă din România" (p. 93), cititorul nu poate să nu-și dea seama că propoziția, rod exclusiv al unei optici ideologice, conține o dublă greșeală istorică: și asta deoarece, mai întîi, Legiunea nu a fost prima mișcare fascistă din România (ci
A fost Eliade fascist? by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10867_a_12192]
-
mișcare cu adevărat fascistă din România" (p. 93), cititorul nu poate să nu-și dea seama că propoziția, rod exclusiv al unei optici ideologice, conține o dublă greșeală istorică: și asta deoarece, mai întîi, Legiunea nu a fost prima mișcare fascistă din România (ci Fascia Română în 1923) și, mai apoi, pentru că Legiunea nu a fost o mișcare cu adevărat fascistă. Dacă autorul și-ar fi scris cartea fără să simtă nevoia unor asemenea echivalări ideologice, atunci monografia dînsului ar fi
A fost Eliade fascist? by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10867_a_12192]
-
al unei optici ideologice, conține o dublă greșeală istorică: și asta deoarece, mai întîi, Legiunea nu a fost prima mișcare fascistă din România (ci Fascia Română în 1923) și, mai apoi, pentru că Legiunea nu a fost o mișcare cu adevărat fascistă. Dacă autorul și-ar fi scris cartea fără să simtă nevoia unor asemenea echivalări ideologice, atunci monografia dînsului ar fi fost ireproșabilă. Așa însă, Florin Țurcanu, obligat parcă să se supună unui tipar de gîndire constrîngător, dă impresia că emite
A fost Eliade fascist? by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10867_a_12192]
-
Căci, atunci cînd pui legionarilor și, implicit, lui Eliade eticheta de fasciști, ceea ce faci nu se numește istorie, ci ideologie. Și, din păcate, toată cartea lui Florin Țurcanu se sprijină pe această premisă: că Mișcarea Legionară a fost o mișcare fascistă și că legionarul Eliade, aderînd la o mișcare fascistă, a fost el însuși un intelectual fascist. Să ne înțelegem: nici o clipă nu e vorba de disculparea legionarilor sau de apărarea lor. Mișcarea Legionară a fost o mișcare naționalistă antisemită al
A fost Eliade fascist? by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10867_a_12192]
-
eticheta de fasciști, ceea ce faci nu se numește istorie, ci ideologie. Și, din păcate, toată cartea lui Florin Țurcanu se sprijină pe această premisă: că Mișcarea Legionară a fost o mișcare fascistă și că legionarul Eliade, aderînd la o mișcare fascistă, a fost el însuși un intelectual fascist. Să ne înțelegem: nici o clipă nu e vorba de disculparea legionarilor sau de apărarea lor. Mișcarea Legionară a fost o mișcare naționalistă antisemită al cărei fundamentalism creștin o putea transforma, dacă s-ar
A fost Eliade fascist? by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10867_a_12192]
-
totalitarism politic. Nimeni nu se îndoiește de acest lucru. La fel, nimeni nu contestă crimele legionare și nu ezită a le condamna. Dar nici crimele și nici trăsăturile de mai sus ale Legiunii nu îi conferă acesteia profilul unei mișcări fasciste. Cu alte cuvinte, diferențele dintre legionarism și fascism sînt mult mai puternice decît asemănările existente între cele două mișcări naționaliste. Iar faptul că două curente politice au trăsături comune nu-ți poate da dreptul de a pune semn de egalitate
A fost Eliade fascist? by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10867_a_12192]
-
ideologică făcută din nevoia de a-i încadra pe intelectualii legionari într-un orizont politic în care ei de fapt nu pot încăpea. În plus, dacă tendința este ca orice mișcare naționalistă totalitară din perioada interbelică să fie etichetată drept fascistă, atunci omogenizarea terminologică, prin punerea în aceeași categorie a tuturor curentelor naționaliste, este inevitabilă. Urmarea unui asemenea demers este că, printr-o nivelare ideologică, vom ajunge să acceptăm că orice naționalism este o formă de fascism. Rezultatul va fi o
A fost Eliade fascist? by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10867_a_12192]
-
