869 matches
-
meu amar pururea în zbucium plânge tot mai rar al speranței bucium. Din uscatul crâng al neîndurării se zbuciumă-n tâng bufnița uitării. Din bătrânul dor hoinărind risipe ultimul meu zbor murmură-n arìpe. Din ce i-a rămas sufletului faur tânguios prind glas clopote de aur. Pare prea târziu Pare prea târziu, dar sufletul meu sapă-n tot ce-i viu spre-a afla alt eu. Încă n-am depus armele pe scut, chiar de merg adus sub atât trecut
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379771_a_381100]
-
deosebită au lăsat Iolanda Ulmețeanu, câștigătoarea Trofeului „Festivalul Tinereții” (studentă în anul II la Universitatea „Ovidius” - Constanța, Facultatea de Istorie și Știinte Politice, specializarea - Relații Internaționale și Studii Europene, care a cântat „Prin ochii tăi pot visa" - aparținând compozitorului Cristian Faur, text - Dana Dorin (fiind posesoarea unei voci cultivate de soprană lirică, cu triluri minunate de privighetoare); Alina Dragomir - Premiul I (instructor la Școala de Artă Populară, Constanța) cu piesa „Nu-mi ucide sufletul” care aparține maestrului Jolth Kerestely, text Roxana
TINEREŢEA, FLOAREA MIRESMATĂ A VIEŢII de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362171_a_363500]
-
experiența acumulată au făcut din pregătirea artistică mijloc de bază al antrenamentului gimnastelor. Pentru a se ajunge la adevărata măiestrie, pe parcursul întregului proces de instruire se planifică și se aplică programe de pregătire artistică. După părerea autorilor [O. Aftimiciuc, M. Faur; M. Ивлев, M. Водовозов; С.В., Крамина, Л.А. Прохорова;] cu ajutorul muzicii se perfecționează caracterul mișcărilor executate: gimnastele își însușesc modificările de forță, viteză și ritm, modificările direcției și amplitudinii mișcărilor; prin ritmul muzical se educă ritmul mișcării. Introducerea muzicii
Abordări practice privind pregătirea artistică în gimnastica artistică feminină by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1674_a_3028]
-
unele din ele par să ne conducă departe de viziunea unitară de care am vorbit. Așa, de pildă, se exaltă uneori atotputernicia banului, a avuției: A cui e avuția, acela-i om de soi, E înțelept, dotat și virtuos, un faur Maestru e-n discursuri, cum e și mîndru-n boi: Căci toată calitatea depinde doar de aur. [3] Bogatul are, prin urmare, toate calitățile. Nu-i de mirare dacă este înconjurat cu stimă de rude și prieteni: Cine are avuție Are
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
sufletului său" (Genaia). Are dreptate Jean-Pierre Richard în Poezie și profunzime, când vorbește despre "funcția onirică" (p. 55) importantă a stâncii: la Eminescu ea provoacă cele două nivele de realitate: "lumea-nchipuirii" "alta-i lumea de aievea" pe care "scaldul" "faur" le dezvrăjește ("Rupe valuri'le d-imagini") ca să poată pricepe, identifica pe cel care "scrie dinainte a istoriei gândire", care ține "bolțile tăriei" să nu se risipească. Astfel că poetul-scald (și alterii săi magul, călugărul, prințul) nu urcă muntele într-
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
număr, se publică Povestea teiului de Eminescu în versiunea franceză a lui Dolphi Trost, o farsă în trei acte, Examenul de capacitate, de E. Lupescu, prezentarea unor romane de Paul Bourget etc. Alte materiale sunt semnate de Barbu Emandi, Dan Faur, Radu Cernea. Un articol e consacrat lui Panait Istrati, altele au în vedere Evoluția critică a literaturii germane actuale (Pan Vandaros) sau Psihologia lui Don Quijotte (Radu Cernea). Se traduce din Nietzsche, iar Eugen Schileru prezintă un roman al lui
COLUMNA LUI TRAIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286335_a_287664]
-
