666 matches
-
în cea mai mare parte efectele speciale vorbesc în locul personajului. Mike nu rezistă tentației și, odată intrat în cursă, nu mai poate ieși, iar camera se dezlănțuie. Ca și în The Shining, există un bilanț mortifer al decedaților în camera fatidică, așa că apariția lor fantomatică, - cea mai puțin reușită din film -, nu surprinde pe nimeni. Nu lipsește aproape nimic din recuzita genului, astfel încît este prea puțin loc pentru surpriză. În scenă intră nu doar istoria decedaților anteriori, ci și propria
Demonii de la 1408 by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9297_a_10622]
-
Cristian Teodorescu Nimic nu e mai dulce decît viața de ministru în România. După fatidicul decembrie '89, ministrul autohton nu mai are nici măcar grija că ar putea supăra Cabinetul 1 sau Cabinetul 2. Dar și pînă atunci, un ministru bine așezat în funcție nu se temea decît că ar putea suna telefonul, fără să-l
Răspunderea miniștrilor români by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15183_a_16508]
-
Ypsilant și n-are nicidecum intenția să se lege de catarg. În așteptarea semnalului de plecare din sala de examen, viitorul absolvent e literalmente obsedat de necunoscuta care i-a mulțumit din priviri pentru spontana lui gafă admirativă din dimineața fatidică: „Dacă sufletul ei era agitat, drumul ei trebuie să ducă pe cărări întortocheate, mă gândeam, și mă vedeam ieșindu-i înainte la cel mai greu cot al vieții. Mi-au plăcut totdeauna drumurile complicate, încercate, al căror sfârșit să nu
Haimanaua, dulcineea și maestrul by Corina Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/5166_a_6491]
-
făcusem mai mult pentru cel ce nu mă dezamăgise nici măcar o clipă. Știam că suferea de o boală neiertătoare, dar sperăm că drumul său nu se va opri atât de curând. I-am scris cu douăzeci de zile Înainte de această fatidica dată, Întrebându-l firesc și de starea sa de sănătate. Evident, prietenul sufletului meu mi-a răspuns imediat, dar dureros de Întristat de atitudinea celor În care crezuse: Observând că ești Între cei ce s-au interesat În săptămânile trecute
Editura Destine Literare by Daniela Gifu () [Corola-journal/Science/76_a_310]
-
halbă spartă în capul unui bețiv tocmai de către fostul coleg de armată al cumnatului său. Sau despre o Dacie aterizată benign într-un șanț, fără victime sau alte daune materiale în afara boțirii capotei. Știrea-telefonul-fără-fir"! O "știre" de pe ProTv, difuzată la fatidica oră cinci în urmă cu ceva timp, mi s-a părut suprarealistă. În felul ei. Era, de fapt, un minireportaj. Știrista anunță că într-un sat de țigani de lângă București, copii "de nici 7 ani" conduc autoturisme și provoacă numeroase
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12199_a_13524]
-
Nu știu, da' e păcat. Multă vreme m-a intrigat această curioasă și îndelung repetată interdicție a Mamei. Până în ziua în care am descoperit că Atropos, cea mai bătrână și mai afurisită dintre cele trei Parce, se folosea de această fatidică unealtă pentru a tăia firul vieții. Iar o foarfecă deschisă era, evident, o invitație făcută teribilei Parce, de care nu puteau scăpa nici zeii. Evrika!, am exclamat: iată un mit al Antichității care a traversat Balcanii până în Dacia, unde s-
Din Carnetul unui Pierde-țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/7733_a_9058]
-
întîi îl făcu pe Dumnezeu să admită că, de dragul a cincizeci de oameni drepți, ar fi cuvenit ca Sodoma să fie cruțată, căci e o nedreptate să condamni pe drept laolaltă cu nedreptul. Dumnezeu admise. Apoi Abraham scăzu treptat numărul fatidic: dacă cincizeci de drepți pot sta în echilibru cu mii de păcătoși - spuse el, de ce nu și patruzeci și cinci, de ce nu și treizeci sau chiar douăzeci? Dumnezeu admise din nou. - Dar chiar zece drepți ar fi destul, ba chiar