ideologic. A fost Mircea Eliade fascist sau nu a fost? Din cartea lui Florin Țurcanu reiese că a fost, și atunci posibilitatea ca Eliade să fie asasinat moral și intelectual în Occident prin punerea, în dreptul numelui său, a ștampilei de ,fascist" devine o realitate. Sînt cuvinte al căror halou afectiv echivalează cu o condamnare definitivă, iar unul din ele este chiar cuvîntul ,fascist". Dacă unui occidental îi spui că istoricul român al religiilor a fost ,fascist", în clipa aceea occidentalulul va
A fost Eliade fascist? by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10867_a_12192]
-
ca Eliade să fie asasinat moral și intelectual în Occident prin punerea, în dreptul numelui său, a ștampilei de ,fascist" devine o realitate. Sînt cuvinte al căror halou afectiv echivalează cu o condamnare definitivă, iar unul din ele este chiar cuvîntul ,fascist". Dacă unui occidental îi spui că istoricul român al religiilor a fost ,fascist", în clipa aceea occidentalulul va fi pe deplin lămurit: adică va ști că încă un criminal odios a mîncat o pîine în Occident fără ca cineva să-l
A fost Eliade fascist? by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10867_a_12192]
-
Revista POLIS (c)Facultatea de Științe Politice și Administrative Universitatea "Petre Andrei" din Iași ISSN 12219762 SUMAR EDITORIAL Apariția statului modern italian și problema întârzierii istorice Ioana CRISTEA DRĂGULIN 5 Profezia e politică în Aldo Capitini Alessandro LATTARULO 17 Fenomenul fascist în viziunea teoreticienilor marxiști Sabin DRĂGULIN 47 INTERVIU Relansarea proiectului de integrare europeană presupune o luptă politicoculturală cu ideologia neoliberala Interviu cu Profesorul Angelo Chielli Sorin BOCANCEA 55 VARIA John Milton: Puritan Tradition and Political Languages în XVIIth Century Lăură
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
di prefigurazione, portando con sé con un carico di intransigenza etică e di estraneità rispetto alla tirannide e a modelli totalitari dietro i quali risuona forțe anche l'eco dell'esperienza di carcerazione vissuta în primă persona sotto îl regime fascista. În quest'ottica, all'educatore/profeta è richiesto di debellare la bărbărie molecolarmente rinvenibile nella società insegnando all'allievo, bambino o adulto che sia, a smascherare i meccanismi di oppressione, le opache strategie dei sistemi di potere, onde spiegare che
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
là entro sul piano etico-religioso"20. Ancoră una volta emerge limpidamente che soltanto l'aggiunta religiosa alla morale e alla socialità siano da Capitini înțese come elemenți dotați di una cromatura unică, în grado di dissolvere per sempre l'antropologia fascista, accelerandone îl superamento, non garantito automaticamente dal passaggio alla formă repubblicana di Stato. Îl suo profetismo della praxis, teso all'avvento del post-umanesimo, imperniato sulla figură del profeta come centro individuale în grado di calamitare tutte le risorse della società
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
îl contributo pedagogico di Aldo Capitini, Kore University Press, Leonforte (En), 2011. Tronti, Mario, senza titolo, în ĂĂ. VV., Politica e Profezia. La prima scuote, la seconda squarcia, Nuova Iniziativa Editoriale, Romă, 2005 Voltaire, Dizionario filosofico, Newton, Romă, 1991. Fenomenul fascist în viziunea teoreticienilor marxiști [The Fascist Phenomenon Viewed by Marxist Theorists] Sabin DRĂGULIN Abstract. The author of this historiographical study aims to present some of the most interesting Marxist authors' theses that have analysed the Fascism în the interwar period
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
to offer, through these visions a better understanding over those theses following the need to identify the nature of the ideological struggle between the Communism and the Fascism. Keywords: : Fascism, First World War, crisis, proletariat, middle class. Introducere Apariția mișcării fasciste în Italia în anii imediat următori încheierii Primului Război mondial a suscitat la nivelul gândirii politice discuții aprinse cu caracter teoretic. Foarte interesant este că abordările teoretice au avut un puternic caracter ideologic, fie că veneau de la dreapta sau de la
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