propagandă națională”. Lozinca revistei: „Muncă și credință”. Se publică versuri de Panait Cerna (Către pace), St. O. Iosif (Cântec), Mircea Rădulescu (Sonet), Alfred Moșoiu (Prin jertfă la Unire...), I. U. Soricu, Volbură Poiană-Năsturaș, Ovidiu Hulea, Ecaterina Pitiș, E. Dinu, S. Faur, M. Tiberiu, proză de I. U. Soricu, Volbură Poiană-Năsturaș, Teodor Miron, Gh. Maior, Nicolae Cibin, iar note critice și istorie literară dau N. Iorga („Doinele” d-lui I. U. Soricu), T. Moșoiu (Doinele lui I. U. Soricu, Ion Creangă), Z
CRAI NOU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286467_a_287796]
-
ORIGINAL DRAMELE ISTORICE DODECAMERON DRAMATIC DECEBAL [PERSOANELE] DECEBAL BORIS un principe dac IAROMIR un principe iazig CELSUS un roman la curtea lui Decebal LONGIN legatul Romei DOCHIA nepoata fostului rege Diurpaneu TRAIAN împăratul Romei UN PAGIU] [ ACTUL I ] 2254 [CÎNTECUL FAURILOR DE ARME] O lume zace În roș oțel, Ce vreți a face Făceți din el. Voi, fi coroane, O, regi făloși! Mișcați ciocane Pe fierul roș. Urrah! Voiți popoare Și mândre țări Și sânta, mare S-aveți sub scări, Să
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Și sânta, mare S-aveți sub scări, Să miște toate L-a vost cuvânt Întunecate Și tremurînd! Lăsați ciocane Să bată fier, În el coroane, În el puteri. Hurah! {EminescuOpVIII 36} [SCENA I] [DECEBAL, BORIS, PATER CELSUS, PAGIU] (s-aud faurii de arme) DEC[EBAL] Auziți, auziți, cum inima d-oțel A Daciei se zbate cu putere! În van mă-nvingeți, în zadar înfipt-ați Vulturul de aur în pământul negru Și sânt al Daciei vechi... Victoria voastră Din ce în ce mai mari puteri
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
vo ramură armă Fac larmă! (Cerul se coboară, Armonie, Schimbare. SCENA I[I] (ara. Furtună) M[UREȘANU] (singur ) Cum norii strigă-jalnic și marea sparge piatră Și tunete bătrâne pe-a ceriurilor vatră Pocnesc cu-a lor ciocane, moșnegi și falnici fauri, Ei făuresc furtunei coroana ei de aur... Se zvîrcole în valuri marea cea sură-n veci Și în de stânci schelete, bătrâne, slabe, seci, Ea aiurind lovește. Colo și-nalță sur Castelul lung și rece fantasticul lui mur. L-a
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
sta înmormîntat etern, Din altul m-aș feri de a ieși. 19 2270 Când un Mușatin moare - biruim. 20 2256 ... De două veacuri mereu, mereu te clatini, Dar azi căzuși, stejare al marilor Mușatini. 21 2254 Dumitre logofete, de fărădelege faur, Ai vrut să pui pe frunte-ți coroana mea de aur. {EminescuOpVIII 302} B. LISTE ȘI PROIECTE 1 2254 Așa-numite drame clasice s-ar putea introduce prin piese ca: Ovi(: Dacia: ), caracter și idei în operele sale, Crucea-n
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
sau Gruia lui Novac și șarpele). Monstrul este, în acest caz, un balaur care „a oprit drumurile, a stricat potecile” și a devorat 99 de voinici (sau a răpit o fecioară). Iorgovan, care trebuie „să deschidă drumurile”, își comandă la faur arme redutabile (buzdugan, sabie), dar ele se dovedesc ineficiente în lupta cu „șarpele negru”. Acesta se ascunde în pădure, într-un labirint silvestru : Și-n dumbravă s-ascundea, Și de urmă nu-i mai da. Eroul dă foc pădurii de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cuvintelor (1913-1923), pref. Eugen Barbu, București, 1971, Teatru. Despre teatru, pref. edit., București, 1974, Oameni și idei, pref. edit., Cluj-Napoca, 1983 (în colaborare cu Valentin Chifor). Traduceri: N. Ostrovski, Așa s-a calit oțelul, București, 1945 (în colaborare cu Dan Faur și Andrei Ivanovski); A. Serafimovici, Torentul, București, 1946; Sarkadi Imre, În pusta, București, 1955; Abdulla Kahhar, Șaida, București, 1963; Jean Giono, Husarul pe acoperiș, pref. Const. Ciopraga, București, 1966; Sân Lazzaro, Modigliani. Portrete, București, 1966; R.-J. Moulin, Cézanne. Naturi
ADERCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285183_a_286512]
-
Holgersson prin Suedia, București, 1961 (în colaborare cu N. Filipovici), Vulturul Gorgo, București,1964 (în colaborare cu N. Filipovici); Fridtjof Nansen, Prin noapte și gheață, pref. Radu Tudoran, București, 1962 (în colaborare cu Iudith Coman). Repere bibliografice: Sașa Pană, Dan Faur, ALR, 243-249; Sașa Pană, Ne amintim de Dan Faur, LCF, 1971, 23; Sașa Pană, Născut în ’02, București, 1973, 285-288, passim; Lovinescu, Sburătorul, IV, 419, passim; Mirodan, Dicționar, II, 259-262; Dan Faur, DCS, 141-143; Ovid S. Crohmălniceanu, Evreii în mișcarea
FAUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286971_a_288300]
-
Filipovici), Vulturul Gorgo, București,1964 (în colaborare cu N. Filipovici); Fridtjof Nansen, Prin noapte și gheață, pref. Radu Tudoran, București, 1962 (în colaborare cu Iudith Coman). Repere bibliografice: Sașa Pană, Dan Faur, ALR, 243-249; Sașa Pană, Ne amintim de Dan Faur, LCF, 1971, 23; Sașa Pană, Născut în ’02, București, 1973, 285-288, passim; Lovinescu, Sburătorul, IV, 419, passim; Mirodan, Dicționar, II, 259-262; Dan Faur, DCS, 141-143; Ovid S. Crohmălniceanu, Evreii în mișcarea de avangardă românească, București, 2001, 145-147; Victor Durnea, [Dan
FAUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286971_a_288300]
-
cu Iudith Coman). Repere bibliografice: Sașa Pană, Dan Faur, ALR, 243-249; Sașa Pană, Ne amintim de Dan Faur, LCF, 1971, 23; Sașa Pană, Născut în ’02, București, 1973, 285-288, passim; Lovinescu, Sburătorul, IV, 419, passim; Mirodan, Dicționar, II, 259-262; Dan Faur, DCS, 141-143; Ovid S. Crohmălniceanu, Evreii în mișcarea de avangardă românească, București, 2001, 145-147; Victor Durnea, [Dan Faur], „Minimum” (Tel Aviv), 2003, 192. V.D.
FAUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286971_a_288300]
-
LCF, 1971, 23; Sașa Pană, Născut în ’02, București, 1973, 285-288, passim; Lovinescu, Sburătorul, IV, 419, passim; Mirodan, Dicționar, II, 259-262; Dan Faur, DCS, 141-143; Ovid S. Crohmălniceanu, Evreii în mișcarea de avangardă românească, București, 2001, 145-147; Victor Durnea, [Dan Faur], „Minimum” (Tel Aviv), 2003, 192. V.D.
FAUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286971_a_288300]
-
de Lucia Mantu „celor cari vor ceva simplu și bun, nu bazaconii moderne”. Într-o tonalitate mult mai agresivă, cu derapaj xenofob, Doru Belimace desființează în editorialul Modernismul exagerat scrisul lui Virgil Gheorghiu, Geo Bogza, Sașa Pană, Ștefan Roll, Dan Faur, Victor Brauner, plasându-l în zona patologicului. Antologabil într-o istorie a presei tinere românești e numărul 8-9/1931, prin care, după trei luni de întrerupere (15 noiembrie 1930 - februarie 1931), L. se relansează în anul al doilea. Sub frontispiciu
LICARIRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287801_a_289130]
-
Shakespeare, Cântecul șoimului de Maxim Gorki, Vladimir Ilici Lenin de Vladimir Maiakovski ș.a. SCRIERI: Poezii, Chișinău, 1947; Lumina, Chișinău, 1948; O zi neuitată, Chișinău, 1952; Doina mulțumirii, Chișinău, 1954; Intrare în baladă, Chișinău, 1954; Haz de necaz, Chișinău, 1957; Meșter faur, Chișinău, 1958; Frate al pământului, Chișinău, 1959; Mijatca, Chișinău, 1962; Legea găzduirii, Chișinău, 1966; Versuri, Chișinău, 1967; Cărțile și răbojul anilor, Chișinău, 1969; Gromovnic, Chișinău, 1973; Scrieri, I-III, pref. Haralambie Corbu, Chișinău, 1973; Magistrale, Chișinău, 1976; Sat uitat, Chișinău
LUPAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287926_a_289255]
-