Povești impertinente by Andrei Cornea () [Corola-journal/Imaginative/6975_a_8300]
-
plictisit cît de uman sunt, document uman! Pfff! Umanitate, abjecțiune!) 6 Iulie. Războiul european pare a fi foarte aproape. O frică mă cuprinde. O să scăpăm oare și de data asta? Dacă scăpăm acum, vom fi liniștiți pînă la anul: anul fatidic, 1940. Lipsa noastră de curaj, comoditatea noastră refuză războiul. Cerșim cîteva luni de pace. Cîteva luni! E un timp infinit. Tot aștept marea zguduire care să mă îmboldească pe calea marilor și esențialelor valori ale Spiritului, dar mă tem că
Scrisoare din Paris uitată în paginile "Vieții Românești" - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/12032_a_13357]
-
decis - odată pentru totdeauna - să nu particip la concurs! Imediat s-a găsit cine să-mi dea Marele premiu pentru neparticipare. Și-au început să curgă și alte premii. Coronițe. Ordine și distincții. Și așa mai departe. În secunda aceea fatidică mi-am dat seamă ce face dracu când nu doarme. El decernează premii. *** El a iubit și alte femei. Ele i-au fost sferturi, treimi, cincimi. Depinde. În cel mai bun caz - jumătăți. Și ca-n toate celelalte previzibile intemperii
Orfan de Dumnezeu by Ljubica Raichici () [Corola-journal/Imaginative/4818_a_6143]
-
Pământ de flori, fusese miruită spre publicare! Mi-a dat întâlnire seara, la el acasă, la o cafea, să discutăm ultimele amănunte. Bine spus: chiar că puteau fi ultimele... Și m-am dus. Seara. Era 4 martie. 5 iunie Data fatidică și minutele-i terifiante m-au surprins în biblioteca ultraînțesată de cărți ce stăteau să se prăbușească peste noi - de fapt, a fost cât pe ce - a scriitorului Mircea Ciobanu, cu o ceașcă de cafea fierbinte în mână: o cafea
Aveți curajul să citiți ce urmează? by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/6672_a_7997]
-
a stins. Tot în spațiul României literare, i-am petrecut, cu aprecieri necrologice, pe Lawrence Durrell, pe Iris Murdoch, și acum pe Saul Bellow. în Ravelstein, ultimul și cel de-al treisprezecelea roman al său (să fie 13 o cifră fatidică?), Bellow spune prin cuvintele personajului Chick, una dintre ipostazierile sale: "De mult am adoptat hotărîrea de a muri de moarte naturală, ca tot omul. La viața mea am văzut mulți oameni murind, așa încît sînt pregătit. Poate că am țesut
S-a stins și Saul Bellow by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/11825_a_13150]
-
a stins. Tot în spațiul României literare, i-am petrecut, cu aprecieri necrologice, pe Lawrence Durrell, pe Iris Murdoch, și acum pe Saul Bellow. în Ravelstein, ultimul și cel de-al treisprezecelea roman al său (să fie 13 o cifră fatidică?), Bellow spune prin cuvintele personajului Chick, una dintre ipostazierile sale: "De mult am adoptat hotărîrea de a muri de moarte naturală, ca tot omul. La viața mea am văzut mulți oameni murind, așa încît sînt pregătit. Poate că am țesut
S-a stins și Saul Bellow by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/11825_a_13150]
-
mitului. El merge unde vrea, de nimeni constrîns, atunci cînd, bunăoară, din plenitudinea unei vocații solare, Phoïbos-Apollo scapă, cam la zece ani odată, paradoxal, compensator, spre antipodul său, cînd își hotărăște o ședere în cuprinsurile Hyperboreene. Atare săgetări către o fatidică alteritate îi reținuseraă atenția unui spirit curios de esoterice inițieri, ca moldoveanul Vasile Lovinescu, el simțea fondul nostru mitologic ispitit să răzbată dincolo de o matcă limitativ, ingrat raționalistă, opusă pendulărilor ce ne racordează astral universului. Mi-a plăcut să recunosc
În magnetismul imaginarului by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/4452_a_5777]