puteri politice care se revendică de la conceptele de dictatură de clasă și de dictatură a proletariatului. În plan ideologic, apariția fascismului a poziționat cele două mișcări politice pe poziții antagoniste. De aceea, primii teoreticieni care au atacat mișcarea și ideologia fascista au fost cei situați la stanga politică. Acuzațiile acestora, îndreptate împotriva fascismului se refereau cu precădere la funcția politică a acestuia, care era aceea a menține exploatarea de clasa a burgheziei în dauna proletariatului. Interesant este că, criticile adresate acestui model
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
sărăciți, mici comercianți și meșteșugari, care se lăsau tentați cu ușurință de promisiunile făcute de fasciști, care promovau idei de solidaritate socială, înrolându-se activ în rândul acestora 5. Într-un alt articol, tonul este mult mai dur, membrii mișcării fasciste fiind considerați a fi parte a maselor micii burghezii înfuriate, bande declasate, proletari sărăciți și demoralizați, în fine toate acele categorii socialepe care capitalismul financiar îi împinge la disperare 6. Palmiro Togliatti, membru de prim rang al elitei comuniste italiene
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
în fine toate acele categorii socialepe care capitalismul financiar îi împinge la disperare 6. Palmiro Togliatti, membru de prim rang al elitei comuniste italiene, participând în anul 1926 la cel de al IV-lea Congres al Internaționalei Comuniste, analizând regimul fascist, consideră că aceste "este un inel în lanțul de acțiuni ofensive conduse de burghezie pentru a distruge orice posibilitate și orice speranță de renaștere proletara"7. Pentru Togliatti, micul burghez nu este niciodată ceea ce crede că este, ideologia sa fiind
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
capitalist, existentă a numeroase elemente declasate, sărăcirea unui strat larg din rândul micii burghezii rurale, continuă amenințare de acțiuni de masă din partea proletariatului. Pentru a garanta o mai mare stabilitate, fermitate și continuitate, burghezia este tot mai atrasă de modelul fascist. Rolul principal al fascismului este de a distruge straturile comuniste ale proletariatului și a liderilor săi9. Paul A. Baran și Paul M. Sweezy puneau la îndoială fundamentele societății burgheze. Aceștia considerau că regimurile democratice sunt conduse de oligarhii financiare care
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
la întrebarea: De ce în anumite țări că Polonia, Italia, Bulgaria sau Spania au apărut forme ale fascismului, în schimb în alte țari că S.U.A, Franța, Anglia acest fapt nu s-a realizat? Răspunsul acestuia a fost că : formă fascista a statului nu s-a realizat în aceste țări, deoarece a reușit să-și impună dominația la un nivel atât de ridicat încât a determinat "crearea unei noi garanții politice" pentru a-și asigura dominația. În situații critice, această tendință
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
încât a determinat "crearea unei noi garanții politice" pentru a-și asigura dominația. În situații critice, această tendință ar putea să conducă la forme de dictatură deschisă a capitalului, care nu este obligatoriu să fie similar cu fascismul. Acceptarea formei fasciste se datoreaza unui sentiment de nesiguranță pe fondul unei amenințări cu o iminentă revoluție militară. După ce burghezia a consumat toate formele sale de apărare apelează la acest tip de alternativă pentru a-și menține dominația socială 11. O. Bauer consideră
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
După ce burghezia a consumat toate formele sale de apărare apelează la acest tip de alternativă pentru a-și menține dominația socială 11. O. Bauer consideră că în țări ca Polonia sau Iugoslavia nu se poate afirma că au existat guverne fasciste, acestea fiind regimuri contrarevoluționare care au imitat fascismul. În concepția să, erau două cauze care au provocat apariția fascismului : războiul și crizele economice. Războiul a dezrădăcinat o mare a populației care la momentul reântoarcerii acasă s-au găsit în imposibilitatea
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]