Literar de la Sibiu (Nicolae Veronescu) ș.a.m.d. Ilustrative pentru pulsul vieții literare postbelice sunt și interviurile cu Mihai Beniuc, Cezar Baltag, Radu Boureanu, Mihai Ungheanu, Eugen Barbu ș.a. Cronică teatrală publică sporadic Vicu Mîndra, Ion Hobana, Ada Simionescu, Sanda Faur, Liliana Ursu, dar și George Banu, C. Stănescu, Victor Parhon, Miruna Ionescu, Margareta Bărbuță, Bogdan Ulmu ș.a. Cronica cinematografică este ținută de Mihai Lupu, Ion Lazăr, Florin Mugur, B. Dumitrescu, Alice Mănoiu, Radu Cosașu ș.a. Destul de frecvent apare și o
SCANTEIA TINERETULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289531_a_290860]
-
a elevilor, se dezvoltă capacitatea de a trăi anumite situații,de a le analiza,de a lua decizii în ceea ce privește alegerea soluțiilor optime și se exersează atitudinea creativă și exprimarea personalității. Am ales spre exemplificare lecția „Mingea de sub saltea” de Sanda Faur. În etapa de provocare am propus elevilor să notăm la tablă prin propoziții scurte tot ceea ce le vine în minte despre ceea ce înseamnă să fii dezordonat: să nu-ți așezi hainele la locul lor; încălțămintea să fie împrăștiată prin cameră
O ÎNVĂŢARE ACTIVĂ PRIN METODE MODERNE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Coman Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_901]
-
în colaborare cu Ana Mișea); Pe noi ne-a crescut Stalin, București, 1951 (în colaborare cu Ștefania Brătulescu); Irina Golovani, Maria Matericova, București, 1952 (în colaborare cu Natalia Davidescu); N. Saconscaia, Boabă cu bobiță, București, 1952 (în colaborare cu Dan Faur); Evghenie Dolmatovski, Cuvânt despre ziua de mâine, București, 1952; A. Barto, El împlinește paisprezece ani, București, 1952 (în colaborare cu Dan Faur), A venit vara, București, 1953, Crește Mașenka, București,1953, Poezii pentru copii, București, 1955, Mașenka, București, 1956; Elena
TEODORESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290142_a_291471]
-
București, 1952 (în colaborare cu Natalia Davidescu); N. Saconscaia, Boabă cu bobiță, București, 1952 (în colaborare cu Dan Faur); Evghenie Dolmatovski, Cuvânt despre ziua de mâine, București, 1952; A. Barto, El împlinește paisprezece ani, București, 1952 (în colaborare cu Dan Faur), A venit vara, București, 1953, Crește Mașenka, București,1953, Poezii pentru copii, București, 1955, Mașenka, București, 1956; Elena Caterli, Furca de bronz, București, 1953 (în colaborare cu Natalia Davidescu); Mihail Lukonin, O zi de muncă, București, 1953; L. N. Tolstoi
TEODORESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290142_a_291471]
-
Teme istorice sunt abordate în Tradiția noastră de Victor Banu și în Revoluția lui Gandhi de C. Dan. Sub pseudonimul Pandurul, George Acsinteanu colaborează cu însemnările intitulate Grâul bolșevic și Să nu mâniem pe Dumnezeu. Câteva poezii sunt iscălite V. Faur și Simion Cezara. Se reproduc fragmente din Memorialele lui Vasile Pârvan și, sub titlul Din viața familiei Ion C. Brătianu (1821-1891), din amintirile și notele zilnice ale Sabinei Cantacuzino. În afară de literatură tradiționalistă, analize ca Situația agricolă din țară, Plugăria în
VATRA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290466_a_291795]
-
Oradea, 1994; Iancu, moțul din Apuseni, Oradea, 1998; 50 de ani printre scriitori și artiști, I, Oradea, 2000; Eminescu, student la Viena, Oradea, 2000; Oameni din Bihor. 1940-2000. Dicționar sentimental, I, Oradea, 2002. Ediții: „Familia”. Corespondențe de la Plevna, introd. Viorel Faur, Timișoara, 1977; Teodor Neș, A doua carte despre oameni din Bihor, pref. edit., introd. Ioan Chira, Oradea, 1979; Iosif Vulcan, Publicistica, pref. edit., Timișoara, 1983; Onisifor Ghibu, Un plan secret al guvernului unguresc din 1907 privitor la maghiarizarea românilor din
VASILESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290455_a_291784]