-
o nemiloasă folosință, - mai des, pictorul le înfășoară în cruce, scut și valtrap de cavaler, ca într-o zale albă. Tot ce e emblemă nu rămîne element singular, la Ilie Boca, se prinde într-o logică additivă - cărți de joc fatidice, chipurile te încumeți să le citești ca o galerie etnologică potențial interșanjabilă, însă magnific coerentă: bătînd multiplu, aglutinat, cu fiecare coloană de imagini, la porțile absolutului. Cine înnoadă astfel efigii robuste, scene vioaie și înțelesuri străvechi, între legendă și rosturi
În magnetismul imaginarului by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/4452_a_5777]
-
E același efect paradoxal pe care îl creează, de exemplu, lectura jurnalului lui Mihail Sebastian: o carte plină de atrocități morale, sociale, politice, în spatele cărora rezidă însă o noblețe și o europenitate de fond imposibil de găsit în mărturiile de după fatidicul 1947. Waldeck nu se înșală în privința sărăcimii rurale, vede foarte bine breșele societății românești prin care se insinuează extremismele, și cu toate astea echilibrul fundamental nu pare să fie în primejdie. înaintea tragicului Tratat de la Viena, oficialitățile române organizează o
O americancă la Athénée Palace by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16552_a_17877]
-
lirica Rosei Ausländer, resimțit și asumat nu atât la modul tragic, dar mai ales din perspectiva unui complementarism prin regăsirea logosului cu rol de catharsis. Poartă un nume predestinat în acest sens, un nume primit prin căsătorie. Sub această zodie fatidică, lumea de odinioară a copilăriei pare că subzistă doar în legendă, singure cuvintele mai pot să-i dea o existență și un sens: „Flămândă de patrie/ îmi îngrop moartea zi de zi/ în cuvinte/ ele sunt renașterea mea.” Nevoia viscerală
Rose Ausländer în „grădina visului fără somn“ by Horațiu Stamatin () [Corola-journal/Journalistic/3817_a_5142]
-
pe mai toate teritoriile adastă trupe ale sale, amical înțepenite acolo, irezistibilul miros de petrol înțeapă nările din Caucaz până în câmpia Dunării, îmboldind psihicul uman la cele mai plăcute reverii ale reconcilierii, mai parfumate decât lavanda și iasomia. Sub care fatidică influență, delegatul Moldovei de dincolo de Prut tocmai declară că se va reveni asupra unui mai vechi raport, incriminând amestecul blindatelor rusești în conflictul ce a opus Republica Moldova insurgenților tiraspolieni. După cele mai proaspete constatări, acele șiruri de tancuri uruind pe
Formula ideală a reconcilierii by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16078_a_17403]
-
Ion a murit departe de familie, în Munții Apuseni, după ce avionul în care se afla a aterizat forțat. A supraviețuit din accident, dar a murit de frig, cu lacrimile înghețate pe obraji. Ca o ironie a sorții, chiar în ziua fatidică în care a pierit, Aura Ion i-a lăsat câțiva bănuți surorii sale pentru a-și cumpăra o geacă de iarnă. Din păcate nu a mai apucat să i-o arate așa cum îi promisese. "Ea era cea care ne consulta
Sora cea mică a Aurei Ion: Înainte de tragedie, mi-a dat bani să... () [Corola-journal/Journalistic/47561_a_48886]
-
Rao, București, 2005. Preț: 359 000 lei. Vegheați de hazard O stradă din Paris, loc de muncă al unui vânzător de loto, care nu crede deloc în noroc... Un tânăr agent de publicitate, aflat la o distanță de 11 minute fatidice de trenul său. O actriță începătoare, intrată cu stângul în lumea vedetelor. Cu toții, vegheați îndeaproape de hazard. „Un roman rafinat despre o stradă pariziană și câteva dintre personajele ei“, spune criticul. „În linii mari, noi suntem cei care decidem, suntem
Agenda2005-17-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283622_a_284951]
