410 matches
-
a diveselor viziuni filosofice a românilor. Analizând anumite fraze românești, în care el invocă maniera fenomenologică, el pretinde să descopere viziunea inerentă asupra lumii. De exemplu, din analiza particularităților lingvistice a limbii române, el deduce ethosul românesc, cu trăsături precum fatalismul sau indiferența față de moarte, o atitudine comodă față de moarte, concepția că nu este alternativă la aceasta, dar e de asemenea ceva iremediabil. Mircea Eliade, cunoscutul savant al istorie a religiilor, a publicat câteva esee ce au arătat influența profesorului său
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
scrierea unei cărți anti-război este ca și scrierea unei cărți anti-ghețari,” ambele eforturi fiind inutile, având în vedere că ambele fenomene sunt de neoprit. Ca multe alte lucrări de-ale lui Vonnegut (spre exemplificarer, "Sirenele de pe Titan"), "" explorează conceptul de fatalism. Tralfamadorienii văd războiul ca fiind inevitabil. Când distrug într-un mod nefericit universul, personajele lui Vonnegut nu simpatizează cu propria lor filosofie. Pentru ființele umane, Vonnegut spune că ignorarea unui război este inacceptabilă când avem voință liberă; cu toate acestea
Abatorul cinci () [Corola-website/Science/320829_a_322158]
-
se definește, e drept, partial prin atribute pozitive: spiritul de familie și ospitalitatea, libertatea și independentă, inteligență, creativitatea. Dorința de schimbare și criticismul, dar și prin limitări sensibil acceptabile că dorința de a fi șef, tendința la bârfe și invidie, fatalismul, pasivitatea și tendința de a lua lucrurile personal. Cine nu poate fi de acord cu aceste rezultate? Cine, care are experiență socială nu s-a întâlnit cu oameni care se vor șefi, pe care-i roade invidia și dorința de
Românii, un viitor previzibil? () [Corola-website/Science/326214_a_327543]
-
solare. Timpul joacă un rol vital, reprezentând încă din perioada preislamică o forță care anima și domina universul, un fel de dinamism creator. Credința în destin și în predestinare ("qadar") este profund ancorată în viața musulmanilor. Există un gen de fatalism care conduce la absența oricărei inițiative personale, la o indiferență și la o resemnare, așa cum afirmă majoritatea istoricilor. Numeroase proverbe și maxime reamintesc în permanență de puterea divină. Formula "In šăʼa ʼAllah" (Dacă Dumnezeu vrea) exprimă totuși ideea unei speranțe
Simboluri în islam () [Corola-website/Science/329364_a_330693]
-
fost fondatorul Școlii Qadarite. Ghaylăn a preluat de la mentorul lui concepția despre libertatea umană și Ghaylăn a dezvoltat această concepție. Elementul central al gândirii Școlii Qadarite a fost ideea libertății umane de acțiune. Ghaylăn a negat credința în predestinare sau fatalism. Gândirea lui Ghaylăn a fost caracterizată de utilizarea rațiunii și utilizarea logicii în raționament. Ghaylăn a considerat că textul Coranului trebuie pus sub microscopul minții și textul profetic (hadis) nu trebuie să fie în contradicție cu textul Coranului. Ghaylăn a
Ghaylān ibn Marwan al Dimashqi () [Corola-website/Science/333566_a_334895]
-
Safwan. Jahm bin Safwan este un "inovator care a fondat propria sa secta numită al jahmiyyah (secta jahmită), a cărei doctrină are câteva puncte comune cu aceea a mu’taziliților în ceea ce privește Atributele Divine și crearea Coranului și cu jabriții în ceea ce privește fatalismul". Jahmismul a susținut că Allah este peste tot prin Esența Lui, ceea ce presupune că esența nobilă a Creatorului se găsește chiar și în impuritățile sale. În cartea „The Construction of Orthodoxy and Heresy Neo-Confucian, Islamic, Jewish, and Early Christian Patterns
Jahm ibn Safwan () [Corola-website/Science/333589_a_334918]
-
primul grup de gânditori Mu'tazili au fost Mabad al-Juhni (d. 702 d.C.), al-Ju'd ibn Drhim (d. 721), Ghaylan din Damasc (d. 743) și Jahm ibn Safwan (d. 745)." Conform lui Imadalin Al Jubouri, acești gânditori au negat existența fatalismului și considerat că omul este responsabil pentru actele sale întrucât are liber arbitru. De asemenea, acești gânditori au considerat că atributele lui Allah nu pot fi cunoscute de către creaturile sale și în concepția lor Coranul a fost creat și nu
Jahm ibn Safwan () [Corola-website/Science/333589_a_334918]
-
și anume cei cinci stâlpi ai credinței și ’Arkănu-l-’Īmăn (tawḥīd -unicitatea lui Dumnezeu, credința în îngeri, în scripturi sfinte, în profeți, în Ziua de Apoi și în qadar, soartă sau predestinare, în accepție islamică, a nu se confunda cu fatalismul ). Coranul are același statut ca și în islamul majoritar, ca de cuvânt al lui Dumnezeu . Deși tradițiilor profetice (ḥadīṯ) li se acordă respect, musulmanii din afara comunității Ahmadiyya sunt acuzați că dau prea mare crezare unor tradiții incerte, chiar în detrimentul autorității
Ahmadiyya () [Corola-website/Science/333605_a_334934]
-
comunismului utopic. Fondator al calvinismului, Jean Calvin a transformat Geneva într-o adevărată republică teocratică. A susținut că salvarea omului depinde numai de divinitate. Totuși în această teză a predeterminării a introdus un element nou prin care a eliminat extremismul fatalismului, ceea ce reprezintă trăsătura definitorie a calvinismului: deoarece omul nu își poate cunoaște destinul, acesta trebuie să se comporte urmărind cea mai bună soluție pentru sine. De aici reiese "etica protestantă": Omul trebuie să se dedice profesiei sale, să fie întreprinzător
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
stil de scriere utilitarist, de inspirație americană (bazat pe concret și pe transmiterea cât mai eficientă a ideilor , dar minimalist estetic), aplicat însă unor teme specifice mai degrabă Estului (post) dictatorial (comunism, război în spațiul sovietic, tiranie, suspiciune și trădare, fatalism). În general, fundalul textelor este (pseudo)estic sau (pseudo)oriental: URSS, Coreea, spațiul islamic. Ca laitmotive se remarcă duplicitatatea personajelor, ambivalența morală și o atmosferă generală de criză. Textele sale abordează în general situații extreme, conflictuale, în care personajele nu
Miloș Dumbraci () [Corola-website/Science/337230_a_338559]