-
a o transpune în viață. Numai că natura nu i se dezminte și strictețea formelor e frîntă de patotropie. Licențiată în limbi străine și lector universitar de franceză la Universitatea „Lucian Blaga“ din Sibiu, Mihaela Stănișor își continuă șirul întîmplărilor fatidice: o prietenă apropiată se sinucide la 17 ani, și un student moare zdrobit de un camion. Urmează decesul mamei, eveniment în jurul căruia se învîrte mare parte din tribulațiile cărții. Ce frapează nu sunt atît amintirile pricinuite de obsesia maternă, cît
Patotropia by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2899_a_4224]
-
a se confrunta filmic cu evenimentele dramatice de la 11 septembrie, cu acea oră și jumătate de realitate care, așa cum au spus mulți, părea ea însăși mai degrabă o parte a unui scenariu catastrofic produs la Hollywood. Pe măsură ce dimineața acelei zile fatidice se îndepărtează de noi, devenind parte a unei istorii ale cărei consecințe le simțim, încărcătura emoțională inițială își pierde din vigoare, iar ezitările regizorale dispar. Era, pînă la urmă, inevitabil ca, la un moment dat, o temă cu un asemenea
11 septembrie: de la sol și din aer by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10206_a_11531]
-
în producerea morții". După moartea lui Preda, dar și după Revoluție, mulți au susținut teoria că decesul scriitorului e suspect. Poetul Cezar Ivănescu, un apropiat al lui Preda, i-a acuzat pe alți scriitori din anturajul acestuia că, în ziua fatidică, înainte de a ajunge la Mogoșoaia, au băut împreună, conspirând la moartea acestuia. Dacă l-a omorât Securitatea, voi ați fost securiștii", a acuzat Ivănescu. Criticul Alex Ștefănescu scria, în 1999, în articolul "Moartea lui Marin Preda - un subiect de roman
Marin Preda - 34 de ani de la moartea suspectă a scriitorului by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/30662_a_31987]
-
propriu în marginea esenței muzicii. Impresia pe care a lăsat-o a fost cea a unui alarmist care se îngrijorează de degradarea muzicii, pretinzînd că drumul pe care au apucat-o artiștii va duce la extincția artei sunetelor. Un drum fatidic ce va culmina în bagatelizarea pînă la terfelire a noțiunii de „compoziție“ și în căderea în derizoriu a ideii de „execuție muzicală“. Pentru Celibidache, a spune despre un cîntăreț că vine pe scenă pentru a „interpreta“ o bucată este o
Sunetul crud by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3202_a_4527]
-
făptura vulnerabilă a combatantului, carcasa lui fragilizată, Mircea Spătaru le proiectase abrupt, la amplitudini pe care doar un spectru milenar le poate năzui. Bornă de neclintit între tărîmuri metafizice, își proteguie enunțul vertical printr-o dublă, stîncoasă pavăză, ce zidește fatidic pasul figurii străbătînd veacurile. O pelerină astfel hieratică, rigidă ca un platou pentru emergențe de neuitat, poartă un creștet răscolitor, portretul omului de la 1848 s-a preschimbat în zeu imprevizibil, - Ormuzd al bunătății care poate fi clarviziune pedepsitoare. Dar mitologicul
Patior ergo sum - Pentru sculptorul MIRCEA SPATARU by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5256_a_6581]
-
iar o poveste de dragoste: un medic veterinar găsește într-o zi pe stradă un calendar aparținînd unei femei necunoscute în ale cărei file își află propriul nume... Deși are o căsnicie fericită, el începe o aventură sentimentală cu posesoarea fatidicului calendar... De cît succes se bucură cărțile Margritei de Moor în Germania (fără a pune la socoteală Olanda natală) rezultă din simpla citare a tirajului general a scrierilor traduse în nemțește: peste trei sferturi de milion. La care se adaugă
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]